Victor Brauner, Odilon Redon și lumea poeticului, a fantasticului și a viziunii

Publicat în Dilema Veche nr. 898 din 24 – 30 iunie 2021
Victor Brauner, Odilon Redon și lumea poeticului, a fantasticului și a viziunii jpeg

Publicat în anul 1961 la editura José Corti din Paris, jurnalul lui Odilon Redon, unul dintre artiștii de seamă de la sfîrșitul veacului al XIX-lea, face parte dintre volumele bibliotecii lui Victor Brauner păstrate la Centrul Pompidou din Paris (Odilon Redon, Journal, 1867-1915. Notes sur la vie, l’art et les artistes). Admirator al operelor lui Odilon Redon, Joris-Karl Huysmans îi dedică un pasaj din romanul À rebours în anul 1884, atrăgînd atenția asupra operei grafice a pictorului, desenatorului și gravorului.

În anul 1961, Brauner scrie un text în care recunoaște în opera sa și în cea a lui Redon o lume a sensibilității unde poezia, viziunea și fantasticul domină. „Acesta este ODILON REDON care, în marea mea fraternitate a selecției valorilor esențiale și a puterii de identificare a unui climat moral în care trăiesc analogiile și similitudinile poetice, m-a deschis către fantasticul și viziunea întregii nostalgii, către acea lume  care este lumea sensibilității“ (Victor Brauner, Odilon Redon, tapuscris, anii 1961-1962, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Opera grafică a lui Odilon Redon  dezvăluie o „lume a inspirației“ care se manifestă deopotrivă în creația brauneriană. „Imaginația lui Victor Brauner este violent dezlănțuită“, scrie André Breton în prefața catalogului primei expoziții personale de la Paris a pictorului, în anul 1934, iar „aparițiile“ unor obiecte sau ale ființelor hibride asociate la întîmplare formează substanța care emană din inconștientul colectiv.

Obsesia ochiului autonom, prezentă în opera grafică a lui Odilon Redon, traversează opera lui Victor Brauner în anii 1930. În seria de litografii intitulată În vis (Dans le rêve) realizată de Redon în 1879, un ochi uriaș înconjurat de o mandorlă luminoasă, proiectat pe un fundal întunecat și flancat de coloanele unui templu antic, este „viziunea“ unui cuplu plasat în prim-planul compoziției, amintind de mitul Atlantidei (Vision, 1879). În 1930, Victor Brauner pictează Piatra filozofală (La Pierre philosophale), în care „primii oameni“ (Adam și Eva) sînt „martorii“ coborîrii din cerul întunecat a unui meteorit strălucitor împodobit cu inscripții magice. În tabloul Poarta (La Porte), realizat de Brauner în 1932, ochiul autonom, sau ochiul vizionar, așezat în prim-plan pe muchia unui zid, este chezășia etapelor evolutive ale istoriei omenirii prefigurate prin succesiunea unor construcții reprezentative: arca lui Noe, primele așezări ale culturilor arhaice, farul din Alexandria, templul grec, templul roman, fortificația medievală și palatul renascentist, urmate de schița neclară a unor construcții care aveau să le urmeze. În seria „tablourilor de călătorie“ (1937), același ochi este așezat într-o nișă în tabloul Adrianopole sau înlocuiește trunchiul unui personaj în Ultima călătorie (Le Dernier voyage). Asociat cu pietrele, pentru a-i sublinia perenitatea, „ochiul pineal“ (cel de-al treilea ochi) e înzestrat cu viață proprie.

Globul ocular este vehiculul aerian care poartă „nacela“, pe care este așezat capul Botezătorului, spre orizonturi infinite, în seria de litografii pe care Odilon Redon o dedică lui Edgar Allan Poe (Ochiul, ca un balon ciudat, se îndreaptă către orizonturi infinite, 1882). Același ochi este germenul care anunță ivirea unei posibile vegetații dintr-o lume mlăștinoasă în care apa și pămîntul, nedefinite, sînt cufundate în întuneric. „Mlaștina“ este deopotrivă hyle sau materia apoasă, „prima materie“ care apare din haosul întunecos, în scrierile ezoterice. Planșa reprezentînd o zeitate ancestrală este însoțită de acest text: „Oannès: Eu, cea dintîi conștiință a haosului, m-am ivit din adîncuri pentru a întări materia, pentru a orîndui formele“. Visul nocturn, coșmarul, viziunea și speranța salvatoare domină seria litografiilor în care din haosul primordial apar primele manifestări ale vieții. În seria litografiilor intitulată Originile (Les Origines), ființele hibride populează o lume stranie în care sînt asociate toate regnurile naturii. Figuri biblice și altele inspirate din mitologii de mult uitate sînt asociate cu visul nocturn și cu viziunea unor evenimente cosmice și terestre care ar fi putut avea loc în timpuri îndepărtate, ale căror „urme“ nu pot fi decît imaginate. Pegasus, calul înaripat, satiri, centauri, ciclopi și sirene, ființe embrionare, polipi, sciapozi și moluște sînt „apariții“, prefigurări ale îndoielilor lăuntrice, ale angoasei și ale sentimentului tragic de a fi în lume. Într-o altă serie de litografii, una dintre planșe poartă titlul „De ce n-ar exista o lume alcătuită din făpturi nevăzute, ciudate, fantastice, embrionare?“.

Lumea înfățișată de Redon în opera sa grafică este o lume întunecată, a tenebrelor, în care ființele imaginate sînt „apariții“ luminoase trecătoare, proiecții ale visului și ale inspirației creatoare. Visul și inspirația domină deopotrivă lumea spectrală din seria Licantropilor pe care Brauner o inițiază în 1938, o lume populată de ființe hibride, efialți, succube și incubi, himere și fantome învăluite în ceață, într-o atmosferă „nebuloasă“. Lumea clarului-obscur, în care întunericul este luminos și lumina este întunecoasă, e descrisă de Brauner într-un text poetic adresat lui André Breton. „Tablouri fără vreo referință exterioară în lumea realității“, ele sînt cele mai veridice documente ale „nebuloasei“ inspirației. „Și ceața mi-a spus atunci: EU SÎNT VISUL. EU SÎNT INSPIRAȚIA.“

p21 victor brauner forma mama autofecundndu se 1961 jpg jpeg

                                    Victor Brauner, Formă Mamă autofecundîndu-se, 1961

De-a lungul anilor, desene, acuarele și tablouri amintesc de opera grafică creată de Odilon Redon. Cîteva titluri de lucrări sînt identice cu cele ale litografiilor realizate de pictorul francez: Casă bîntuită (Maison hantée, 1947), Germinație (Germination, 1955) sau Apariție (Éclosion, 1958). Una dintre cele mai cunoscute litografii ale lui Redon, realizată în anul 1887, este Păianjenul surîzător (L’Araignée souriante) din seria intitulată Noaptea. „Păianjenul“, ale cărui trăsături umane sugerează ironia și tristețea, perversiunea și candoarea unei minuscule ființe, devine, prin supradimensionare, o apariție amenințătoare. Ochiul, ca un bizar balon, se îndreaptă către infinit este titlul unei litografii din anul 1882 în care „balonul“ este purtătorul unui cap cu aripi, al „sufletului înaripat“. În 1961, Brauner realizează o compoziție în tuș pe hîrtie intitulată Formă Mamă autofecundîndu-se (Forme Mère s’autofécondant). Surprinzătorul titlu trimite la mitul gnostic al „originilor lumii“ în care Sophia este un eon desprins din „cerul pur“ al pleromei. Într-una dintre variantele mitului gnostic, Sophia Prounikos, în lipsa unui „partener“, dă naștere de una singură unei lumi imperfecte, lumea de jos. Coborîtă din lumea imuabilă a pleromei, ea este o primă prefigurare a sufletului (psyché), Sufletul lumii (Ioan Petru Culianu, Arborele gnozei, Polirom, 2005). Purtînd o mască rituală care seamănă cu un șarpe înaripat, Forma Mamă autofecundîndu-se sugerează țesătura circulară a pînzei de păianjen, amintind de cunoscuta lucrare a pictorului-gravor. „Forma Mamă“ este matrix sau „matricea“ compozițiilor care îmbină stilizările caracteristice picturii brauneriene de la începutul anilor 1960 și fascinația pictorului pentru creațiile „primitivilor“ în care elementele Naturii, personificate, reprezintă adeseori ființe fabuloase sau personaje mitice. Tablourile sînt însoțite de scurte texte poetice care amintesc de titlurile date de Redon seriilor sale de planșe litografiate: „Și tabloul părea să spună: Sînt deopotrivă arborele vieții și axa lumii. Din baza mea fecundatoare, din substanța mea mithriacă se dezvoltă fructul devenirii. Eu sînt cele trei timpuri: întregul prezent, misterul trecutului, enigma viitorului“ – Victor Brauner, Baza și vîrful (La Base et le sommet), 1964.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto (sus): Odilon Redon, Păianjenul surîzător, 1887

956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.