Bunul simţ şi noua dezordine mondială

Adina SĂDEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 279 din 18 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Criza financiară declanşată în vara anului trecut în Statele Unite s-a născut dintr-o sumă de erori umane. În plină psihoză şi voluptate a retoricii crizei, poate ar fi util să aruncăm o privire spre rădăcina erorilor care au reuşit să îngenuncheze corporaţii, guverne şi mituri. Să încercăm un dialog "la rece" despre modul în care lipsa de vigilenţă a subjugat simţul datoriei faţă de acţionari, declanşînd ceea ce specialiştii au numit cel mai mare tsunami financiar din ultimul secol. În octombrie 2008, Alan Greenspan, cel mai longeviv şef de bancă centrală din SUA, recunoştea public că s-a înşelat crezînd atît de mult în puterea de autoreglare a pieţelor. În faţa Congresului SUA, el spunea spăsit că a greşit crezînd că băncile, conduse de propriul interes, "vor face ceea ce este necesar pentru a-şi proteja acţionarii şi instituţiile". Şi cum lucrurile au stat exact pe dos, Greenspan constata cu amărăciune că este vorba despre "o eroare a modelului (n.r. " de funcţionare a pieţei), care arată lumea în care trăim". Plecînd de la vorbele lui Greenspan, laureatul Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, a mers şi mai departe, afirmînd recent că este nevoie de un rol mai puternic al guvernului, de administrarea pieţelor, de stabilirea unor reguli ale jocului. Chiar dacă este nevoie de o regîndire a unora dintre regulile jocului, am serioase dubii că un guvern lăsat să-şi bage nasul prea adînc în economie/pieţe ar comite erori mai puţin periculoase decît pieţele. Dacă punem cap la cap declaraţiile de mai sus, se poate spune că incapacitatea pieţelor de a se corecta la timp pare a fi marea eroare din "sistem". În final, ele s-au corectat " însă la un preţ uriaş. Întrebarea este ce anume a împiedicat corecţia pieţelor înainte ca procesele să devină ireversibile? Ce i-a determinat pe managerii băncilor şi pe alţi jucători din piaţă să ia decizii în detrimentul acţionarilor, periclitîndu-şi propriile poziţii? Putem vorbi despre o limită dincolo de care urmărirea interesului propriu cu orice preţ se poate întoarce împotriva pieţelor? Ţin erorile care au generat criza de slăbiciuni fundamentale ale pieţelor sau sînt doar scăpări grave ce pot fi rezolvate prin reglementări şi reguli mai stricte? Nu există un singur răspuns la aceste întrebări. Criza actuală este dovada dureroasă a faptului că, fără o corectă evaluare a riscurilor, profiturile sînt asemenea unui cal troian. Multe din aceste profituri nu aveau un fundament real pentru că fuseseră create pe o falsă plus-valoare. La baza lor, riscul recompensat nu era cel real, asumat, ci un risc cosmetizat, ascuns în spatele unor scheme financiare complexe. Ulciorul cu bani a mers la apă pînă s-a spart, iar cioburile au fost pasate contribuabililor. Actuala criză a fost generată, printre altele, şi de perpetuarea unui model de business bazat pe elemente rupte de realitate. Altfel spus, pe extirparea bunului simţ din logica profitului. Este aproape o blasfemie să aşezi bunul simţ prea aproape de noţiuni precum piaţă, profit, credite etc. Şi totuşi, această criză obligă la o reevaluare a modului în care pieţele, băncile, jucătorii au evaluat riscul. Orbiţi de un optimism profitabil, paznicii oilor (corporaţiilor/averii acţionarilor) nu numai că au ignorat lupul, dar şi-au imaginat că nu există. Recompensele executivilor din sistemul financiar-bancar au devenit mai importante decît datoria lor faţă de acţionari. În numele libertăţii pieţelor, cultul banului a mutilat cultura capitalistă. Într-un articol publicat de revista Time după crahul din 1987, şi republicat de Michael Lewis în cea mai recentă carte a sa (Panic), autorul citează o veterană a jocului la bursă, Katherine Bonner: "Nu sînt deloc deşteaptă. Am doar ceva bun-simţ" " spunea Bonner, o fostă artistă şi farmacistă care a reuşit să facă avere din jocul pe bursă. Tot despre un anume bun-simţ vorbea recent şi Paul O’Neill, fostul şef al Trezoreriei americane în Guvernul Bush, în perioada 2000-2002. O’Neill afirma recent la CNN că cele 19 instituţii financiare din SUA ar trebui să-şi facă publice modalităţile de evaluare a activelor. "Dacă nu poţi evalua anumite active, atunci nu le cumpăra cu banii mei" " afirma O’Neill. Asemenea oricărui sistem viu, economiile, pieţele nu pot funcţiona în afara unor legi, să le spunem universale. Minciuna are picioare scurte, inclusiv în pieţele financiare. Logica bunului simţ nu face bani, dar te poate feri de pierderi dramatice. Iar refuzul de a pune întrebări incomode sau de a căuta răspunsuri se plăteşte scump, mai devreme sau mai tîrziu. Ar fi periculos să punem la zid sistemul capitalist pentru o sumă de imperfecţiuni şi erori. Criza actuală nu pune în discuţie capitalismul, ci anumite mecanisme de creare a plus-valorii. Globalizarea a făcut ca slăbiciunile, minciuna şi erorile din spatele unor mari instituţii financiare să fie împrăştiate în tot sistemul financiar global, contaminîndu-l. Statele, guvernele au devenit peste noapte deţinătorii unor mari corporaţii falimentare, dînd, cu sau fără voie, apă la moara intervenţionismului în economie. Acestea sînt două din cele mai mari capcane ce pot tranforma criza economică globală într-o mare dezordine mondială. Începînd cu Fareed Zakaria şi terminînd cu Thomas Friedman, analiştii vorbesc tot mai mult despre o reaşezare a ordinii mondiale din punct de vedere economic, strategic, politic. America îşi pierde hegemonia, în ciuda influenţei mondiale încă puternice, Europa gîfîie dominată de prea multe schisme, în timp ce o parte a ţărilor emergente (China, India, Brazilia, Rusia) cîştigă putere economică şi influenţă la nivel global. Acesta este contextul în care sîntem obligaţi nu doar să supravieţuim crizei, dar să ne gîndim la cum vom ieşi din ea. Pînă vom reuşi să descifrăm lecţiile acestei crize, putem încerca însă un exerciţiu de igienă mentală, o întoarcere la ceea ce este fundamental în orice economie de piaţă, la acele valori care nu şi-au pierdut locul în capitalism. Aruncînd la coşul de gunoi aceste valori, odată cu toate criticile la adresa artizanilor crizei, riscăm să transformăm o criză economică globală într-o mare dezordine mondială. N. red.: Dl Sever Voinescu îşi va relua rubrica săptămîna viitoare.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.