Brazilia – atît de aproape de Europa prin problemele ei

Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Ştiaţi că Brazilia se învecinează geografic cu Franţa şi deci cu Uniunea Europeană? Dacă priviţi harta Americii de Sud veţi vedea că la frontiera nordică a Braziliei, la Oceanul Atlantic, se află un teritoriu numit Guyana Franceză. Este „puntea“ terestră dintre Brazilia şi Europa. Din păcate, această imensă ţară, Brazilia, veritabil subcontinent, mai are în comun cu Europa (mai ales cu cea de Est) şi o serie de eşecuri politice şi sociale, neîncrederea crescîndă în partidele tradiţionale şi spectacolul grotesc al corupţiei care dezgustă electoratul.

Am călătorit de trei ori în această ţară şi m-am întors de fiecare dată încîntat, fascinat, dar şi neliniştit. În 2013, Rio de Janeiro era încă un paradis turistic, deşi problemele de insecuritate se acumulau. În vara anului 2017, aproape că nu am mai recunoscut oraşul: 90% din imobile aveau în faţa lor grilaje înalte de metal, sisteme de supraveghere video şi portari care păzeau intrările 24 de ore din 24. Eram însoţit de soţia şi de fiica mea, iar prietenii noştri brazilieni le-au sfătuit în mod serios să nu iasă pe stradă cu ceas la mînă, cu cercei, mărgele, broşe sau alte accesorii susceptibile să atragă agresori. De altfel, în acea vară, pentru prima dată, autorităţile au recurs la intervenţia armatei pentru asigurarea securităţii, şi vedeam coloane de maşini militare străbătînd principalele artere. În timpul nopţii, dintr-o favelă situată nu departe de cartierul unde locuiam, se auzeau din cînd în cînd focuri de armă.

Editorul meu de la São Paulo îmi povestea că a trebuit să-şi ia maşină blindată. De altfel, mulţi automobilişti, la anumite ore, mai ales noaptea, nu opresc la stop, de teamă să nu se trezească exact în acel moment cu un individ înarmat în dreptul portierei.

În 2013, Brazilia se afla încă într-o stare de euforie – eu cel puţin am avut impresia că brazilienii credeau încă în viitor. Preşedintele Lula da Silva reuşise marea performanţă de a scoate 20 de milioane de brazilieni din sărăcie şi de a-i include în clasele mijlocii. În prezent, Lula da Silva se află la închisoare, condamnat pentru corupţie, iar partidul său (al „muncitorilor“), compromis într-o serie de scandaluri, riscă să piardă pe 28 octombrie alegerile prezidenţiale. Favoritul este în acest moment un lider care vine dinspre extrema dreaptă, are nostalgia anilor cînd militarii au condus Brazilia, face declaraţii homofobe şi nu-şi ascunde un anume misoginism. El promite siguranță şi ordine, şi mai ales combaterea fără milă a corupţiei care a cangrenat imensa Brazilie. Iată o tendinţă pe care o regăsim şi în multe ţări europene, unde scade încrederea în democraţie şi creşte dorinţa populaţiei de a vedea lideri puternici la cîrmă, capabili să frîneze corupţia şi imigraţia.

Potrivit unui institut de sondaj (Ibope), instituţiile care le inspiră cea mai mare încredere brazilienilor sînt pompierii, Biserica, poliţia şi armata federală. Iar instituţiile care le inspiră cea mai mică încredere sînt Guvernul, Parlamentul, partidele politice şi Preşedinţia Republicii.

Jair Bolsonaro, în vîrstă de 63 de ani, fost ofiţer, un om „fără pată“ în cariera sa, care detestă profund socialismul lui Lula, a cîştigat pe 7 octombrie primul tur al prezidenţialelor cu scorul confortabil de 46% din voturi. El promite, în cazul în care va cîştiga şi turul al doilea, că va guverna Brazilia „cu autoritate, dar fără autoritarism“ şi că va eradica insecuritatea. A doua sa promisiune este însă imposibil de realizat fără o politică de eradicare a sărăciei. La Rio, dar şi în alte oraşe mari precum Salvador di Bahia, şocul social dintre cartierele „normale“ şi cele extrem de sărace (favelele) este tulburător. De pe colinele oraşului Rio de Janeiro se scurg parcă spre centru, ca nişte torente ale mizeriei, faimoasele favele, în care nici armata şi nici poliţia nu prea îndrăznesc să intre. Unele au fost „pacificate“ (cel puţin aşa pretindeau autorităţile la ora Jocurilor Olimpice de la Rio, în 2016). Dar aceste favele rămîn imaginea dură a unei polarizări excesive în societatea braziliană şi care nu pot duce decît la violenţă.

Editorul meu brazilian, care a făcut studii în Franţa, revine în fiecare an cu familia sa la Paris, iar copiii lui sînt încîntaţi că se pot plimba pînă noaptea tîrziu pe străzi, fără nici un fel de angoasă. Cifrele furnizate de autorităţile franceze în materie de securitate nu sînt însă chiar foarte optimiste, iar în Europa occidentală creşte numărul de agresiuni şi furturi, deşi situaţia nu se compară cu aceea din Brazilia. Comparabilă rămîne însă dezamăgirea în faţa partidelor tradiţionale, care au pierdut teren şi în Europa.

Brazilia a fost condusă de militari între 1964 şi 1985, perioadă sinonimă cu o puternică dezvoltare economică. Ceea ce accentuează nostalgia brazilienilor pentru acea „epocă de aur“. Unul dintre prietenii mei brazilieni, un actor, îmi povestea cum, tînăr fiind, cînd a venit pentru prima dată la Rio, a dormit cîteva nopţi pe faimoasa plajă Copacabana. Ceea ce nimeni n-ar îndrăzni să facă astăzi, iar ghidurile le sugerează turiştilor să evite o anumită zonă a plajei, cea care se află cel mai aproape de o favelă.

Alegerile prezidenţiale din Brazilia reprezintă o miză pentru întreaga umanitate şi din motivul că pădurea amazoniană este principala uzină de oxigen a planetei. Or, Jair Bolsonaro (ca şi Donald Trump) se declară un climatosceptic şi pare dispus să lase marele bazin al Amazonului în mîna tuturor marilor rechini internaţionali care vor lemnul acestor păduri, precum şi transformarea lor în suprafeţe cultivabile. Brazilia pare departe, la capătul lumii, dar de fapt, în lumea interdependentă de azi, este vecină cu toate problemele noastre.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

somn pixabay jpg
Cinci semne alarmante ale apneei în somn, fără legătură cu sforăitul. Cum le poți combate
Fii atent la semnalele de alarmă ale apneei în somn, chiar și dacă nu sforăi. O serie de simptome, cum ar fi trezirea frecventă noaptea pentru a merge la baie, pot indica o afecțiune ce necesită atenție.
Trump Israel EPA
Îi va da Trump undă verde lui Netahyahu pentru un război cu Iranul? Analist: „Ar însemna implicarea SUA în război, ori el a zis că aduce pacea”
Dacă Trump îi dă undă verde lui Netanyahu pentru un război cu Iranul, asta ar însemna o implicare directă a SUA în conflict, ceea ce vine în contradicție cu unul dintre pilonii campaniei electorale a republicanului, spune experta în relații internaționale Ioana Constantin Bercean.
racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin mizează pe imagine amenințând cu o rachetă veche sub o denumire nouă. Specialiștii nu sunt impresionați
Racheta Oreșnik a Rusiei nu este atât de nouă precum susține Vladimir Putin.
Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.
Comuna Nădrag  Foto Primăria Nădrag (1) jpg
Ciocanul din Nădrag, uzina metalurgică din Banat care stârnea zâmbete. Cum a dispărut brusc, după două secole
Înființată în urmă cu două secole, odată cu construcția primului furnal, uzina metalurgică din Nădrag a purtat începând din primii ani de comunism numele „Ciocanul”. A dispărut, definitiv, la sfârșitul anilor '90, când ultimii din cei aproape 2.000 de angajați ai săi au fost nevoiți să o părăsească.