BOR – versiunea elvețiană

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Mica mea experiență de cititor de cărți de istorie îmi spune că există două categorii de autori în branșă: cei care explică și corelează, caută unghiuri noi și au ambiția unei narațiuni cît mai lămuritoare, pe de-o parte, și cei care judecă, tranșează, dau verdicte și cîntăresc moral, pe de altă parte. Se întîmplă, de asemenea, ca același autor să practice, în lucrări diferite, cînd un gen, cînd altul. Pe alt plan, mai există și două feluri de a scrie istoria, în funcție de public. Una e să scrii ceva despre istoria românilor pentru publicul românesc și alta e să spui aceeași poveste publicului elvețian, de pildă. Mai nou, a apărut în România un public care vrea să i se spună istoria României în versiunea „pentru elvețieni“, cam la fel cum apăruseră în anii comunismului cei care făceau rost de bunuri „pentru export“, net superioare acelorași bunuri fabricate pentru consum intern. Istoria noastră în versiune elvețiană este una scrisă din unghi progresist, în care „răii“ și „bunii“ sînt știuți după șablon, după „profil“ și nu după faptă ori gînd, după standardul ideologico-moral de azi și nu după context. De pildă, în istoria României, varianta elvețiană, Biserica Ortodoxă Română va fi rea orice-ar face. Va fi suma tuturor relelor. În istoria României, varianta românească, aceeași Biserică va avea, totuși, și unele părți bune, vom fi mai nuanțați, judecata va fi mai complexă.

Într-un articol virulent publicat într un ziar elvețian, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, cunoscut la noi pentru o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu și pentru o banală România în 100 de ani – bilanțul unui veac de istorie, execută, scurt, Biserica Ortodoxă Română. Este exemplul pur de istorie a României, versiune elvețiană. În 6-7000 de semne, omul dă verdictul clar, de o limpezime morală perfectă, privitor la o întreagă Biserică, la o întreagă istorie: o rușine, o scursură morală, o escrocherie, o piatră de moară de gîtul României. Avem, ca pentru niște cititori elvețieni care vor să se prindă rapid cît de rea e Biserica Ortodoxă Română, un fel de compte rendu lămuritor. Nu m-aș fi oprit asupra acestui articol, pentru că, de fapt, nu aduce nimic nou. De altfel, în cazul dlui Schmitt, e definitoriu aerul doct-explorator cu care străbate drumuri bătătorite. În acest articol, istoricul reia cam toate acuzele cu care ne-au obișnuit detractorii BOR. Simt, însă, nevoia să mă refer la una dintre ele, fără să-mi fac vreo iluzie că argumentele mele îi vor pune pe gînduri, măcar, pe ponegritori.

Se reproșează BOR, și în acest articol, că are o relație foarte bună cu Biserica Ortodoxă Rusă și că e un fel de „coloană a 5-a“ a rusismului putinist în inima României. Dacă e așa, atunci BOR face o treabă foarte proastă. De mulți ani, merg aproape în fiecare duminică la biserică și sînt mai rusofob, mai pro-american și mai pro-european ca niciodată. În fine, să zicem că sînt eu mai altfel și că toți credincioșii alături de care mă rog duminică de duminică sînt putinizați, fără ca eu să-mi dau seama. Ciudată treabă, însă, cei mai mulți dintre ei susțin și chiar participă la mitingurile anti-PSD din Piața Victoriei. Dar nu sîntem, eu și mîna de oameni cu care mă întîlnesc la biserică, relevanți ca să dărîmăm ditamai articolul elvețian al dlui Schmitt. Adevărul despre BOR nu este cel pe care-l văd eu în curtea bisericii de la colțul străzii, ci e cel pe care mi-l spune istoricul austriac într-un ziar din Elveția. Istoric fiind, el nu se împiedică de experiențe personale, el privește ansamblul. Așa se face că el vede ceea ce eu nu văd.

Dar, și la ansamblu, dl Schmitt o cam scrîntește. Dacă ar fi studiat genul foarte aparte de relații între Bisericile Ortodoxe autocefale, istoricul ar fi observat că relația BOR cu Biserica Ortodoxă Rusă nu e deloc una de lină vasalitate. De la litigiul din Republica Moldova și micile frecușuri diplomaticești legate de istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea la București în anii 1990 și pînă la comportamentul celor două Biserici la Sinodul Pan-Ortodox din iunie 2016, lista „confruntărilor frățești“ dintre cele două Biserici e foarte lungă. În plus, naționalismul BOR (după gustul meu, cam exagerat) nu se prea potrivește cu supușenia față de ruși. Unde mai pui că poporul român, inclusiv creștinii ortodocși români, este consistent rusofob. Iar studiul atent și expert al relațiilor externe ale BOR duce mai degrabă către concluzia unui dezechilibru favorabil polului grecesc în dauna polului rusesc. Mă întreb dacă dl Schmitt ar înțelege de ce compar acești doi „poli“ în complicata balanță de „puteri“ ortodoxe…

În susținerea tezei prorusismului și antioccidentalismului Bisericii Ortodoxe, se tot citează – și dl Schmitt reafirmă – campaniile în favoarea familiei zisă „tradițională“, cea întemeiată pe căsătoria dintre bărbat și femeie. Logica e simplă, de – iertați-mă! – cretini, și tocmai de-aia – iarăși, iertați-mă! – prinde ca focul în pădurile încinse de veri toride: nu crezi că trebuie permisă căsătoria homosexuală, păi nici Putin nu crede, te-am prins, ești putinist! Las la o parte că acest tip de deducție este de un bolșevism pur, din acela al anilor 1930. Asemănările dintre activiștii progresismului ateu și bolșevicii exaltați ai „vîrstei de aur“ a comunismului leninist sînt frapante, uneori. Dar, în acest caz, ar trebui să ne întrebăm dacă o Biserică creștină ar putea avea o altfel de poziție. O examinare adîncă a credinței creștine este necesară, desigur. Dar în locul acestei întrebări, ni se livrează lozinci furibunde. Faptul că și Biserica Catolică spune răspicat că nu poate exista decît căsătorie între bărbat și femeie înseamnă că și ea a devenit putinistă? Poate că e ceva fundamental în credința creștină ce se opune acestui trend laic. Dar dacă Putin, extrem de abil în manipularea sentimentelor primare, s-a pliat pe poziția creștină din rațiuni populiste? Ideea că ortodoxia se opune căsătoriei homosexuale pentru că se opune Putin nu este, totuși, cam stridentă? În general, plasarea lui Putin ca un fel de substrat comun al întregii ortodoxii și, în cazul ortodoxiei românești, ca un fel de păpușar ocult, nu mi se pare chiar o dovadă de inteligență.

În orice caz, relația dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă nu a ajuns atît de prietenoasă pe cît este relația Austriei cu Rusia. Și, bucurîndu mă că dl Schmitt percepe gradul de pericol pe care orice apropiere de Rusia îl aduce cu sine, voi căuta cu interes textele în care atrage atenția guvernului de la Viena. În această privință, sînt solidar cu dl Schmitt: trebuie să ferim (pe cît mai putem) Europa de perfida influență rusească!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.