De fiecare dată cînd particip la reuniunile Adunării Parlamentare NATO, mă bucur să-l revăd pe doctorul Wladyslaw Sidorowicz. Este senator polonez, actual membru al „Platformei Civice“ şi, ceea ce mă face să îl respect infinit, fost membru marcant al „Solidarităţii“ de la înfiinţare pînă tîrziu, în 2001, cînd a decis să participe la constituirea „Platformei Civice“, alături de alţi foşti combatanţi.
Sever VOINESCU | axa dus-întors
Cafeaua americană
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
ce ne spun comentariile oamenilor la diverse articole
adăugat de adaf la data de 04 August 2010 03:08:19
Traiesc in afara Romaniei acum. Aveam obisnuinta sa citesc regulat Dilema pe net si am ramas surprinsa cand dupa ceva vreme in care n am mai avut timp sa deschid pagina de net a revistei, am gasit-o in alta prezentare, cea de acum. Eram obisnuita cu vechiul ei format, mult mai cadrat, in care gaseai mai usor articolele si in care "nimeni nu se baga", ca sa zic asa. Si ca orice revista de pe net Dilema a introdus la sfarsitul fiecarui articol si partea "adauga comentariu", care ar trebui sa fie intr un fel o continuare a articolului sau o aprobare sau o critica, dar amandoua cu argumente si exemple si nu gratuitati. Obisnuita cu comentariile din revistele de pe aici, the economist de exemplu, comentariile la articolele din Dilema reflecta prea bine societatea romaneasca si preocuparile ei. Oamenii raspund doar cand e vorba de politicienii nostri, de comunism si cam atat. Nu prea am vazut comentarii la articolele de economie, de politica externa, un comentariu la vreo carte sau la un film. Si nu vad de ce mereu trebuie folosit tonul acela de superioritate ca si cum cel care scrie e un tembel si comentatorul stie el mai bine. Sincer, cateodata ma doare capul cand le citesc. Pentru ca intr o revista ca dilema nu ar trebui sa scrii ceva doar ca sa spui neaparat ceva. Nu asa ii raspunzi unui Plesu sau Sever Voinescu; e ca si cum i ai raspunde in fata asa ceva. Sa vedem daca ai fi in fata cu unul dintre acestia ai indrazni sa vorbesti asa? Pe tonul care e folosit in comentarii? Dar, tocmai asta e, romanii nu au nici un respect pentru oamenii de cultura si tocmai pe ei ii bestelesc. Cred ca oamenii inteligenti si cu bun simt se abtin sa puna comentarii. Si cred ca nu e bine. Ar trebui sa le fie atrasa atentia mai des acestor impertinenti ca daca vor sa scrie, sa scrie ceva ca lumea, altfel n avem nevoie.
re: ce ne spun comentariile oamenilor la diverse articole
adăugat de Atamild la data de 05 August 2010 06:08:03
Pot sa-ti raspund scurt. Nu ai scris: ce imi spun comentariile oamenilor, ai scris: ce ne spun comentariile oamenilor! Inainte de a critica alte persoane, de a insuta prin cuvantul impertinenti, am o intrebare, tu ai incercat cand ai scris sa-ti pastrezi gandurile sub control?
Cu alte cuvinte, cand increci sa-ti impui propiul punct de vedere,(este numai un sfat) incepe cu tine! Da-ne un exemplu! Da-te, pe tine ca persoana exemplu si apoi incearca sa scoti paiul din ochiul sorei sau a fratelui tau. Asta-i parerea mea. Domnul Sever nu a fost si nu este sever aici, mi-am dat eu seama daca ti-a trecut cu vederea cuvantul impertinent :)).. acum glumesc. Insa esti cam stupida, cred eu. Si scuze daca te-am insultat cu acest cuvant, este numai o parere a mea. Eu, personal numai cand sunt emotional tulburata, actionez pe un forum fara judecata, fac oamenii stupizii (tu impertinenti) :-) alunec gresit si apoi sufar, pun la inima si-mi face rau. Vrei tu, ca cele scrise de tine sa-mi faca rau? Vrei tu
ca cele scrise de tine sa-ti faca rau? Sper sa ma intelegi, o actiune rea are de suportat intodeauna consecinte rele. Personal, imi trece repede, numai atunci cand cineva incearca sa umileasca pe altii (fara ca el sa fie perfect) raspund. Eu nu atac niciodata, ma apar.
Da, se intampla ca acum, sa ma enervez, sa gandesc ceva rau, se intampla sa ma simt frustrata sau neindreptatita si atunci ma infurii si sufar. La urma imi trece. Devin egoista cu sentimentele mele, de ce sa-mi fac rau enervandu-ma din cauza unei persoane (nu-i vorba de tine acum, e un exemplu) care ma insulta, spune bazaconii pe seama mea, sau ma umileste? Mai degraba incep sa o compatimesc decat sa o urasc. Nu sunt o persoana care sa poarte ranchiuna cuiva ca a spus ceva rau pe seama mea, sau a nedreptatit pe altcineva, a lovit in altii, a spus gratuitati, eu cred pur si simplu.... ca.. s-a pripit.
Matilda
Risipa de cuvinte, pierdere de timp...
adăugat de dlgoe la data de 04 August 2010 05:08:42
Cele mai multe dintre comentariile de pe forumul Dilema sunt goale de continut si denota o inadecvata impertinenta. Asta ati vrut sa spuneti? Si de ce v-a luat asa de mult? Poate nu stiati dar lectura comentariilor este facultativa. La fel ca si comentarea articolelor. Dar poate ca mesajul d-voastra era de fapt cu totul altul. Ati dorit probabil sa ne informati (pe noi cei impertinenti pe gratis) ca locuiti intr-o alta dimensiune si ca cititi "the economist". Sfâsietor. Si pentru ca nu va ingaduiti defularea pe articole de autor v-ati dirijat umoare catre comentarii de anonimi, si asta in mesaje lunge, goale de continut. Adica ati facut exact ceea ce criticati. Nu e acesta un paradox? (n.b. nu e!)
cafeaua americana si inchisoarea socialista
adăugat de Aurelia Ghircoiasu la data de 01 August 2010 10:08:47
In vremea cind acest membru marcant al Solidaritatii statea la inchisoare in Polonia si primea acolo cafea lunga, American style, iar V Havel in aceleasi inchisori primea si folosea o masina de scris ca sa scrie(!!!), in Romania chiar daca nu erai la inchisoare tot nu ajungeai la cafea americana, iar pentru masina de scris aveai nevoie de aprobari de la politie. Filme diferite, comme on dirait.
Cittul ca arma alba
adăugat de Daniela Ecaterina la data de 01 August 2010 08:08:30
Domnule Voinescu , exista un bun obicei al oamenilor ... tac cand nu au nimic de spus . Ce ar fi sa reflectati la asta ? Eu am citit articolul si la final am constat ca am pierdut timpul .... L-a citit si d-nul Plesu inaite sa-si scrie articolul ?
Arabica sau columbiană?:-)
adăugat de Mihai Bursesc la data de 31 Iulie 2010 07:07:28
S-ar întoarce Poust în groapă de-ar bănui că-i ciorboliţi opera cu haiduciile inverse ale unuia ca Sidorowicz- acest luptător anti-putere care n-a prea pierdut timpul, înhăţînd cu prima ocazie ciolanul, potolindu-şi setea de libertate, însă nu şi foamea de putere. Ştia el poznaşul leş de ce-i venea să rîdă :-))
Cafeaua americana
adăugat de Vasile Bouleanu la data de 31 Iulie 2010 06:07:10
Nu stiam ca in puscariile comuniste doin Plonia se servea cafea ... .
Fie ea si "american stile" :)))
Spicuiri a la dl.Goe
adăugat de dlgoe la data de 31 Iulie 2010 12:07:35
"În rest, pentru că legea permitea poliţiei să reţină timp de 48 de ore pe oricine „pentru verificări“, fără nici o probă şi fără nici un control judiciar, autorităţile poloneze l-au dus pe Wladyslaw la beci şi la interogatorii în reprize de cîte două zile, fără să mai ştie nici el de cîte ori. - Deci militia in Polonia respecta legea. Legea asta? Interesant.
Romania si Polonia s-au trezit din CAER in NATO. Pentru ca, nu-i asa? istoria face, adesea, salturi mortale reuşite. - si mortale... si reusite... A dracului fatalitate!
"Îmi vine imediat în minte o vorbă a lui G.K. Chesterton: viaţa este o alegorie şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi înţeleasă decît ca o parabolă. - A se citi articolul d-lui Plesu despre boala citatelor spontane. O fi dl. Voinescu unul dintre cunoscutii d-lui Plesu? Dintre cei cu buzunarele ticsite de caiete doldora.
Ai citit si tu articolul domnului Plesu, nu-i asa?
adăugat de Atamild la data de 01 August 2010 04:08:38
Zambesc. Am citit si eu inainte. Si totusi in timp ce incercam sa inteleg sensul acestui nou articol, iti spun ceva. Mi-a venit in minte, nu un citat, ci ideea, constatarea atat de adevarata.
Habar nu am cine a scris, sau a zis ca cei mai cunoscuti generali ai Americii au fost si mai sunt inca: General Motors, General Electric si General Food. Insa se potriveste.
:-) Calduroase salutari,
Matilda
Incercare
adăugat de dlgoe la data de 02 August 2010 02:08:00
Salutari Matilda. Am mai incercat sa adaug cate o replica unora dintre mesajele tale dar, din motive clar-obscure, n-a aparut aproape niciuna. Poate pentru ca te invitam pe Arca lui Goe. Iti transmit si eu salutari care iti vor parveni sau nu dupa cum va binevoi sau nu Dl.Moderatorul.
Cat priveste "Institutia citarii" satirizata de catre dl. Plesu "in baza la motivul ca" produce efecte colaterale negative si asupra celui care citeaza si asupra cele care este citat, cred ca ar mai fi lucruri de adaugat pentu o intregi imaginea fenomenelor citarii si parafrazarii, oricum mult mai raspandite decat crede dl. Plesu. Din pacate la Dilema e foarte greu sa spui ceva. Iar ca sa spui "inca ceva" e de-a dreptul imposibil. Ceea ce este inexplicabil, inacceptabil si incomunicabil.
Salutari framantate de sfarsit de vara
adăugat de Atamild la data de 03 August 2010 12:08:47
Este asa cu ziarele aste, un fel de rasturnare a luminii si nici nu mai stii incotro sa o iei.
Sunt un om stabil si de in´scris :-) (ti-a placut vigula de sus?;-)? imi place sa ma inscriu numai la un ziar sau revista (ma refer la logat) si de cand cu ziua s-a terminat, a venit vara, s-a sfarsit vara.. aici vraja se rupe incet si poti astepta pe camp pana in noapte, tot nu te-au
lasat sa vorbesti fara sa asfintesti.
Vara e pe sfrsite. O parte din viata noastra se inchide. Da, vine ea toamna si ajunge precis (acolo unde nu exista) in cer.
Matilda