Despre prăbuşirea Americii

Publicat în Dilema Veche nr. 158 din 15 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nimic nu e mai spectaculos în istorie decît căderea unui imperiu. Cum bine subliniază istoricii, căderea imperiilor nu a însemnat, neapărat, un recul civilizaţional şi, aproape niciodată, nu a produs catastrofe istorice, dar, fără îndoială, reprezintă momente grandioase, în care piscurile şi adîncurile naturii umane ies la rampă cu pregnanţă unică. Intelectualii simt, în general, un fel de jubilaţie proaspătă şi de satisfacţie pseudomorală comentînd prăbuşirea imperiilor. Este, pe de altă parte, corect de menţionat că în toate epocile există o minoritate conservatoare care deplînge dispariţia unor imperii, mai ales a celor care s-au dovedit a fi ocazii extraordinare de inovaţie istorică. De asemenea, e foarte interesant de observat cum evoluează conştiinţa publică a naţiunilor care au fost fondatoare de imperii. De pildă, britanicii, care aveau în primele decenii ale secolului al XX-lea cel mai întins imperiu din istorie, vorbesc emfatic despre imperiul lor chiar şi acum, cînd nu îl mai au, în vreme ce americanii, naţiunea despre care se spune că a dezvoltat un imperiu la finele aceluiaşi secol, nu sînt deloc mîndri să admită că au fondat un imperiu. Victoria culturală a stîngii a impregnat definitiv cuvîntul imperiu cu un miros leninist, incriminînd imperialismul ca pe o crimă abominabilă a capitalismului. Americanii sînt prima naţiune liberă care se ruşinează să spună că are un imperiu şi care aproape îşi cere scuze că a ajuns în poziţie hegemonică. Totuşi, America nu e hegemon, în sensul curat, de dicţionar, al cuvîntului, căci America, deşi superputere, nu pare a conduce lumea. Lumea arată cu totul altfel decît vor americanii, asta e sigur, şi prea multe planuri ale Americii eşuează în imediat, ca să se poată spune că America conduce lumea. Situaţia din Irak şi valul generalizat de antiamericanism care a cuprins lumea duce pe mulţi la ideea că acest imperium american se apropie de sfîrşit. Se citează un lung şir de evenimente, precum creşterea economică a Chinei, extinderea şi consolidarea Uniunii Europene, ofensiva islamică, înmulţirea puterilor nucleare (după ce anii ’90 au fost de-a dreptul glorioşi pentru dezarmarea nucleară), care toate par a duce la concluzia că SUA nu controlează, de fapt, mersul lumii, care, prin urmare, nu (mai) este o nemărginită posesiune americană. Sînt semne care spun că, deja, fără să ne dăm seama, am trecut din lumea unipolară dominată de America într-o lume multipolară şi că eşecul militar american din Irak este cea mai bună dovadă că nici măcar mult clamata superioritate militară americană nu mai poate conferi Washington-ului poziţia de incontestabil lider mondial. Admit că trăim o vreme a contestării universale, dar nu cred că America este detronată din poziţia sa de lider mondial şi nici nu cred că acest fapt se va produce foarte curînd. Trebuie spus, de la bun început, că forţa colosală a Americii e produsul libertăţii pe care această ţară a ştiut să o creeze în interior. America există ca atare pentru că, de vreo două secole, a putut produce progresiv o cantitate de libertate nemaiîntîlnită în istorie. America este, din toate punctele de vedere, cea mai liberă ţară a lumii. În clasamentele marilor instituţii financiare, se arată că produsul intern brut al Statelor Unite este de trei ori mai mare decît al Japoniei, a doua clasată. Ţările europene, toate 27 la un loc, unite în Uniunea Europeană, produc cu puţin mai mult decît SUA singure. În clasamentul bugetelor militare, SUA conduc detaşat - ele cheltuie pentru scopuri militare mai mult decît suma cheltuită pentru aceleaşi scopuri de următoarele 12 ţări clasate, în total. În plus, forţa politică şi culturală a Americii este, încă, cea mai mare din lume. Cred că o forţă mai mare decît cea a Americii nu poate veni decît de la o entitate (stat, grup de state, uniune de state etc.) care poate produce o cantitate încă şi mai mare de libertate pentru cetăţenii săi şi care, mai ales, este capabilă să producă un vis mai seducător pentru miliardele de oameni de pe planetă. America va sucomba în momentul în care miliarde de oameni vor înceta să o mai privească - aşa cum fac acum - ca pe un model de urmat sau ca pe un vis spre care trebuie să se îndrepte. Mi-e imposibil să găsesc acum o asemenea ţară în lume şi am dificultăţi să anticipez apariţia unei asemenea entităţi, foarte curînd. Rivalul cel mai apropiat este Uniunea Europeană, dar aici sînt încă multe de făcut, în primul rînd pentru ca cetăţeanul european să creadă în UE, aşa cum crede cetăţeanul american în SUA. Mai mult, cred că e de-a dreptul periculos să ne gîndim la SUA ca la un imperiu căzut. În fond, în politică lucrăm cu convenţii, cu concepte care au o relaţie profundă cu credinţele noastre. Dacă vom continua să repetăm, purtaţi mai degrabă de wishful thinking, decît de argumente reale, că America nu mai este lider mondial şi vom ajunge să şi credem acest lucru, atunci vom concluziona că responsabilitatea SUA pentru securitatea globală nu mai e primordială. În această situaţie, apare ca o consecinţă firească o bună doză de izolaţionism şi de dezangajare a SUA şi nu cred că acest fapt ar contribui la stabilitatea şi pacea lumii. Dimpotrivă. O lume în care SUA nu ar mai fi implicată ca principală forţă ci, doar, ca un competitor egal cu alte superputeri ar fi o lumea mai rea, mai nedreaptă, aşa cum a fost lumea războiului rece. Sigur că SUA comit erori. Pe de altă parte, nu cred că există naţiune în stare să admită, să se căiască şi, aproape, să se autoflageleze mai mult pentru erorile pe care le comite. Excepţionalismul american nu este produsul gîndirii americane, ci produsul opiniilor mai tuturor oamenilor din lume despre această ţară, iar antiamericanismul masiv al timpurilor noastre nu este altceva decît dezamăgirea de conjunctură a multora că America nu se ridică la înălţimea propriului ideal, şi nu negarea idealului în sine. Atîta timp cît America rămîne produsul idealurilor sale e greu de anticipat o cădere a ei. Şi, în orice caz, e de nedorit.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.