Articol cu laude

Publicat în Dilema Veche nr. 140 din 28 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În sfîrşit, Comisia a publicat raportul decisiv pentru aderarea României, oprind numărătoarea la 1 ianuarie 2007. Formal vorbind, mai rămîne co-decizia Parlamentului European şi acordul final al şefilor de state adunaţi în Consiliul European de iarnă. Dar Comisia avea cuvîntul decisiv, fiind instituţia însărcinată cu monitorizarea României. Doar o tîmpenie catastrofală în plan intern ar putea să schimbe ceva în Parlament şi Consiliu. Ceva emoţii mai vin dinspre cele cîteva state care nu au ratificat Tratatul de aderare, incluzînd aici Franţa şi Germania, dar, întrucît au susţinut pînă acum că aşteaptă acest raport al Comisiei, ar trebui ca procedurile să se termine la timp. E timpul pentru un scurt bilanţ. Riscăm ca asta să fie o săptămînă istorică şi să treacă pe lîngă noi în enervări provocate de aglomerarea francofonă şi alte chestiuni pe care le vom uita repede. Cred că este momentul să dăm cezarilor ce le aparţine şi să recunoaştem că între 1999 şi 2007 România a reuşit ceea ce puţini credeam atunci că se poate întîmpla. Văd că acum se naşte moda să scrii despre cît de mult vom avea de suferit şi cît vom plăti aderarea. E şi asta o contrareacţie la euroentuziasmul atît de nedilematic de pînă acum. Una peste alta, Uniunea Europeană are meritul de a fi un experiment istoric care a reuşit să dea anumitor societăţi impulsul şi banii necesari pentru ieşirea din subdezvoltare. Mă refer aici la Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia. Nu e cazul să trecem de la extaz la agonie, fără să plasăm costurile şi beneficiile în perspectivă comparativă. Iar beneficiile vor fi indubitabil mai mari. Cînd au fost făcuţi primii paşi, în 1997-1999, acest moment părea iluzoriu. Inflaţia se măsura atunci în trei cifre, se făceau liste brambura cu întreprinderi mamut care trebuiau închise; PRM, PDSR şi minerii ameninţau cu revolte de stradă; ţărăniştii şi democraţii se certau pe restituirea pădurilor. Cînd au început negocierile în 1999, aderarea acelei Românii părea a fi cam ce este acum aderarea Turciei: un proces ce se măsoară în decenii şi nu e foarte cert cum se va termina. Pe de o parte, a fost vorba despre un noroc istoric: am prins ultimul val al entuzismului vestului de a se deschide spre est. Dar asta nu trebuie să oculteze faptul că, totuşi, această clasă politică şi-a propus un obiectiv şi l-a realizat. Mi-am propus azi să laud nişte politicieni, dintre cei care ne scot din sărite de obicei. Cine este deci "de vină" pentru aderare? În primul rînd, CDR. Acea relicvă a istoriei recente a făcut cîţiva paşi care au fost decisivi şi a scos în cîţiva ani România din zona gri a postceauşismului, ducînd-o spre deschiderea negocierilor. În primul rînd, CDR a realizat prima schimbare paşnică şi democratică a puterii într-o ţară care pînă atunci trecea ca fiind blocată într-o semidemocraţie, cam ce sînt azi Belarus sau fostele republici sovietice care se termină în "stan". În al doilea rînd, în modul lor bîlbîit, guvernările de dinainte de 2000 au realizat deschideri economice importante, lăsînd apoi guvernele următoare să culeagă roadele (creşteri economice semnificative şi constante începînd cu anul 2000). Este de menţionat şi Emil Constantinescu, care a fixat orientarea disperată spre Vest ca unică politică externă, lucru care nu a mai fost întors ulterior. În fine, cu toate lipsurile sale, premierul Adrian Năstase a menţinut cele începute anterior. Deşi acum pare că nu e mare lucru, orientarea europeană fermă a lui Năstase în 2000 a fost o surpriză. Protecţionismul economic obtuz şi închistarea epocii Văcăroiu au fost date uitării şi Năstase a luat ascultător notiţe de la FMI, drept pentru care creşterea economică s-a menţinut pe toată perioada mandatului său. Naţionalismul găunos de dinainte de 1996 a fost abandonat, optînd pentru un discurs aţos despre guvernarea concretă. Imaginea unui Năstase cocoţat pe camion, alături de Păunescu şi Vadim Tudor întru salvarea economiei româneşti de reforma capitalistă, nu anunţa guvernarea sa. Cu alte cuvinte, a candidat socialist şi a condus liberal în economie, respectînd şi el un tipar de comportament în Europa postcomunistă. În plus, şi-a asumat politic integrarea şi a pus presiune pe sistemul administrativ pentru a urma calendarul de drum. Mai trebuie menţionate două personaje care au dus pe umeri greul negocierilor: ministrul Vasile Puşcaş şi secretarul de stat Leonard Orban. Limitele acelui Guvern s-au văzut în două domenii vitale: democratizarea şi corupţia. România a părut atunci un exemplu bizar de ţară cu un picior în Uniune, dar cu probleme serioase în ce priveşte libertatea de expresie şi organizarea onestă a alegerilor. Cît despre corupţie, acesta a fost punctul slab al lui Năstase. De fapt, punctul forte (depinde de perspectivă), dat fiind că sistemul raţionalizat de colectare a "plusvalorii" din economie era coordonat de sus, după cum demonstrează acum procurorii. Actuala coaliţie de guvernare a potolit grijile europenilor în ce priveşte democratizarea şi a avut inspiraţia de a juca cu Monica Macovei la deschidere în ce priveşte corupţia. Din nou, şefii politici - Băsescu şi Tăriceanu - au meritul de a fi menţinut presiunile pe sistemul administrativ şi de a fi urmărit politic măcar acest obiectiv, cu toate crizele, provocate tot de ei, prin care au trecut. În cei şapte ani ce s-au scurs de la începerea negocierilor, obiectivul aderării a dat clasei politice un scop comun major şi a asigurat o oarecare coerenţă. Rămîne de văzut ce altceva i-ar mai putea uni de acum înainte.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Riscurile alcoolului la plajă: deshidratare, leșin, accident vascular, înec. Cum să bei prudent, dacă nu te poți abține
Deși e tentant și poate părea distractiv, consumul de alcool în apropierea apei și sub un soare arzător vine cu unele riscuri reale de siguranță. Yahoo Life a publicat sfaturile unor experții în sănătate pentru a evita deshidratarea, bolile cauzate de căldură și accidentele.
image
Un cunoscut economist român oferă un premiu de 100.000 de euro, cu o singură condiție. „Vi-i dau eu, mă angajez aici”
Economistul Andrei Caramitru se angajează să ofere un premiu de 100.000 de euro. Există însă și o condiție importantă pusă celor care ar vrea să se bucure de acești bani.
image
Ce ne spun accidentările repetate ale lui Halep: doctorul Alin Popescu a explicat cazul Simonei ca la carte EXCLUSIV
Accidentările repetate cu care se confruntă Simona Halep sunt des întâlnite în cazul sportivilor care revin în competiții după absențe îndelungate.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.