Credeţi că reîntregirea salariilor ajută?

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Am mai pus la pămînt un record european. Unul în sens negativ, fireşte. România înregistrează cele mai îngrijorătoare cifre la nivel european în privinţa încrederii în ziua de mîine şi în instituţiile statului democratic.

Studiul sociologic „Structuri şi tendinţe pe spaţii societale şi regionale 2007-2011“, realizat de profesorul Dumitru Sandu şi prezentat săptămîna trecută în cadrul unei dezbateri organizate de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, arată o prăbuşire puternică a încrederii în viitor, la români, în perioada 2008-2010.

Astfel, dacă la începutul lui 2008, 44% dintre români aveau încredere că o vor duce mai bine în anul care urmează, în 2010 ponderea s-a redus la 16%. România a înregistrat, de asemenea, o cădere a stării de optimism de 16 puncte procentuale în primăvara anului 2009 faţă de 2008. Pentru acelaşi interval de timp, declinul mediu al optimismului, în cele zece state care au aderat în 2004, a fost de numai opt puncte, în timp ce în Bulgaria, care a aderat la UE odată cu România, a fost de cinci. Scăderea optimismului, în aceeaşi perioadă de timp, în cele 15 vechi state membre, a fost de trei procente. Căderea a continuat în România şi în perioada 2009-2010, cu încă 12%. În această ultimă perioadă, în restul statelor membre, declinul a fost fie mult mai mic, fie înlocuit prin stabilitate sau chiar o uşoară creştere.

Situaţia atinge cote dramatice atunci cînd vine vorba despre tineri. Numărul tinerilor care privesc cu încredere la viitorul lor s-a redus cu peste 30%. Astfel, dacă la începutul anului 2008, 65% dintre tinerii cu vîrste între 15 şi 29 de ani erau convinşi că vor trăi mai bine peste un an, la începutul anului 2011, ponderea s-a redus la 29%.

„O evoluţie mai gravă a mai fost întîlnită într-un singur loc: în Grecia“, spune profesorul Dumitru Sandu.

Tinerii nemulţumiţi reprezintă, în opinia profesorului Dumitru Sandu, „principalul actor social al României în momentul de faţă“. Întrebat dacă datele cercetării ar fi putut prezice mişcările de stradă din ianuarie 2012, autorul cercetării a afirmat că nu, dar „variaţiile în zig-zag ale încrederii favorizează mişcările sociale“.

Dar ce a determinat această prăbuşire a optimismului, începută, nota bene, cu aproape un an şi jumătate înainte de celebra tăiere a salariilor din primăvara-vara anului 2010? Nu cumva politicienii aflaţi la putere se amăgesc atunci cînd consideră că prăbuşirea lor în sondajele de opinie a fost cauzată exclusiv de hotărîrea privind reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public? Nu cumva simpla revenire a acestor salarii la nivelul de dinainte de mai 2010, mişcare prevăzută să aibă loc cu puţin timp înainte de alegerile locale din iunie, va constitui doar o reparaţie superficială, problema fiind mult mai profundă?

Creşterea salariilor în sectorul public va mulţumi, desigur, o mare parte a bugetarilor, dintre care unii, poate, se vor arăta recunoscători la vot. În aceeaşi măsură, decizia va produce nemulţumiri în mediul de afaceri, care avea alte aşteptări, legate de reducerea poverii fiscale. Nu se ştie însă cîte dintre nemulţumiri, legate de funcţionarea în general a instituţiilor statului, vor putea fi potolite printr-o simplă creştere a cheltuielilor salariale în sectorul public.

În ce-i priveşte pe tineri, al căror optimism a fost afectat în cea mai gravă măsură în ultimii ani, ei resimt acut sentimentul de excludere socială şi economică.

Aproape un sfert dintre tinerii de pînă în 25 de ani sînt şomeri. Există, desigur, exemple şi mai rele în Europa. În Spania, rata şomajului la aceeaşi categorie de vîrstă se apropie de 50%, în Grecia trece de 45%, iar în Italia, Lituania şi Portugalia trece de 30%.

Dar nicăieri în Europa rata şomajului în rîndul tinerilor nu este de peste trei ori mai ridicată decît media pentru toate categoriile de vîrstă, aşa cum se întîmplă în România. Oamenii judecă, evident, comparînd exemple din imediata apropiere. În plus, nemulţumirea tinerilor fără perspective sociale şi economice se transmite automat generaţiei mai în vîrstă – părinţii sînt la rîndul lor frustraţi să-şi vadă copiii într-o asemenea situaţie.

Profesorul Dumitru Sandu afirmă că şi schimbarea mentalităţilor, generată de fenomenul emigraţiei, a determinat creşterea dramatică a pesimismului în România. Panta abruptă a curbei optimismului corespunde cu îngustarea şanselor de găsire a unui loc de muncă în afara ţării, pe fondul acutizării crizei în Italia şi Spania. De asemenea, se simt efectele modificărilor de atitudine la românii aflaţi deja de o perioadă mai lungă în străinătate şi, prin influenţă, la familiile şi apropiaţii acestora de acasă. Pur şi simplu, aşteptările lor faţă de instituţiile publice au crescut, iar statul român nu a furnizat răspunsul adecvat.

Aici s-ar putea să fie una din cheile mişcărilor sociale din ianuarie 2012 şi aici se pot găsi explicaţii importante privind starea generală de nemulţumire din societatea noastră. Iar liderii politici ar putea să se concentreze mai curînd asupra acestor chestiuni, în loc să vopsească gardul promiţînd măriri de salarii.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.