Victor Brauner – Mitologii și figuri legendare. De la Fantomas la Superman

Publicat în Dilema Veche nr. 904 din 5 – 11 august 2021
Victor Brauner – Mitologii și figuri legendare  De la Fantomas la Superman jpeg

Una dintre expozițiile de amploare consacrate artei suprarealiste este cea organizată în acest an de Centrul Pompidou din Paris la Hong Kong (HKMoA). Expoziția „Mythologies: Surréalisme et au-delà“ prezintă peste o sută de opere majore semnate de Giorgio de Chirico, André Masson, Francis Picabia, Salvador Dalí, René Magritte, Max Ernst, Alberto Giacometti, Joan Miró, Man Ray, Roberto Matta, Victor Brauner, Jacques Hérold, însoțite de documente privind proiectul unei opere colective, cel al creării „mitologiilor moderne“.

Văzută prin intermediul poeziei, perspectiva elaborării unui nou mit, un „mit universal“, este considerată de suprarealiști ca o deschidere către invizibil, către noi universuri, imanente, inaccesibile. În Le Paysan de Paris, Aragon dezvăluie originea mitică a creaţiei, literare sau plastice, aducînd în prim-plan exaltarea liricii unui oraş nocturn, fantastic, ale cărui contururi sînt asemănătoare unui labirint. Meandrele obscure ale orașului labirintic sînt sanctuarele unui „cult al efemerului“, scrie Didier Ottinger, curatorul expoziției de la muzeul din Hong Kong. Roger Caillois evocă, în Le Mythe et l’homme, acelaşi oraş mitologic, ancorat în modernitate: „Parisul real, un Paris fantomă, nocturn, insesizabil, cu atît mai puternic cu cît e mai secret, şi care mereu se amestecă primejdios cu celălalt“ (Roger Caillois, Le Mythe et l’homme, 1938). În Nadja, existenţa oraşului este asimilată unui labirint, a cărui ieşire nu poate fi imaginată decît ca descifrarea unei criptograme. Oraşul labirint, a cărui „siluetă“ sugerează contururile creuzetului unei mitologii reinventate, este dominat de o figură legendară, Fantomas, primă „încarnare“ a miraculosului modern. Fantomas, „omul cu o sută de fețe“, „stăpînul a tot și al tuturor“, este figura ale cărei aventuri sînt publicate între anii 1911 și 1913 în treizeci și două de romane sub semnătura a doi autori, Pierre Souvestre și Marcel Allain. Sub aparența unui gentleman purtînd smoking și joben, „insesizabilul“ Fantomas este „maestrul spaimei“, ale cărui fapte criminale sînt inspirate adeseori din „faptul divers“ publicat în presa vremii. Purtînd cagulă sau o mască de catifea neagră, Fantomas „apare“ și „dispare“ în subteranele pariziene. Yves Tanguy îl pictează în 1925, Victor Brauner în 1930, René Magritte în 1927 și în 1943. Ultimul tablou, Întoarcerea flăcării (Le Retour de la flamme, 1943), interpretează coperta primului volum publicat în 1911, aducînd în actualitatea vremii legendara figură din romanele populare. Cinci adaptări cinematografice fascinează publicul în anii 1913 și 1914. O adaptare comică a primelor realizări cinematografice este prezentată publicului în anii 1960, cu Jean Marais și Louis de Funès în rolurile principale.

Fantomas este figura în care Robert Desnos recunoaște prima manifestare a miraculosului modern, în articolul intitulat „Imagerie moderne“, publicat în revista Documents din anul 1929. În imaginarul suprarealist, Fantomas, „gardian“ al meandrelor întunecoase ale iraționalului, este figura legendară care o înlocuiește pe cea a Minotaurului din cultura arhaică greacă. Construcția labirintului este asemuită cu „subteranele“ întortocheate pe care suprarealiștii le descoperă în scrierile lui Sigmund Freud, iar Fantomas devine „eroul freudian al suprarealismului“ (Didier Ottinger, Surréalisme et mythologie moderne, Gallimard, 2002). Revista Minotaure, inițiată în 1933, marchează o nouă etapă a creației suprarealiste consacrată „mitologiilor“. Vechiul mit al labirintului, adus în prim-planul picturii metafizice în opera lui Giorgio de Chirico, este punctul de plecare al creațiilor suprarealiste care tematizează reevaluarea unor străvechi mituri și a altora, în creștere sau în formare. În anii 1940, descoperirea dualismului lumilor vizibile/invizibile, idee introdusă de Marcel Duchamp înaintea constituirii mişcării suprarealiste, este preluată de suprarealişti şi dezvoltată de Breton şi Matta în Mitul Marilor Transparenţi. Tratînd aceeași temă, emblematică este sculptura Le Soigneur de gravité, realizată în bronz de Jacques Hérold, prezentă în expoziția de la Hong Kong.

În vederea elaborării „noilor mitologii“, aflate în centrul căutărilor suprarealiste, fantasticul şi miraculosul sînt reconsiderate în contextul preocupărilor pentru miturile și legendele unor culturi diferite, pentru literatura fantastică și ezoterism. Spaţiul literar sau plastic este populat de fiinţe care interacţionează între lumile „reală“ şi „imaginară“, natură şi univers, într-o existenţă „alta“. Fantasticul de sorginte romantică este înlocuit cu cel inspirat de science-fiction. Literatura fantastică americană și banda desenată fac parte din sursele de inspirație ale creatorilor suprarealiști. Prin alăturarea de elemente eterogene preluate din diferite culturi şi tradiţii, creaţia suprarealistă se prezintă asemenea unui joc de puzzle, alăturînd forme şi manifestări diferite.

orao mediumnic 1930 jpg jpeg

Instalat la Paris în 1930, Victor Brauner pictează tabloul Oraș mediumnic (Ville médiumnique, 1930) în care, pe un fundal întunecat, sînt proiectate „umbrele“ bidimensionale ale unor clădiri imaginare. În prim-plan, „aparițiile“ nocturne ale unor siluete care amintesc de lucrarea lui Marcel Duchamp Marele Geam sînt formele hibride care asociază figura umană și construcția arhitecturală, „proiecții“ ale unor forme invizibile. Pe fundalul „negru“ al tabloului intitulat Fantomas, realizat de pictor în anul 1932, curioasa construcție a unui vehicul, colaj care îmbină deșeuri de tot felul, roți, cabluri, țevi, sîrme și fragmentele unor obiecte greu de definit, alături de nocturna apariție a legendarului personaj, trimite la același mit al orașului labirint, la vise și vedenii înțelese ca un refuz al lumii înconjurătoare sau ca o „plonjare“ în iraţionalul particular sau colectiv.

mitologia poetului a treia naotere 1947 jpg jpeg

Pentru Brauner, începînd cu anul întoarcerii sale la Paris şi cel al accidentului petrecut în vara anului 1938, în operă are loc o transformare, o nouă „deschidere“ către „misterele nopţii“ şi ocultism. Lumea spectrală a hibrizilor învăluiți într-o atmosferă „nebuloasă“ din seria Licantropilor este cea pe care Breton o descrie în Marii Transparenți. În 1947, pictorul realizează seria de trei tablouri intitulată Mitologiile poetului, prima, a doua și a treia naștere (Mythologies du poète, première, 2-ème et 3-ème naissance). Contemplînd invizibilul, „poetul“ este în măsură să descopere sursa miraculosului. El amintește de una dintre figurile cele mai populare din benzile desenate americane, Superman. Super-omul este figura atletică, înzestrată cu calități excepționale în benzile desenate a căror popularitate atinge apogeul în cursul anilor 1940. Printre calitățile sale se numără „super-forța“ sau forța fizică prin care „omul de oțel“ deplasează un asteroid, „super-viteza“ cu care se deplasează, aleargă, înoată sau chiar zboară, „super-rezistența“ datorată rezistenței sale moleculare, „super-viziunea“ sau viziunea „telescopică“ prin care vede lucrurile aflate la mare depărtare, „viziunea microscopică“ ce-i permite vederea obiectelor invizibile ochiului și multe altele, printre care „super-memoria“ și „super-inteligența“ care sînt aduse la cunoștința publicului în decursul mai multor ani. Descins de pe o altă planetă, numită Krypton, Superman își pierde însușirile doar atunci cînd „soarele galben“ nu-i mai furnizează energie. Umorul domină reprezentările „poetului“ văzut ca „super-om“ în cele trei tablouri realizate de Victor Brauner. Din 1930, an în care pictează tabloul Fantomas, pînă la realizarea „mitologiilor poetului“ în 1947, opera pictorului oglindește întregul parcurs al creației suprarealiste. „Eroul“ mitologiilor sale este capabil să descifreze grafologia semnelor unei lumi viitoare.„Opera mea fantastică deţine secretul unei viziuni a lumii ce va veni, al unei mitologii eterogene libere care există în subconştientul nostru şi pe care, într-un mod obscur, o presimţim“ (Victor Brauner, 1952).

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Foto: Fantomas, 1932 (sus), Orașul mediumnic, 1930 (mijloc), Mitologia poetului, a treia naștere, 1947 (jos)

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.