E PSD reformabil? (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Am să încep cu răspunsul. Da, PSD poate fi reformat. În fapt, PSD este singurul partid care a suferit schimbări drastice la vîrf după aproape fiecare ciclu electoral. Și, aproape de fiecare dată, schimbarea a venit cu promisiunea că vor fi lăsate în urmă acele părți din comportamentele care au provocat cele mai mari pagube partidului. Pînă la un punct așa s-a și întîmplat.

Ca să dau doar un exemplu, cenzura brutală a mass-media de pe vremea cabinetului Năstase a rămas o amintire neplăcută, o notă de subsol. Între timp, PSD a înțeles că e mai bine să își creeze o presă proprie pe care să o folosească așa cum știe mai bine. A dispărut tentativa brutală de intervenție împotriva vocilor critice și a fost înlocuită de un mecanism sofisticat de persuasiune, slăbiciuni birocratice și stimulente economice care presupune nu numai apariția unor medii de presă favorabile, ci și a unui soi de so­cietate civilă de partid. Stîngace, ridicolă uneori, dar folositoare.

La fel și strategiile electorale. PSD a arătat în 2016 că poate cîștiga alegeri cu disciplină, propagandă bine calibrată și un discurs oficial mai degrabă reținut. Sînt părți din public care au tendința să atribuie PSD mai mult decît spune de fapt. Acele lucruri, nuanțele xenofobe, izolaționiste, antioccidentale ș.a. sînt venite din zona PSD, dar aproape niciodată rostite clar, cu subiect și predicat, de liderii partidului. Oricine are răbdare să citească sau să asculte ce spun Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu sau oricare alt membru al conducerii și se poate obiectiva o să remarce că acești domni sînt mai degrabă plictisitori.

Am încercat să explic, în textul de săptămîna trecută, mecanismul de funcționare a PSD – un partid al administrației al cărui unic scop este distribuirea banilor publici către rețelele proprii, folosind o metodă de calcul care întotdeauna propune populației o tranzacție călduță, cu beneficii mici, dar constante. Stilul său de guvernare e mai degrabă non-conflictual – știu cum sună asta în contextul ultimelor săptămîni, dar dacă ne uităm înapoi o să vedem că, după perioada Văcăroiu, nici o guvernare PSD nu și-a mai antagonizat voluntar largi clase sociale. Din contra, a urmat un proces lent de adaptare la noile condiții interne și externe, astfel încît s-a transformat din partid post-comunist într-un colos centrist și relativ be­nign atunci cînd nu are pusee scurte și, în general, ratate de autoritarism. Ca o paranteză, demonstrațiile din această iarnă au avut o agendă punctuală, personajele negative au fost evidente (Liviu Dragnea și cîțiva apropiați), dar foarte puțini dintre cei care au ieșit la proteste au cerut ca PSD să părăsească guvernarea.

Văzută dintr-un punct de vedere al beneficiilor pentru societate, soluția ideală pentru o reformă de durată a PSD ar fi o întoarcere spre social-democrația pe care o clamează în lume. Asta ar presupune o atenție mai mare acordată egalității de șanse, combaterii sărăciei și o privire mai critică spre legile care guvernează în prezent munca sau fiscalitatea. Însă, preocupat în mod stupid să nu fie acuzat de comunism, PSD preferă să fie populist cu accente conservatoare. Asta deși asistăm la unul dintre fenomenele cel mai puțin discutate ale acestei perioade: maturizarea unei generații care nu numai că nu se teme să își afirme valori de stînga, ci le și promovează în mod activ. În piețele publice, în alegerile culturale sau personale. Unul din beneficiile deschiderii ultimilor ani e și această libertate de a nu simți vinovății ale generațiilor anterioare.

PSD face însă tot posibilul să stea departe de acest electorat. Nu îl încurajează și nici nu îl înțelege. Așa se explică, spre exemplu, selecția de candidați pentru funcții publice – în general foști funcționari care au atins un anume grad de prosperitate sau diverse rude plasate strategic prin Parlament și consilii locale ca răsplată pentru merite care vor rămîne întotdeauna neclare. Această direcție de schimbare este, așadar, aproape imposibilă pe termen scurt. Concluzia e relativ simplă: PSD poate fi reformat din interior, schimbînd lideri, însă procesul e lent, iar pagubele pentru societate sînt mari, sau poate reformat din exterior printr-o monitorizare atentă a felului în care exercită puterea.

Interdependența PSD – stat face ca orice efort care vizează transparența circuitelor de bani publici, scoaterea la lumină a surselor reale de influență asupra deciziilor instituțiilor, a agendei reale a acestora să fie în același timp benefic pentru stat, cît și pentru PSD. Închipuiți-vă, spre exemplu, ce rol mic ar avea Liviu Dragnea dacă nu ar mai putea decide arbitrar, prin interpuși, cărei primării i se pot da bani pentru proiecte locale. Dacă ar exista proceduri și criterii clare. Am îndoieli majore că, lipsit de această putere de semizeu al bugetelor publice, dl Dragnea ar fi reușit să oblige Guvernul să ia decizii aproape suicidale, așa cum a fost aceea care a dus la adoptarea OUG 13 la ceas de noapte. E un cerc vicios din care PSD nu poate ieși singur. Dar poate fi ajutat.

Și a fost ajutat. În mod ironic, strigătul de revoltă al sutelor de mii de oameni ieșiți în stradă pentru a cere Guvernului transparență și responsabilitate a ajutat PSD să înțeleagă mai bine unde e granița dintre legitimitate și abuz. Dar nu suficient. Aceasta a fost doar o bătălie. Ori de cîte ori o persoană sau o organizație (fie ea partid, ONG sau sindicat) va forța Guvernul să explice și să își asume clar deciziile, partidul care a pus acel guvern în funcție va fi mai aproape de un mandat legitim. Abuzul subțiază legitimitatea, iar repetat, o anulează. Iar PSD încă învață asta. Pas cu pas. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.