"În ultimele zile pare că se coagulează o coaliţie între partidele şi politicienii care-l detestă pe şeful statului. Înainte de alegerile din 2004, cercetările sociologice arătau că electoratul se polarizează în funcţie de sentimentele faţă de Traian Băsescu. Candidatul Alianţei la preşedinţie de atunci provoca mai mult emoţiile decît raţiunea alegătorilor, motiv pentru care ura sau simpatia faţă de Băsescu a fost unul dintre criteriile de vot. Clasa politică trece acum printr-un proces similar. În ultimele zile pare că se coagulează o coaliţie între partidele şi politicienii care-l urăsc pe Traian Băsescu (...). Sentimentele puternice răvăşite de şeful statului n-ar fi o problemă dacă n-ar întuneca raţiunea politicienilor, cînd ele structurează poziţiile şi voturile în chestiuni importante, cum ar fi lupta anticorupţie, legile siguranţei naţionale sau situaţia Armatei. Ura are principalul defect că-l face dependent pe cel care urăşte de cel urît. Motiv pentru care celelalte puncte de referinţă, integrarea europeană, stabilitatea, interesul de a asigura conducerea MApN, riscă să fie subordonate impulsului de a-i riposta lui Traian Băsescu. Ura faţă de Traian Băsescu este şi un instrument de marketing politic, le aduce resentimentarilor spaţiu mediatic, implicit notorietate şi o aură de putere - doar capeţi putere dacă loveşti în cel puternic (...). Populaţia a început să nu mai deosebească motivele, să nu mai poată fi capabilă să facă diferenţa între argumentele bune şi cele rele, în condiţiile în care conflictele se succed ameţitor. Rezultatul va fi că vor pierde toţi cei prinşi în gîlceava nesfîrşită, inclusiv şeful statului, cel care pariază pe forţa sentimentelor." (Ioana Lupea, Evenimentul zilei, 16 septembrie crt.). (C. G.)