Bani din cer pentru pensii

Publicat în Dilema Veche nr. 178 din 5 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bine că s-a terminat sesiunea parlamentară. A venit la fix. Politicienii tocmai dăduseră iama în buget. Dublare pensii agricultori, creşteri substanţiale la celelalte pensii, 6,5 milioane la hectar despăgubiri de secetă pentru toţi, creşteri lefuri profesori. Pentru un moment, a părut că parlamentarii se manifestă ca pe Animal Planet. Sînt sigur că aţi văzut rechinii sau crocodilii care intră în frenezia sîngelui. Atacă nebuneşte o pradă deja adusă la starea de cadavru, se învîrt cu carnea în dinţi, o aruncă, o prind din zbor. Cam aşa mi s-a părut bugetul public în ultima săptămînă de sesiune parlamentară. Lia Olguţa Vasilescu a exprimat perfect starea de spirit a parlamentarilor: noi votăm creşteri de salarii, e treaba guvernului să găsească resurse. E treaba statului, că de-aia e stat, zice Conu Leonida. Tăriceanu a rezistat două sezoane impulsurilor populiste. Acum a cedat spectaculos. A bătut palma pe o creştere de pensii fără să aibă idee de unde o va plăti. Un gest de perfectă iresponsabilitate fiscală: creştem cheltuielile, ne gîndim apoi de unde. Şi mai trist este că legea a fost votată în unanimitate. Nu s-a găsit un singur, măcar unul singur, să spună: fraţilor, mărim pensiile dacă avem clar şi graficul de cheltuieli. Au votat în unanimitate dublarea pensiilor la agricultori, creşterea punctului pentru pensiile "de stat" la 37,5% din salariul mediu din 2008 şi la 45%, din 2009. Punctul de pensie este în acest moment de 28,5%. În 2007, acest punct a crescut cu 17%. De fapt, a crescut în fiecare an din ultimii patru (Năstase + Tăriceanu), moderat, cît să fie în acord cu posibilităţile. Ca să nu mai punem la socoteală exerciţiul reuşit al recalculării pensiilor, care a adus ceva onestitate în sistem (principiul "la muncă similară, pensie la fel, indiferent de anul ieşirii la pensie"). Deci, s-a făcut ceva pentru pensionari - argumentul că societatea a stat cu mîinile în sîn lăsîndu-şi bătrînii să moară de foame este fals. Societatea a făcut eforturi după posibilităţi. Acum, guvernul a decis că moderaţia în cheltuieli e pentru fraieri, că un guvern potent trebuie să arunce cu bani în pensionari ca maneliştii în Adi-fost-Copilul-Minune. Promisiunile făcute acum de Tăriceanu costă sistemul de pensii 2,5 miliarde euro doar pentru 2008 (fără a lua în calcul dublarea pensiilor agricultorilor, care oricum se plătesc direct de la bugetul de stat). În 2009, ne costă alte 2,5 miliarde (creşterea procentuală din 2008, că doar nu o luăm înapoi), plus alte 2,08 miliarde. În total, vreo 7 miliarde euro în doi ani. Mai mult decît ne pune UE la dispoziţie pentru perioada respectivă. De unde aceşti bani? Miniştrii Păcuraru şi Vosganian tot explică imposibilul: vom scoate banii fără să mărim contribuţiile sociale (de fapt, guvernul planificase o scădere a acestor contribuţii în acest an, promisă în programul de guvernare, iar Păcuraru spune chiar că vor respecta promisiunea). Problema este că ce doi miniştri au cam dat explicaţii diferite. Întîi a ieşit Paul Păcuraru. Din impozitarea procentuală a salariilor de peste 75 de miloane. Pînă acum, cine cîştiga atît nu mai plătea asigurările sociale pentru suma de peste acest prag, în ideea de a nu lua o pensie prea mare cînd vine timpul. Jurnaliştii au calculat că sînt vreo 18.000 de fraieri în România care iau salarii atît de mari pe cartea de muncă. Probabil că vor trece şi aceştia cu plata pe microîntreprindere sau drepturi de autor, cum fac ceilalţi oameni bine plătiţi. Păcuraru pierde nişte bani de aici. Dar chiar dacă ar ieşi cum vrea el, tot nu ar scoate de la 18.000 de oameni în jur de 2,5 miliarde de euro. Văzînd că presa s-a apucat să aibă idei ciudate despre guvernarea responsabilă şi tot întreabă de unde bani, Varujan Vosganian a făcut o conferinţă de presă extraordinară. Nici vorbă de creşteri de impozite, a tunat ministrul. Banii vor veni din mai multe surse. În primul rînd, din creşterea nominală a PIB - 1,2 miliarde euro în 2008. E corect? Nu. Problema cu creşterea nominală este că rămîne doar nominală cînd vorbim de cifre relative. Iar guvernul tocmai a promis o creştere relativă a pensiei. Adică, relativă la salariul mediu. Dacă creşte PIB, tendinţa de creştere a salariilor se va menţine şi ea. Guvernul a promis că punctul de pensie va fi 37,5% din salariu. Creşte PIB, deci cresc salariile, deci cresc şi cei 37% din salariul mediu. Aţi înţeles ideea? Or veni bani mai mulţi la pensii, dar pensiile ar fi crescut natural pe această cale, dat fiind că sînt legate de valoarea salariului. Creşterea de procent nu poate fi calculată automat din creşterea PIB. Doar dacă nu dă guvernul o lege să nu mai crească salariile în 2008, să crească doar PIB-ul şi pensiile. Deci, cea mai mare speranţă a lui Vosganian rămîne o bulă statistică dacă o analizăm mai atent. De unde mai vin banii? Din creşterea numărului de salariaţi - 180-200 milioane euro în 2008. E oarecum corect, deşi nu văd cum s-ar putea modifica semnificativ, în cîteva luni, raportul de un pensionar la un salariat. Vorba unui analist: fiecare salariu plăteşte o pensie, dar guvernul României doreşte să dea 45% pensie cu contribuţii pentru pensii de 30% pe acelaşi salariu. În fine, vor mai veni bani, cam 400-500 milioane euro, spune ministrul, de la bugetul de stat. Iată adevărata sursă! Dăm de la bugetul de stat. Singura sursă serioasă dintre cele menţionate. Trebuia să spună aşa de la început. Că deficitul bugetar tinde să o ia razna e altă poveste. De fapt, bugetul va suporta mult mai mult din povara acestei promisiuni decît vrea să ne spună Varujan Vosganian; e limpede că celelalte surse sînt fie baliverne, fie aşteptări prea optimiste. Şi vom scoate de la buget şi în 2009, şi în 2010 etc., că doar fondul de pensii nu se va echilibra peste noapte, ca să ţină pasul cu fantezia politicienilor. Era să uit. Domnul Vosganian mai spune că vor veni 300-400 milioane de euro din măsuri legislative, pe care nu a dorit să le precizeze. Dar care nu vor fi măriri de impozite, cum tot el a precizat. Deci, există măsuri legislative care produc bani prin ele însele. Deci, parlamentul e bun la ceva: scoate bani din legi. Retrag ce am spus la început: păcat că parlamentul a intrat în vacanţă, tocmai ne venise ideea să-l punem să facă bani.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Balonarea îți dă bătăi de cap? Alimente care provoacă senzația de disconfort și retenția de apă
Balonarea, care este cauzată de cele mai multe ori de supraalimentare, de mâncatul mult prea rapid sau de consumul anumitor alimente, dă bătăi de cap multor persoane.
image
Ce a pățit o familie în minivacanța de Rusalii cu all inclusive. „Au reușit încă o dată să ne gonească de pe litoralul românesc”
O familie formată din doi adulți și trei copii a ales să petreacă anul acesta trei zile pe litoral, în minivacanța de Rusalii. Oamenii spun că au avut parte de o experiență pe care cu siguranță nu o vor uita ori repeta prea curând.
image
Ce rol joacă sarea și potasiul în echilibrul sănătății. Dr. Cezar: „De la prea puțină sare se poate ajunge la hipertensiune”
Există o percepție comună că sarea este dăunătoare, în special pentru persoanele cu probleme cardiovasculare. Această idee a dus la evitarea consumului de sare, uneori chiar la eliminarea completă a acesteia din dietă de către unele persoane.

HIstoria.ro

image
De ce a acceptat Elena Cuza relația extraconjugală a lui Alexandru Ioan Cuza?
Elena Cuza acceptă toate umilinţele impuse de condiţia triunghiului conjugal. E de acord ca Maria Obrenovici să stea în Palatul de la Bucureşti.
image
Divorțul lui Iancu Oteteleșanu. Recăsătorirea scandalizează înalta societate bucureșteană
„Despărțenia” (divorțul) lui Iancu Oteteleșanu a avut urmări semnificative pentru mentalitatea elitei bucureștene de secol XIX.
image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.