Fortul 13, Jilava

Sergiu NISTOR
Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Fortul 13, Jilava jpeg

Am fost de curînd acolo. Un grup de studenţi din anul V al Facultăţii de Arhitectură din UAUIM făceau acolo practica de releveu, sub îndrumarea colegului meu Petru Mortu. Am avut parte de ghidajul doamnei Dana Cenuşă, o împătimită a locului, care încearcă de cîţiva ani – pe tema punerii în valoare a monumentului – să sensibilizeze persoane, personalităţi, instituţii şi autorităţi.

Ridicat (deşi termenul nu este chiar cel mai adecvat, dată fiind semiîngroparea construcţiilor în teren) pentru a fi un element al centurii de fortificaţii a Bucureştiului şi nefolosind nici măcar o dată scopurilor iniţiale, Fortul 13 este, pe rînd, puşcărie pentru ţăranii răsculaţi în 1907, deţinuţii de drept comun şi politici ai perioadei interbelice, loc al crimelor legionare din ianuarie 1941 şi al celor comuniste de după 1945. Procesul de dezafectare după cutremurul din 1977 este scurt şi dramatic punctat de folosirea sa în decembrie 1989.

Toate aceste utilizări au adăugat o serie de clădiri, edicule, împrejmuiri şi modificări ale construcţiilor iniţiale, astăzi lipsite de orice echipament rămas din proiectul militar. Lipsei vreunei evocări a utilizării militare a Fortului 13 i se contrapune o destul de consistentă prezenţă a memoriei puşcăriei politice postbelice. În acest raport specific stă o primă dificultate a perceperii mesajelor sitului: în timp ce planul de ansamblu poate fi înţeles dacă îl priveşti ca pe o fortificaţie, parcurgerea spaţiilor care-l compun te trimite cu precădere către universul penitenciar.

În Reduit vezi dispoziţia specifică arhitecturii militare, dar geometria şi detaliul arhitectural, ca şi puţinul mobilier păstrat, vorbesc despre închisoarea politică unde s-a petrecut tragedia elitelor româneşti în secolul al XX-lea. Absenţa unei efective istorii militare în comparaţie cu „greutatea“ celei generate de perioada în care a funcţionat aici închisoarea – cărora li se adaugă asocierea suprarealistă a construcţiilor, mai noi sau mai vechi, cu grădinile de roşii şi micile ţarcuri de păsări – sporeşte dificultatea de percepere şi înţelegere a locului.

Pentru toate acestea, Fortul 13 Jilava este un excelent exemplu de monument istoric ale cărui conservare, restaurare şi punere în valoare nu se pot face fără a decela amănunţit valorile şi precisa lor poziţionare în substanţa eterogenă şi eteroclită a construcţiilor. Peste şi alături de structurile fortificate de sfîrşit de secol XIX stau modeste construcţii precum miradoare, anexe, garduri, care împiedică perceperea corectă a arhitecturii militare. În interior, straturile de vopsea deseori scrijelite de mîinile celor internaţi, ca şi compartimentările făcute pentru utilizarea eficientă a spaţiului penitenciar, acoperă, ascund sau chiar fac greu de înţeles funcţionalitatea iniţială a construcţiei.

Să presupunem că un administrator bine intenţionat ar profita de forţa de muncă a deţinuţilor închisorii actuale pentru a curăţa pereţii murdari ai Fortului şi a-i rezugrăvi, ştergînd urmele a douăzeci de ani de închisoare politică comunistă. Sau că, pentru a lăsa liberă perceperea porţilor, ar fi înlăturate miradoarele şi celelalte „echipamente“ specifice penitenciarului.

Fortul 13 este astăzi dezafectat, dar este păzit de Administraţia Naţională a Penitenciarelor care, fără a avea o viziune asupra viitorului acestui monument, e totuşi conştientă că este depozitara unei valori pentru care – aşa cum se spunea în perioada Revoluţiei Franceze – „naţiunea poate cere socoteala“. El nu riscă să fie vandalizat sau demolat (este clasat ca monument istoric iar administratorul ştie că acest lucru este interzis), ci riscă să fie insuficient analizat, iar restaurarea lui să fie necorespunzătoare.

Sergiu Nistor este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.