Al cui este guvernul României

Publicat în Dilema Veche nr. 165 din 5 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prim-ministrul Tăriceanu a venit în faţa Parlamentului cu un nou guvern, cu o nouă strucutură guvernamentală şi - zice domnia sa - cu acelaşi program. La ora cînd scriu aceste rînduri, nu ştiu rezultatul din Parlament, pe hîrtie pare că va trece cu susţinerea PSD. Imediat după ce Tăriceanu a anunţat noua formulă guvernamentală, Traian Băsescu a trimis o scrisoare în care respinge componenţa anunţată şi cere asumarea unei coaliţii deschise PNL-PSD. Dacă Guvernul va trece de Parlament, atunci sîntem pentru prima dată în situaţia în care avem un guvern anti-prezidenţial, un guvern personal al premierului. Ajungem astfel să răspundem la întebarea din titlu: Guvernul este al prim-ministrului. Mircea Geoană anunţa, de altfel, că, odată votat acest guvern, Tăriceanu îşi va asuma personal şi integral răspunderea pentru actele sale. Totul pare simplu, dar nu este. Pentru că în această schemă rămîne pe afară cealaltă putere votată direct: Preşedinţia. Conform Constituţiei, şeful statului ales direct desemnează un prim-ministru pe care îl trimite în Parlament să obţină învestitura. Premierul este, deci, al preşedintelui şi doar confirmat de Parlament. Atunci, Guvernul este al prim-ministrului sau al preşedintelui? Pînă acum, practica constituţională ne-a spus că este al amîndurora: toţi prim-miniştrii României, după adoptarea Constituţiei, au mers în Parlament cu acordul preşedintelui în funcţie. Să citim articolul 103 privitor la învestitura executivului: "(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament; (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului; (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor". Deci, preşedintele desemnează un candidat. Constituţia îi lasă chiar o marjă de manevră consistentă, mai ales dacă nici un partid nu a întrunit majoritatea (situaţia din 2004). Desemnarea premierului nu este un act pur formal, ci un act de voinţă politică a preşedintelui. Dacă premierul este desemnat prin voinţa politică a preşedintelui, Guvernul acestui premier este şi al preşedintelui? S-a tot spus în aceste zile că Parlamentul este singura sursă de legitimitate a Guvernului. Ceea ce este, evident, fals. Guvernul este legitimat de preşedinte (ales direct), care numeşte premierul, şi abia apoi de Parlament. Disputa politică din aceste zile ne-a adus în situaţia în care preşedintele nu mai are nimic de spus. Constituţia spune că premierul cere votul Parlamentului asupra programului şi a componenţei executivului. Parlamentul votează deci şi programul. Acesta este motivul pentru care Tăriceanu a ţinut să precizeze că programul Alianţei D.A. rămîne neschimbat şi că va fi aplicat de Guvernul său. Situaţia e puţin stranie: Tăriceanu declară moartă Alianţa D.A., apoi promite să-i aplice programul. Există o raţiune clară pentru această mişcare: dacă programul este acelaşi, atunci se presupune că Guvernul Tăriceanu 2 este doar o prelungire a Guvernului Tăriceanu 1, de aceea nu mai este nevoie de desemnarea unui prim-ministru. Desemnare care se face de către preşedinte. Astfel, Băsescu este ocolit. Guvernul nu mai este al său. Tăriceanu s-a grăbit să anunţe noul guvern fără a mai aştepta un verdict crucial al Curţii Constituţionale. Ne amintim că preşedintele a refuzat să confirme numirea lui Adrian Cioroianu la Externe. Conform Constituţiei, preşedintele contrasemnează decretele de numire a miniştrilor. Avem în acest moment două interpretări. Interpretarea Băsescu spune: contrasemnez numai dacă sînt de accord, dacă accept persoana respectivă. Interpretarea Tăriceanu spune: contrasemnezi pentru cine vrea şeful Guvernului, indiferent dacă îţi convine sau nu persoana. Ne întoarcem aşadar la întrebarea din titlu, reformulată astfel: este Guvernul României un guvern agreat în mod obligatoriu de preşedinte? Cred că logica desemnării premierului şi a depunerii jurămîntului individual de către miniştri în faţa preşedintelui sugerează că Guvernul este şi al preşedintelui. Dar părerea mea este doar una dintre cele care circulă în spaţiul public. Alţii consideră că preşedintele nu mai are nimic de spus odată ce l-a numit pe premier. Această argumentaţie este şubredă. Dacă preşedintele este ales direct de populaţie, cu un program politic, pentru ca apoi doar să transfere toată puterea spre o altă persoană, cu care poate să intre sau nu în conflict (iar conflictul preşedinte-premier a fost mai degrabă regula decît excepţia, după 1991), atunci la ce bun tot tapajul de a alege un preşedinte prin vot popular? Dar, cum spuneam, acestea sînt interpretări ale actului fundamental. Constituţia este destul de neclară aici. Curtea Constituţională este chemată să arbitreze conflictele de interpretare a Constituţiei. Iar un verdict al Curţii asupra cazului Cioroianu era aşteptat miercuri. Cînd citiţi aceste rînduri, probabil că ştiţi deja acest verdict. Deci, conform interpretării oficiale şi obligatorii, preşedintele are un cuvînt real de spus asupra componenţei Guvernului sau contrasemnarea este doar un act formal? Dacă Curtea va fi decis că preşedintele poate refuza confirmarea unei persoane numite de prim-ministru, atunci acest verdict va fi aplicabil nu doar pentru Adrian Cioroianu, ci pentru toată lista de miniştri propuşi de Tăriceanu. Şi asta, indiferent de votul dat de Parlament. Atunci ne-am afla într-un blocaj constituţional major. În mod logic, Tăriceanu ar fi obligat să guverneze în continuare cu miniştrii PD. La cum se agaţă de situaţie, ar fi în stare să o facă. În cazul în care Curtea decide că preşedintele exercită doar o atribuţie formală şi că este obligat să valideze propunerile premierului, atunci rămîne cum am stabilit. Şi ar trebui să stăm cu toţii acasă la viitoarele alegeri prezidenţiale. Oricum nu contează rezultatul - Guvernul este al altora.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Balonarea îți dă bătăi de cap? Alimente care provoacă senzația de disconfort și retenția de apă
Balonarea, care este cauzată de cele mai multe ori de supraalimentare, de mâncatul mult prea rapid sau de consumul anumitor alimente, dă bătăi de cap multor persoane.
image
Ce a pățit o familie în minivacanța de Rusalii cu all inclusive. „Au reușit încă o dată să ne gonească de pe litoralul românesc”
O familie formată din doi adulți și trei copii a ales să petreacă anul acesta trei zile pe litoral, în minivacanța de Rusalii. Oamenii spun că au avut parte de o experiență pe care cu siguranță nu o vor uita ori repeta prea curând.
image
Ce rol joacă sarea și potasiul în echilibrul sănătății. Dr. Cezar: „De la prea puțină sare se poate ajunge la hipertensiune”
Există o percepție comună că sarea este dăunătoare, în special pentru persoanele cu probleme cardiovasculare. Această idee a dus la evitarea consumului de sare, uneori chiar la eliminarea completă a acesteia din dietă de către unele persoane.

HIstoria.ro

image
De ce a acceptat Elena Cuza relația extraconjugală a lui Alexandru Ioan Cuza?
Elena Cuza acceptă toate umilinţele impuse de condiţia triunghiului conjugal. E de acord ca Maria Obrenovici să stea în Palatul de la Bucureşti.
image
Divorțul lui Iancu Oteteleșanu. Recăsătorirea scandalizează înalta societate bucureșteană
„Despărțenia” (divorțul) lui Iancu Oteteleșanu a avut urmări semnificative pentru mentalitatea elitei bucureștene de secol XIX.
image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.