Victor Brauner – Mitologii și figuri legendare. De la Fantomas la Superman

Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
Victor Brauner – Mitologii și figuri legendare  De la Fantomas la Superman jpeg

Una dintre expozițiile de amploare consacrate artei suprarealiste este cea organizată în acest an de Centrul Pompidou din Paris la Hong Kong (HKMoA). Expoziția „Mythologies: Surréalisme et au-delà“ prezintă peste o sută de opere majore semnate de Giorgio de Chirico, André Masson, Francis Picabia, Salvador Dalí, René Magritte, Max Ernst, Alberto Giacometti, Joan Miró, Man Ray, Roberto Matta, Victor Brauner, Jacques Hérold, însoțite de documente privind proiectul unei opere colective, cel al creării „mitologiilor moderne“.

Văzută prin intermediul poeziei, perspectiva elaborării unui nou mit, un „mit universal“, este considerată de suprarealiști ca o deschidere către invizibil, către noi universuri, imanente, inaccesibile. În Le Paysan de Paris, Aragon dezvăluie originea mitică a creaţiei, literare sau plastice, aducînd în prim-plan exaltarea liricii unui oraş nocturn, fantastic, ale cărui contururi sînt asemănătoare unui labirint. Meandrele obscure ale orașului labirintic sînt sanctuarele unui „cult al efemerului“, scrie Didier Ottinger, curatorul expoziției de la muzeul din Hong Kong. Roger Caillois evocă, în Le Mythe et l’homme, acelaşi oraş mitologic, ancorat în modernitate: „Parisul real, un Paris fantomă, nocturn, insesizabil, cu atît mai puternic cu cît e mai secret, şi care mereu se amestecă primejdios cu celălalt“ (Roger Caillois, Le Mythe et l’homme, 1938). În Nadja, existenţa oraşului este asimilată unui labirint, a cărui ieşire nu poate fi imaginată decît ca descifrarea unei criptograme. Oraşul labirint, a cărui „siluetă“ sugerează contururile creuzetului unei mitologii reinventate, este dominat de o figură legendară, Fantomas, primă „încarnare“ a miraculosului modern. Fantomas, „omul cu o sută de fețe“, „stăpînul a tot și al tuturor“, este figura ale cărei aventuri sînt publicate între anii 1911 și 1913 în treizeci și două de romane sub semnătura a doi autori, Pierre Souvestre și Marcel Allain. Sub aparența unui gentleman purtînd smoking și joben, „insesizabilul“ Fantomas este „maestrul spaimei“, ale cărui fapte criminale sînt inspirate adeseori din „faptul divers“ publicat în presa vremii. Purtînd cagulă sau o mască de catifea neagră, Fantomas „apare“ și „dispare“ în subteranele pariziene. Yves Tanguy îl pictează în 1925, Victor Brauner în 1930, René Magritte în 1927 și în 1943. Ultimul tablou, Întoarcerea flăcării (Le Retour de la flamme, 1943), interpretează coperta primului volum publicat în 1911, aducînd în actualitatea vremii legendara figură din romanele populare. Cinci adaptări cinematografice fascinează publicul în anii 1913 și 1914. O adaptare comică a primelor realizări cinematografice este prezentată publicului în anii 1960, cu Jean Marais și Louis de Funès în rolurile principale.

Fantomas este figura în care Robert Desnos recunoaște prima manifestare a miraculosului modern, în articolul intitulat „Imagerie moderne“, publicat în revista Documents din anul 1929. În imaginarul suprarealist, Fantomas, „gardian“ al meandrelor întunecoase ale iraționalului, este figura legendară care o înlocuiește pe cea a Minotaurului din cultura arhaică greacă. Construcția labirintului este asemuită cu „subteranele“ întortocheate pe care suprarealiștii le descoperă în scrierile lui Sigmund Freud, iar Fantomas devine „eroul freudian al suprarealismului“ (Didier Ottinger, Surréalisme et mythologie moderne, Gallimard, 2002). Revista Minotaure, inițiată în 1933, marchează o nouă etapă a creației suprarealiste consacrată „mitologiilor“. Vechiul mit al labirintului, adus în prim-planul picturii metafizice în opera lui Giorgio de Chirico, este punctul de plecare al creațiilor suprarealiste care tematizează reevaluarea unor străvechi mituri și a altora, în creștere sau în formare. În anii 1940, descoperirea dualismului lumilor vizibile/invizibile, idee introdusă de Marcel Duchamp înaintea constituirii mişcării suprarealiste, este preluată de suprarealişti şi dezvoltată de Breton şi Matta în Mitul Marilor Transparenţi. Tratînd aceeași temă, emblematică este sculptura Le Soigneur de gravité, realizată în bronz de Jacques Hérold, prezentă în expoziția de la Hong Kong.

În vederea elaborării „noilor mitologii“, aflate în centrul căutărilor suprarealiste, fantasticul şi miraculosul sînt reconsiderate în contextul preocupărilor pentru miturile și legendele unor culturi diferite, pentru literatura fantastică și ezoterism. Spaţiul literar sau plastic este populat de fiinţe care interacţionează între lumile „reală“ şi „imaginară“, natură şi univers, într-o existenţă „alta“. Fantasticul de sorginte romantică este înlocuit cu cel inspirat de science-fiction. Literatura fantastică americană și banda desenată fac parte din sursele de inspirație ale creatorilor suprarealiști. Prin alăturarea de elemente eterogene preluate din diferite culturi şi tradiţii, creaţia suprarealistă se prezintă asemenea unui joc de puzzle, alăturînd forme şi manifestări diferite.

orao mediumnic 1930 jpg jpeg

Instalat la Paris în 1930, Victor Brauner pictează tabloul Oraș mediumnic (Ville médiumnique, 1930) în care, pe un fundal întunecat, sînt proiectate „umbrele“ bidimensionale ale unor clădiri imaginare. În prim-plan, „aparițiile“ nocturne ale unor siluete care amintesc de lucrarea lui Marcel Duchamp Marele Geam sînt formele hibride care asociază figura umană și construcția arhitecturală, „proiecții“ ale unor forme invizibile. Pe fundalul „negru“ al tabloului intitulat Fantomas, realizat de pictor în anul 1932, curioasa construcție a unui vehicul, colaj care îmbină deșeuri de tot felul, roți, cabluri, țevi, sîrme și fragmentele unor obiecte greu de definit, alături de nocturna apariție a legendarului personaj, trimite la același mit al orașului labirint, la vise și vedenii înțelese ca un refuz al lumii înconjurătoare sau ca o „plonjare“ în iraţionalul particular sau colectiv.

mitologia poetului a treia naotere 1947 jpg jpeg

Pentru Brauner, începînd cu anul întoarcerii sale la Paris şi cel al accidentului petrecut în vara anului 1938, în operă are loc o transformare, o nouă „deschidere“ către „misterele nopţii“ şi ocultism. Lumea spectrală a hibrizilor învăluiți într-o atmosferă „nebuloasă“ din seria Licantropilor este cea pe care Breton o descrie în Marii Transparenți. În 1947, pictorul realizează seria de trei tablouri intitulată Mitologiile poetului, prima, a doua și a treia naștere (Mythologies du poète, première, 2-ème et 3-ème naissance). Contemplînd invizibilul, „poetul“ este în măsură să descopere sursa miraculosului. El amintește de una dintre figurile cele mai populare din benzile desenate americane, Superman. Super-omul este figura atletică, înzestrată cu calități excepționale în benzile desenate a căror popularitate atinge apogeul în cursul anilor 1940. Printre calitățile sale se numără „super-forța“ sau forța fizică prin care „omul de oțel“ deplasează un asteroid, „super-viteza“ cu care se deplasează, aleargă, înoată sau chiar zboară, „super-rezistența“ datorată rezistenței sale moleculare, „super-viziunea“ sau viziunea „telescopică“ prin care vede lucrurile aflate la mare depărtare, „viziunea microscopică“ ce-i permite vederea obiectelor invizibile ochiului și multe altele, printre care „super-memoria“ și „super-inteligența“ care sînt aduse la cunoștința publicului în decursul mai multor ani. Descins de pe o altă planetă, numită Krypton, Superman își pierde însușirile doar atunci cînd „soarele galben“ nu-i mai furnizează energie. Umorul domină reprezentările „poetului“ văzut ca „super-om“ în cele trei tablouri realizate de Victor Brauner. Din 1930, an în care pictează tabloul Fantomas, pînă la realizarea „mitologiilor poetului“ în 1947, opera pictorului oglindește întregul parcurs al creației suprarealiste. „Eroul“ mitologiilor sale este capabil să descifreze grafologia semnelor unei lumi viitoare.„Opera mea fantastică deţine secretul unei viziuni a lumii ce va veni, al unei mitologii eterogene libere care există în subconştientul nostru şi pe care, într-un mod obscur, o presimţim“ (Victor Brauner, 1952).

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto: Fantomas, 1932 (sus), Orașul mediumnic, 1930 (mijloc), Mitologia poetului, a treia naștere, 1947 (jos)

956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.