Consultări cetăţeneşti. Europene

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În perioada interbelică, la uzinele General Electric, managementul, impresionat probabil de nou-apărutele teorii ale lui Maslow, a pus la cale un experiment, încercînd să afle cu exactitate ce îi motivează pe angajaţi să muncească mai bine. Au separat o secţie în două. În prima săptămînă, grupul-ţintă a primit un spor de salariu. Productivitatea a crescut. Aha, are dreptate Maslow, omul e motivat de bani. Apoi, au îmbunătăţit condiţiile de lucru. Productivitatea a crescut. Aha, iată, condiţiile de muncă au şi ele rolul lor. Apoi, au făcut o creşă pentru copiii celor din grupul-ţintă. Productivitatea iar a crescut. Iată, viitorul copiilor este alt factor motivant " şi-a zis managementul. Să vedem acum care dintre factori este mai important ca pondere. Şi au scăzut salariile. Surpriză! Productivitatea a continuat să crească. Au înrăutăţit condiţiile de la locul de muncă. Productivitatea a crescut mai departe. Au desfiinţat şi creşa. Nici o problemă. Productivitatea a crescut continuu. Deoarece nu mai înţelegeau nimic, managerii au cerut echipei de cercetători să treacă la interviuri individuale, pentru a afla ce s-a întîmplat. Rezultatul este trecut în orice carte de teorie a managementului. Angajaţii nu erau motivaţi nici de salariu, nici de condiţiile de muncă, nici de creşa pentru copii. Pur şi simplu, deoarece pe parcursul experimentului, în fiecare dimineaţă, cercetători în halate albe îi întrebau cum se simt şi ce cred despre fabrică, muncitorii se simţeau bine. Erau motivaţi pentru că li se cerea părerea. Nu m-am putut opri să mă gîndesc la acest faimos experiment, săptămîna trecută, cînd am participat la a doua ediţie a Consultărilor Cetăţeneşti Europene. Acestea au strîns la Palatul Parlamentului 50 de români de toate condiţiile sociale, de toate vîrstele şi profesiile, conform algoritmului sociologic impus unui focus-grup reprezentativ. Consultarea s-a desfăşurat în paralel cu alte opt ţări membre, urmînd ca, timp de alte două week-end-uri, toate ţările să desfăşoare astfel de manifestări. Cetăţenii au fost rugaţi ca, timp de două zile, să dezbată care sînt provocările Europei pe următorii ani. Şomajul, educaţia, siguranţa publică, energia, mediul, imigraţia ilegală? S-a pus apoi problema ca aceiaşi cetăţeni să indice clar în care tip de probleme ar trebui să se implice UE. Trebuiau indicate şi domeniile în care Comisia ar face mai bine să stea deoparte şi să lase guvernele şi autorităţile locale să se descurce. Evenimentul este finanţat de Direcţia Generală Comunicare a Comisiei Europene, prin Fundaţia Regele Baudoin (din Belgia, evident). Partener la Bucureşti a fost Societatea Academică din România. Procedurile de organizare a acestor consultări sînt extrem de riguroase, programul trebuie respectat la minut, altfel nu îţi indeplineşti obiectivele (Luca Niculescu şi Sever Voinescu cred că îşi mai amintesc de data trecută). Rezultatele din acest an nu au fost o mare surpriză, ele păcătuind, ca şi cele din restul ţărilor membre, prin exces de generalităţi şi truisme în fraze greoaie (se găsesc, pentru lectură completă, pe www.sar.org.ro). Surprinde, la noi, oarecum, plasarea pe primul loc (recomandările sînt înşirate în ordinea priorităţii) a cererii de monitorizare "externă" a proiectelor de infrastructură finanţate de UE în România. Zăpăcitor. Politicienii dau cu "nu s-a cheltuit un euro din banii europeni", ziarele scriu despre "românii campioni la fraudat fonduri europene". Ambele sînt şabloane ieftine. Românii însă le-au asimilat adevărului absolut. Ce aţi vrea să spună cetăţenii? Din păcate, şabloanele respective sînt alibiul perfect pentru lene. De ce să mă agit să fac un proiect, că oricum se dă pe pile şi oricum toată lumea fură. Mai bine stau în fotoliu şi mă uit la televizor, că e mai plăcut. Altminteri, recomandările 2, 3, 4, 6 şi 7 au într-însele cuvintele "comunicare", "informare", "educare". Aşadar, cetăţenii simt că nu sînt extrem de competenţi în a judeca politicile comunitare. Remarcabilă smerenie pentru un focus-grup... Recomandările 3, 4 şi 5 se referă la agricultură şi zonele rurale, ca domenii de implicare mai susţinută din partea Comisiei. E logic pentru România, avem aproape jumătate din populaţie la sat. Interesantă este prezenţa unei recomandări referitoare la voluntariat şi la încurajarea acţiunilor bazate pe voluntariat (pe locul 6). V-aţi fi aşteptat să găsiţi aşa ceva într-o consultare populară în vremi de criză? Cetăţenii au participat cu tot sufletul. Dădeau idei, se contraziceau, negociau. După două zile epuizante, cu toţii erau bucuroşi. Nu pentru că se terminase, în sfîrşit. Nici vorbă. Ar mai fi stat. Erau mîndri că fuseseră consultaţi, erau obosiţi după atîtea ore de dezbatere, dar erau foarte bucuroşi că ideile lor erau băgate în seamă, că or să ajungă pe masa Comisiei Europene. Vom avea 50 de votanţi cerţi la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European. Dacă aş fi fost cîrcotaş, le-aş fi tăiat un pic din entuziasm. Le-aş fi spus că acţiunea cu pricina are o solidă componentă propagandistică. Aş fi mormăit că organizarea în 27 de state a costat destul de mult şi că rezultate concrete ale evenimentului nu vor fi defel simţite. E drept că, după două zile, ca şi în cazul muncitorilor americani de la General Electric, oamenii s-au simţit bine. Au fost băgaţi în seamă. S-au simţit, fie şi numai pentru un week-end, europeni implicaţi. În mod sigur, de acum încolo, vor urmări mai cu atenţie rarele ştiri şi articole din presa noastră, dedicate Uniunii Europene. Necazul este că ar trebui organizate, numai în România, vreo 400.000 de asemenea consultări (de cîte 50 de cetăţeni) pentru stabilizarea euro-entuziasmului. În Irlanda ar trebui 80.000, că ei sînt doar vreo 4 milioane. Cu drept de vot la referendum, poate jumătate. Ne trebuie deci cam 40.000 de consultări cetăţeneşti şi rezolvăm şi reformarea tratatului constituţional. De fapt, pentru un vot cu 50% plus unu, ne trebuie numai 20.000. Astfel, prin această idee, am adus şi eu o contribuţie la viitorul Europei.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Ion Antonescu, alături de Adolf Hitler, în 1941 (© Bundesarchiv Bild 183-B03212)
Cum a ajuns România la mâna lui Hitler. Ce opțiuni avea Antonescu în afara alianței cu Germania Nazistă
În doar doi ani, liderii României au luat o decizie controversată, considerată de mulți ca fiind decisivă pentru soarta țării: aderarea la Axă alături de Germania Nazistă. Potrivit unor specialiști, această alegere ar fi fost, de fapt, singura opțiune posibilă în acel context.
Automecanica Moreni, produse de apărare. FOTO C. Ștefan
Creștere istorică în industria de apărare europeană. Cum pot profita investitorii români
După decenii de subfinanțare și dependență de tehnologii externe, industria europeană a apărării traversează o perioadă de expansiune spectaculoasă. Până la final de 2025, bugetul militar total al statelor membre UE este estimat să atingă un nivel record de 381 de miliarde de euro.
Eugen Teodorovici FOTO Facebook
Portret de candidat. Cine este Eugen Teodorovici, fostul ministru de Finanțe care candidează la Capitală și n-a declarat niciun cont
Fostul ministru Eugen Teodorovici și-a depus candidatura pentru Primăria Capitalei duminică, 16 noiembrie.
front 1 copy jpg
Această viţă-de-vie are 416 ani! A rezistat timp de patru secole vântului şi îngheţului
Adânc în munţii din estul Tibetului, în satul Zuoba din localitatea Rojin, comitatul Zogang, creşte o viţă-de-vie străveche care a rezistat timp de patru secole vântului şi îngheţului.
Calorifer rece frig intretinere FOTO Shutterstock
Fără apă caldă și căldură la bloc? Soluții eficiente ca să treci iarna
Soluțiile pentru problemele în furnizarea apei calde și a căldurii sunt numeroase și pot fi adoptate ținând cont și de posibilitățile financiare. De la aeroterme, radiatoare, convertoare și centrale și până la sobe electrice, boilere, fierbătoare, covoare termice etc., toate merită analizate.
Friedrich Merz FOTO AFP
Guvernul Merz riscă să se prăbușească prematur. Nemții își pierd răbdarea
Când Friedrich Merz a preluat funcția de cancelar, a intrat în scenă cu promisiuni mari: relansarea economiei, repararea infrastructurii aflate în colaps și recâștigarea rolului Germaniei ca actor major în politica globală.
masini inundatii jpg
Capcana din târgul auto: cum recunoști o mașină avariată de inundații
În fiecare an inundațiile provoacă pagube semnificative în Europa, ploile abundente și inundațiile extreme avariind mii de mașini. Multe dintre vehiculele afectate de apă sunt ulterior reparate și ajung pe piața second-hand ca potențiale achiziții pentru cei care caută o mașină rulată.
shutterstock 614631926 jpg
Ce flori rezistă în sezonul rece. Bucură-te de o grădină plină de viaţă, chiar şi în anotimpurile reci
Iarna nu trebuie să însemne un peisaj plictisitor şi gol în grădina ta. Alege plante care sunt adaptate condiţiilor locale şi bucură-te de o grădină plină de viaţă, chiar şi în anotimpurile reci!
soldati britanici
Armata britanică folosește imprimante 3D fabricate în China pentru a produce arme. Care sunt riscurile?
Armata britanică folosește imprimante 3D fabricate în China pentru a produce arme, în pofida avertismentelor formulate de experți în securitate privind dependența de tehnologia furnizată de Beijing.