Gînduri despre Karajan

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-am întrebat mereu de ce reputaţia lui Herbert von Karajan a ajuns la dimensiuni legendare. Acum, cînd se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa, celebrările sînt aproape obligatorii. Se vorbeşte despre el ca despre un semizeu şi despre "moştenirea" sa ca despre o comoară mai preţioasă decît oricare alta. Încă din timpul vieţii sale, convingerea generală că e un geniu era formată. Glumiţa "Mozart s-a născut la Salzburg, oraşul natal al lui Karajan" circula încă de la mijlocul vieţii sale, iar hiperexigenta presă muzicală germană îi transformase numele în supranumele "Wunder Karajan" încă din anii ’30. Omul era, de tînăr, candidat la statuie. Aşadar, nu e de mirare că faima sa depăşeşte hotarul strict al muzicii clasice. Karajan este un fenomen de piaţă. La mijlocul anilor ’60, Deustche Gramophon declara că o treime din venituri îi provenea din vînzarea discurilor sale. Astăzi, "industria" raportează că Herbert von Karajan este de departe cel mai bine vîndut dirijor din toate timpurile. Apoi, sau mai bine zis concomitent, Karajan este un fenomen cultural. Dacă întrebi pe cineva care nu a mers în viaţa lui într-o sală de concert ce nume de dirijor îi vine în minte, şansele cele mai mari sînt ca el să spună "Karajan". De ce? Contemporani cu el, au lucrat şi alţi aşi ai baghetei. Nu sînt puţini cei care spun că erau chiar mai buni decît Karajan. Aşadar, de ce Kleiber nu a ajuns la dimensiunile mitice ale lui Karajan? Poate pentru că era prea reclusiv într-o lume dornică de ştiri şi fotografii. De ce nu Solti? Poate pentru că era un om prea cald şi prea simpatic într-o lume obişnuită să perceapă geniul ca pe ceva rece şi intangibil. De ce Furtwängler rămîne legendar doar în cercul connaisseur, iar Karajan este cel mai ştiut nume de dirijor în lume? Nu întîmplător îl alătur pe Furtwängler lui Karajan, pentru că destinul artistic al celor doi arată - cred - cît de nedreaptă poate fi istoria. E încă discutabilă trimiterea lui Furtwängler în procedura denazificării. Dar dacă ne gîndim la Karajan, care a fost cu mult mai apropiat regimului nazist decît Furtwängler şi nu a avut, din cauza aceasta, nici cea mai mică neplăcere, atunci chiar că ceea ce i s-a întîmplat lui Furtwängler apare ca o imensă nedreptate. Poate că mai viguros decît imensul lui talent muzical a fost instinctul său de a da publicului ceea ce aştepta de la el. În acest sens, îmi amintesc o întîmplare pe care o ştiu de la Virginia Zeani. În 1957, marea noastră soprană cînta Traviata sub bagheta lui Karajan, la Viena. Succesul a fost foarte mare şi aplauzele finale nu mai conteneau, aşa că interpreţii au ieşit de multe ori la rampă. Virginia Zeani îşi aminteşte că, de la o ieşire la alta, Karajan devenea tot mai ursuz şi ea nu îşi putea explica de ce. La un moment dat, în faţa sălii care aplauda în picioare, Karajan i-a şoptit scrîşnit: "Fă ca Maria!". Virginia Zeani nu a priceput ce înseamnă asta şi a părăsit scena complet nedumerită. Sigur, ştia că Herbert von Karajan dirijase multe Traviate cu Maria Callas, dar nu înţelegea ce anume trebuie să facă şi de ce. După încă cîteva ieşiri la aplauze, cineva din culise, sesizînd nervozitatea lui Karajan, i-a şoptit Virginiei Zeani: "Îmbrăţişează-l în faţa publicului!". La următoarea ieşire, Zeani l-a îmbrăţişat tandru pe Karajan şi publicul a erupt, pur şi simplu. Karajan s-a înseninat pe loc şi a devenit, la rîndu-i, galant, răspunzînd cu pasiune bine strunită îmbrăţişării divei. Karajan ştia bine că publicul vrea să vadă diva îmbrăţişînd maestrul. Şi asta livra. De asemenea, Karajan a fost cel care a aruncat în aer onorariile. Nu doar că el însuşi era plătit exorbitant pentru acel timp, dar plătea exorbitant. În anii în care a fost director al Festivalului de la Salzburg, Karajan plătea vedetele invitate, la cote pe care nici un artist nu le putea visa măcar. Şi, mai mult decît că era astfel plătit şi că plătea astfel, Karajan făcea tot ceea ce trebuie ca aceste lucruri să se afle public. Apărea fotografiat în revistele glossy ale timpului, singur pe canapele fastuoase ori alături de doamne bine, de cai imperiali sau de avioane private, făcînd figură de aristocrat al muzicii. Încărcătura lui "von" din numele său se transmitea asupra imaginii sale. Răceala lui compusă evoca oamenilor geniul. Profilul, frumos şi rasat, îl ajuta şi nimeni nu ştia mai bine decît el însuşi cît de important este să fii filmat din profil. Mîinile, de asemenea, sînt extrem de expresive. Karajan ştia şi asta. Cînd a murit, în 1989, a lăsat o moştenire care se ridica la echivalentul la zi a 200 de milioane de euro şi o faimă enormă. Karajan dădea publicului ceea ce acesta dorea, dar şi primea de la el înzecit. Este dincolo de orice dubiu că era un mare şef de orchestră. Marca lui este aceea că putea păstra forţa muzicii temperînd tensiunea. Cred că dirijatul lui poate fi cel mai bine explicat chiar de el însuşi. În 1973, într-un master class la Julliard, spunea tinerilor dirijori veniţi să înveţe de la el: "Cînd eram copil, învăţam să călăresc. Cu o seară înainte de lecţia în care urma să învăţ să sar obstacole cu calul, nu am putut dormi de frică. Nu-mi puteam imagina cum pot eu, un biet copil, să ridic peste obstacolele care erau mai înalte decît mine acel animal gigantic, de zeci de ori mai mare şi mai puternic decît mine. Ei bine, am constatat în timpul lecţiei că nu trebuie să-l ridic, pentru că se ridică singur. Tot ce trebuia să fac era să-l pun pe direcţia bună, către obstacol. La fel şi cu orchestra. E prea mare pentru a putea fi ridicată de un singur om, fie el şi dirijor. O orchestră se ridică singură. Ca dirijor, tot ce trebuie să faci este să o pui pe direcţia bună". De cîte ori ascult înregistrări cu Karajan, îmi amintesc această confesiune a lui şi încerc să găsesc direcţia spre care el îndrepta orchestra sau vocile. Ca nici un altul, el conduce muzica. Nu o face, nu o găseşte, nu o interpretează. O conduce. Karajan dirija cu ochii închişi şi cu gesturi pe cît de elegante, pe atît de tensionate, sugerînd că muzica nu este nici inspiraţie, nici plăcere, ci concentrare şi putere interioară. Chiar şi lirismul nu vine din aerul bătut de aripioare de fluturi, ci din concentrare şi introspecţie. Drumul spre muzică trece prin cel mai adînc eu.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Mbappe facebook webp
masina electrica
Țara unde se interzic mașinile pe benzină și motorină! Nu vor mai putea fi cumpărate din 2025
Uniunea Europeană încearcă din greu să elimine mașinile cu motor pe bază de ardere internă de pe șosele, însă lucrurile se dovedesc a fi mult mai complicate decât anticipau autoritățile.
Tiramisu dubai cu fistic si cadaif reteta gina bradea 5 webp
Tiramisu Dubai, cu fistic si fidea kadaif. Rețeta Ginei Bradea: „Este ușor de facut acasă si mai bun decât vestita ciocolata care costă enorm”
Unul dintre cei mai apreciați bloggeri culinari din România, Gina Bradea, propune un desert „mai bun decât vestita ciocolată Dubai”. Este vorba despre tiramisu cu fistic, ciocolată, si fidea kadaif.
Stadion vulcan in Arabia Saudita (X) jpg
Arabia Saudită, în altă lume: stadion-vulcan și o arenă de 350m înălţime
Saudiții nu se dezmint, continuând seria excentrităților.
Spitalul MedLife Medici’s main photo jpg
MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”
MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, anunță deschiderea oficială a Spitalului Medici’s, o unitate multidisciplinară ce aduce medicina privată la un nou nivel de performanță.
georgescu iohannis foto EPA + FB jpg
Întâlnire între Klaus Iohannis și Călin Georgescu, pe vremea când președintele era primarul Sibiului. În ce context s-au cunoscut cei doi
Un articol din 2003, scos recent la lumină, arată că președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Călin Georgescu pe vremea când era primar al Sibiului. La vremea respectivă, cei doi au discutat despre implementarea așa-zisei Agenda 21.
1733923409 RcsX jpg
Constipația: Cauze la Adulți, Remedii și Rolul Probioticelor
Constipația este o problemă des întâlnită și care afectează mulți adulți, având un impact negativ semnificativ asupra calității vieții.
poligon goranu valcea foto Facebook jpg
Un ofițer și patru elevi, răniți într-un poligon din Vâlcea, după o explozie a unei capse detonate electric
Patru elevi și un instructor, toți din Centrul de instruire sprijin de luptă Râmnicu Vâlcea, au fost răniți joi, 12 decembrie, în jurul prânzului, în poligonul Goranu, județul Vâlcea, pe timpul executării unei ședințe de confecționare a dispozitivelor de aprindere pirotehnică cu exploziv real.
fiica lui maricel pacuraru captura Realitatea png
Fiica lui Maricel Păcuraru plânge, în direct la Realitatea Plus, după ce instanța a anulat condamnarea tatălui său: „A făcut pușcărie degeaba”
Ana Maria Păcuraru, fiica proprietarului grupului Realitatea, a izbucnit în plâns, miercuri, în direct, după ce a aflat că Tribunalul București a anulat condamnarea la închisoare lui Maricel Păcuraru în dosarul Poșta Română.