Cinci lecţii şi recapitulare

Publicat în Dilema Veche nr. 323 din 22-28 aprilie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

În 2006, am scris în Dilema veche un text care se numea „Cinci lecţii italiene despre anticorupţie“. Era perioada în care DNA, cu Daniel Morar numit doar de scurtă vreme, începuse anchetele serioase care vizau înalţi demnitari, după o lungă perioadă în care România fusese o ţară foarte coruptă, dar fără corupţi. Descriam în articol, pe larg, operaţiunea mani pulite din Italia şi încercam să o pun într-o lumină realistă, pe care nu o vezi în seriale de tip Caracatiţa (linkul aici).

Reiau aici cele cinci lecţii din Italia.
Prima: cînd magistraţii se apucă să aplice legea în cazul politicienilor, aceştia îşi folosesc puterea pentru a scoate dinţii legilor şi a-şi prelungi imunitatea de facto.
A doua: cînd corupţia e generalizată, lipsa de claritate morală deturnează dezbaterea publică.
A treia: presiunea publică funcţionează.
A patra lecţie: e de ajuns un grup restrîns de magistraţi puşi pe fapte mari, pentru a schimba peisajul, chiar dacă majoritatea colegilor rămîn spectatori.
Ultima lecţie: justiţia nu poate schimba de una singură o ţară.

Acestea erau lecţiile din Italia – caz clasic în care vorbim de corupţie de sistem, nu de cazuri individuale. Am asistat, în aceşti ani, la o repetare a scenariului italian la nivel de amănunt. Politicienii au schimbat legile convenabil şi au plasat lupta cu corupţia pe nisipuri mişcătoare. Aici îi includ şi pe politicienii de la Curtea Constituţională. Cînd scriu acest articol ştim că au declarat neconstituţională activitatea de control a averilor, dar nu ştim şi motivaţia deciziei. Scenariul se repetă cu ceea ce au făcut cu DNA: l-au declarat neconstituţional, a trebuit refăcut în interiorul Parchetului General, dar lăsîndu-i autonomia de acţiune şi de resurse. Trebuie să fii prost sau foarte confuz să crezi că interpretarea aberant de îngustă a Constituţiei în acel caz a avut la bază o îngrijorare onestă faţă de drepturile constituţionale. Parlamentul a lucrat şi el intens, a dat chiar o lege prin care nu se mai puteau face interceptări telefonice decît cu anunţarea prealabilă a celui anchetat. Ca să nu mai pomenesc de dosarele care implică foşti miniştri, membri ai Parlamentului, blocate ani în şir. Sau de celebra excepţie de neconstituţionalite: cine nu are chef să meargă la tribunal ridică excepţie de neconstituţionalitate, procesul se suspendă. Toate cazurile de mari demnitari făcute de procurori au primit din partea avocaţilor cîte o excepţie de acest gen, pentru a tergiversa procesele. Soluţia era simplă: schimbarea legii, astfel încît procesul să nu fie suspendat cînd se ridică o excepţie de neconstituţionalite. Semn clar de lipsă de voinţă politică.

În ce priveşte confuzia morală, aceasta este norma, e destul să ne uităm la orice talk-show pe subiect. Nu e la modă să spui că lucrurile se mişcă, pari mai deştept dacă bagi placa aceea cu: toţi sînt la fel, nu se va întîmpla nimic. Tot la modă e să zici că e doar un spectacol şi să acuzi procurorii că nu au obţinut condamnări tocmai în cazurile în care alte instituţii le-au legat mîinile (deşi au obţinut multe alte condamnări). Deja anchetaţii nu se mai apără spunînd că nu au făcut nimic, ci spunînd că nu au făcut nimic condamnabil penal. Judecătorul Costiniu zice că a intervenit pe un dosar nu pentru bani, ci din prietenie. Prezumţia fiind că e OK, ca judecător la Înalta Curte, să intervii pe dosare cîtă vreme nu ceri bani. Doar oameni sîntem, nu? Magistraţii, care chiar au făcut din corupţie o prioritate, au rămas tot puţini. CSM aplică palid standardele etice şi doar cînd e mare scandal public. Un bilanţ al sentinţelor în cazuri de corupţie arată că jumătate primesc pedeapsa minimă, iar trei sferturi sînt sentinţe cu suspendare.

Ce înseamnă asta? Că judecătorii îi găsesc pe X sau Y vinovaţi, dar nu cred că e mare scofală că sînt corupţi, aşa că nu prea îi bagă la puşcărie sau le dau cea mai mică perioadă permisă de lege. Doar oameni sîntem, nu? Avem şi noi nepoţei, există un Dumnezeu deasupra – aşa vorbeau Căşuneanu, Voicu şi Costiniu în stenograme. Cînd corupţia este normă socială, stîlpii societăţii şi mafioţii sînt unii şi aceiaşi. Am lăsat la final lecţiile trei şi cinci. Justiţia nu poate schimba singură o ţară, chiar dacă am avea o masă critică de magistraţi dedicaţi. Faptul că PD-L reproduce sistemele de licitaţii trucate pentru lucrările publice exact, dar exact, în formele folosite de PSD înainte de 2004 arată că oamenii din politică, pur şi simplu, nu pot gîndi altfel (urmăriţi anchetele din Gazeta Sporturilor despre lucrările pentru baze sportive, chiar dacă nu sînteţi pasionaţi de sport). Pînă cînd partidele însele nu vor dezvolta anticorpi în interiorul lor, justiţia nu va face decît să-i prindă pe unii, uneori. E bine că se întîmplă, preţul şi riscul corupţiei cresc, dar nu e destul. Degeaba introduce Victor Ponta sistemul de alegeri interne semideschise dacă toţi candidaţii din competiţie vor fi de acord că Năstase este un bun public şi merită protejat faţă de procurori. Degeaba face Crin Antonescu revoluţia bunului-simţ dacă liberalii spun la televizor că anchetele de corupţie sînt semn de dictatură şi vor să ne salveze de ele.


Închei în mod special cu lecţia optimistă: presiunea publică funcţionează. A funcţionat şi în Italia, funcţionează şi în România. Deja dezbaterea în jurul reţelei Voicu arată o evoluţie. E bine să ne revoltăm şi să fim scandalizaţi. Putem fi cîteodată exasperaţi, dar cîtă vreme mai avem resurse de scandalizare, e de bine. Citesc acum jurnalul Annei Politkovskaia, abia tradus în română. Rusia este o societare incapabilă de scandalizare publică, doar de frustrare surdă.

Articolul meu din 2006 se termina aşa: „Lupta cu corupţia în România, dacă va continua, va fi sub constantă presiune, magistraţii vor fi ponegriţi şi corupţii vor spune că e răfuială politică, indiferent de fapte. Televiziunile (deţinute de afacerişti controversaţi) vor transmite aiurea ore în şir de la Parchet şi apoi vor invita analişti indignaţi de spectacolul televizat al anticorupţiei. Parlamentul va schimba legile de cum vor începe să fie aplicate la modul serios. Dacă peste cîţiva ani vom putea spune că am ieşit dintr-o epocă, atunci se va chema că a meritat“. Încă nu, mai avem. Eu sînt scandalizat şi optimist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.