Generaţia Nico

Publicat în Dilema Veche nr. 208 din 9 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S-a dat bine CD-ul cu muzică patriotică din Jurnalul Naţional. Merg bine şi filmele de epocă, cu minimum 20% "tovarăşi" în coloana sonoră. Acum cîteva zile, un studiu zicea că Nicolae Ceauşescu e la televizor măcar o dată la trei zile, pe vreun canal. Pe stradă, ne ies în cale mulţi oameni la 40 de ani, născuţi datorită semnăturii lui, la şcoală, cartea de istorie de clasa a patra ne cere, cu vocea lui, "să cinstim memoria strămoşilor cu jertfe de sînge". Generaţia Nico e generaţia mea. L-am detestat cît am putut, apoi am rămas fără obiectul urii. Am încercat o vreme cu Iliescu, dar parcă nu era acelaşi lucru. Cu vremea, am început să ne obişnuim aşa, fără o ţintă pe care să dăm vina. Acum sîntem într-o stare bizară: am început să-l iubim (oribil cuvînt, ştiu!) pe moşul acela nervos cu cuşmă de oaie, pe dobitocul acela patent, care a reuşit cumva să se asocieze definitiv cu tinereţea noastră, tot la fel cum Coca-Cola e băutura favorită a lui Moş Crăciun. Soţia mea îi spune Pif, pentru că în vremea aceea oamenii puternici duceau acasă copiilor lor revista franţuzească Pif, cu tot cu gadget. Copiilor trebuie să le explicăm acum, fără să fim siguri că o să ne creadă pe cuvînt: "a fost un om rău...". E ca un basm, în care părinţii lor au trăit şi-acum se chinuie să găsească un motiv pentru care n-au cunoscut personal un balaur. Sau un dragon. Sau un Power Ranger. Nicolae Ceauşescu e în mintea oamenilor exact cum au prezis poeţii de curte, acum senatori şi deputaţi: "ca un far călăuzitor". La el ne raportam cînd ne luăm maşină străină ("ce s-ar fi enervat Nea Nicu’ să afle cîtă valută am prăpădit!"), cu el în minte trecem graniţa de stat ("al dracului, nea Nicu, din cauza lui a trebuit să ajung în Grecia la 30 de ani!"), pentru el facem cumpărături şi-n ziua de azi: încă un casetofon inutil, tocmai pentru că nu l-am avut la timp pe ăla, cel mai dorit şi niciodată importat (Nico plătea datoria externă!). Vorbim despre el la o cafea espresso, el care a inventat Nechezolul. I-am chemat spiritul în noaptea de Anul Nou, să se enerveze ce bine ne distrăm în hotelul în care doar prinţişorul Nicu avea voie să rîdă tare, la etajul 22... Acum cîteva zile s-a pus din nou problema să-l dezgroape. Ca jurnalist liber, evident că m-am pomenit dorindu-mi o exclusivitate pe care să o prezint, ca un fel de George Marinescu contemporan. Oasele lui Ceauşescu la televizor: pe ce puneţi pariu că făceau rating mai mare ca Revoluţia? Tot săptămîna trecută, 500 de oameni au ieşit în stradă în locul pe care acum îl numim Piaţa Universităţii, la fîntînă. E ce-a mai rămas din societatea civilă în stare de funcţionare şi protest. Restul erau la schi, la muncă în Viena, la televizor, la petrecerea de ziua onomastică a vreunui decreţel, acum om serios, cu chelie şi abonament la Dilema veche. Ca în bancul acela de la Radio Erevan: din cauza vremii nefavorabile, războiul pe viaţă şi pe moarte pentru CNSAS se va desfăşura la sală. Sala de la Palatul Victoria. Bizar, nu? Ar fi trebuit mai degrabă să ne obsedeze trecutul acela subteran, dosarele în care n-am avut voie să ne uităm, pofta de a pune lucrurile la locul lor, de a aşeza lumea în două rafturi mari, ticăloşi şi curaţi... La nivel de mase, însă, lumea se desparte în Steaua şi Dinamo, Gigi şi Băse, manele şi hip-hop, bani şi săracie, BMW şi Mercedes, Spania sau Italia, cocaină sau ecstasy, furt sau omor, şpagă sau prostie. Astea sînt extremele noastre morale. Şi deasupra lor, ca un rabin de Scorniceşti, duhul lui Nico împarte, dacă nu dreptatea, atunci măcar o privire severă. De care ne e dor. Aşa cum imigrantului îi e dor de rudele rămase acasă, şi cărora le trimite poze în faţa casei, cu maşina trasă demonstrativ în driveway. Ceauşescu a rămas acolo, în ţara tinereţii noastre, şi chiar dacă nu ne mai răspunde, noi tot îi scriem. În fiecare zi. "Dragă Nico, astăzi mi-am luat plasmă. Se vede extraordinar Dacii în ea!"

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cristian Mureșan, economist român din Paris: „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“ EXCLUSIV
Economistul Cristian Mureșan spune că în 1989, țări precum Polonia și România au plecat pe picior de egalitate și au avut o creștere spectaculoasă a PIB-ului, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană.
image
image
Care este cea mai ieftină capitală din Europa pentru amatorii de city break-uri. Se poate mânca cu mai puțin de 3 euro
În orașul cu cel mai bun preț pentru amatorii de city break-uri costurile sunt cu peste 10% mai mici decât cel de pe locul secund, Lisabona.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.