De ce sînt grecii nişte norocoşi

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Privind spre istoria recentă, putem să spunem că, în multe privinţe, grecii au fost mai norocoşi decît noi – deşi, într-un anumit fel, nu toţi dintre ei şi-au dorit să fie aşa.

La sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, de exemplu, spre norocul lor, au căzut de partea bună a liniei de demarcaţie. Cu toate acestea, atunci erau mai mulţi greci dornici de a experimenta sistemul comunist decît erau români. Dar nu acest argument a contat în împărţirea Europei. În 1981, Grecia devenea membru al Comunităţii Economice Europene. Noi, în schimb, ne pregăteam să intrăm în teribilul deceniu al paranoiei ceauşiste – ne pregăteam este un fel de-a spune, fiindcă puţini dintre români îşi puteau imagina atunci ce avea să-i aştepte.

Spre deosebire de noi, grecilor nu le-a fost atît de greu să se racordeze la Europa libertăţilor. Democraţia revenise de-abia de şapte ani, dar, pe de o parte, structurile economice nu fuseseră bulversate; oricum, nu în măsura în care comunismul o făcuse în Europa Centrală şi de Est şi mai cu seamă în România. Cît despre elite, cu toate frămîntările Greciei postbelice – război civil, dictatură militară –, acestea avuseseră de suferit incomparabil mai puţine daune decît fusese cazul la noi.

Nici „standardele europene“ nu erau atît de ridicate precum azi, cel puţin nu în materie de practici politice. Astăzi, de exemplu, ar fi imposibil ca o ţară să adere avînd standarde în privinţa minorităţilor similare cu ale Greciei. Ce să mai spunem despre menţionarea religiei în cartea de identitate, practică la care s-a renunţat cu greu, de-abia la începutul anilor 2000, şi nu fără o opoziţie înverşunată a Bisericii Ortodoxe.

Cînd Grecia a aderat la Spaţiul Schengen, în 1992, nimănui nu-i putea trece prin cap să lege acest pas de problema luptei împotriva corupţiei. Această legătură avea să fie inventată mult mai tîrziu. În fine, cînd România ieşea buimăcită din deceniul dur al tranziţiei de după deceniul paranoiei ceauşiste şi începea negocierile de aderare la Uniunea Europeană, Grecia număra deja douăzeci de ani de foloase trase de pe urma statutului de membru.

Ceea ce la noi a fost doar perioada de şase-şapte ani a „creditului doar cu buletinul“, la ei au însemnat peste două decenii de relaxare pe seama stabilităţii europene. Contează toate aceste lucruri acum, cînd stabilitatea Greciei atîrnă de un fir de păr, şi un derapaj politico-financiar ameninţă întreaga construcţie europeană? S-ar putea să conteze mai mult decît credem.

Dincolo de aspectele financiare, Grecia rămîne o miză politică în sine şi nimeni nu are vreun interes să lase de izbelişte acest minunat colţ mediteranean. Locuri frumoase pentru petrecut vacanţele mai sînt în Europa cu duiumul. Altceva îngrijorează: Grecia este astăzi poarta principală de intrare a imigranţilor africani şi asiatici pe continentul european. „Graniţa“ insulară a Greciei este dificil de ţinut şi în vremuri economice bune, darămite pe timp de criză. Grecia are nevoie de ajutorul partenerilor europeni, pentru a putea fi de ajutor la rîndul ei Europei, în a controla valul imigraţionist. Iar în plin haos politic şi financiar, o asemenea misiune ar fi de-a dreptul imposibilă.

Apoi, Grecia, cu toate problemele ei, a fost ani de-a rîndul exemplul, să-i zicem, de succes al integrării în „Europa occidentală“ a lumii balcanice şi ortodoxe. Un eşec – însemnînd decuplarea Greciei de la zona euro şi un statut incert, de membru al Uniunii pus pe coji de nucă – va fi o pildă proastă pentru toată regiunea.

România şi Bulgaria au făcut eforturi mari pentru a căpăta statutul de membri, iar acum acceptă cu greu ţinerea la uşa Spaţiului Schengen. Pentru a putea adera, Croaţia i-a predat Tribunalului de la Haga pe cei acuzaţi de crime de război, mişcare riscantă din punct de vedere politic, într-o ţară în care aceştia sînt văzuţi de o mare parte a populaţiei drept eroi naţionali. Serbia a înghiţit cu noduri recunoaşterea existenţei unei provincii Kosovo (cu celebrul asterisc), numai pentru a dobîndi statutul de candidat. Pacificarea Balcanilor, închiderea rănilor războiului, renunţarea de către micile naţiuni la visurile lor de a deveni „mari“ – ceea ce presupune unul sau mai mulţi vecini „mici“ –, toate acestea au fost posibile fiindcă regiunea a avut în faţă un proiect european al păcii, stabilităţii şi bunăstării.

Un eşec al Greciei va sufla în pînzele tuturor forţelor politice din Balcani, care se opun integrării şi mizează pe cărţile naţionalismului şi ale „măririi“. Adăugaţi aici factorul extern – Rusia, cu forţe noi după reîncoronarea ţarului Putin, dar şi Turcia, în plină expansiune economică, vor încerca la rîndu-le să ofere alternativă unor mici naţiuni deziluzionate.

Chestiunea Greciei nu este doar una de finanţe – falimentul financiar atrage deja catastrofa politică şi înseamnă ameninţarea unui cataclism pentru viitorul strategic al Europei. Este greu de spus cît înţeleg grecii din miza acestui joc, dar probabil că europenii înţeleg mai mult.

Acum aproape o sută de ani, un tînăr naţionalist din Sarajevo comitea celebrul asasinat împotriva prinţului moştenitor al Austriei, dînd semnalul unei confruntări pentru care sistemele de alianţe europene erau deja pregătite. De atunci se spune că Balcanii sînt butoiul cu pulbere al Europei – dar se ştie şi că fitilul merge pînă departe, în cancelariile marilor puteri.

Dacă Europa va arăta că a învăţat ceva din propria istorie, grecii s-ar putea să fie norocoşi şi de data asta. Mai trebuie doar ca şi ei să vrea – în momentul scrierii acestor rînduri, la Atena, negocierile bizantine în vederea constituirii unui guvern erau în plină desfăşurare.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni economice la The Money Channel.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.