„Tihna, ca stare generală, face Smida Jazz unic între festivaluri” – interviu cu Ema PRISCA –

Publicat în Dilema Veche nr. 1009 din 10 august – 16 august 2023
image

Ema Prisca este director de creație independent și comunicator al Smida Jazz Festival din Parcul Natural Apuseni (18-20 august). Programul concertelor şi mai multe despre a șaptea ediţie a festivalului la www.smidajazz.ro

Ce e nou și ce deja tradițional la această a șaptea ediție a festivalului?

Sînt multe lucruri noi la ediția Smida Jazz de anul acesta: mai multă muzică live, cu unsprezece concerte pe scena principală și alte unsprezece pe scena Forest – muzicieni originari din toată lumea, de la Cuba la Turcia, UK, Belgia, Polonia, România, stiluri eclectice, vibrații diferite. 

În partea de zi a festivalului, activitățile oferă multe, multe opțiuni, fie de a petrece timp în natura de la Smida activ sau contemplativ, fie de a participa la discuții cu oameni pasionați și cunoscători pe teme precum jurnalism, literatură, fotografie, feminism, design și arhitectură sau pe subiecte mai puțin abordate, dar importante, precum felul cum muncim, sexualitate, problematica drogurilor la nivel de societate. Pregătim și lucruri de făcut și explorat pentru cei interesați de un stil de viață sănătos, practici relaționate cu o stare de bine. Ne bucurăm să-l avem cu noi și pe jurnalistul Dragoș Pătraru de la Starea Nației, care a trecut printr-o schimbare radicală de stil de viața și să ne povestească cum e noua lui viață sănătoasă și mai apropiată de natură.

Ce nu se schimbă este frumusețea incredibilă a satului Smida și încăpățînarea noastră de a crea o escapadă în munți în jurul jazzului contemporan. De a promova un stil muzical de nișă, fără expunere media mainstream, dar cu o mare valoare artistică, creator de emoții și stări. Ce se accentuează în fiecare an este grija pentru sustenabilitatea festivalului. Efectele pe care le creează asupra naturii și comunității. Sîntem într-un parc natural, responsabilitatea noastră, a partenerilor festivalului și a participanților totodată e uriașă. Una dintre cele mai mari preocupări se leagă de posibilitatea de a oferi apă gratis oamenilor în festival. Cu acest subiect atingem două lucruri extrem de importante: dreptul la hidratare și limitarea drastică a transportului și consumului de recipiente de plastic. Ideal ar fi ca apa potabilă oferită gratis să fie furnizată local, de la Smida. Dar inginerește, logistic vorbind, nu am găsit încă o soluție viabilă care să ofere apă potabilă unui trafic de cîteva mii de oameni, timp de patru zile Lucrăm la asta, chiar dacă n-o vom rezolva pentru ediția de anul acesta, îi vom găsi o soluție. Pînă atunci, în festival băutul de orice se face cu pahare reutilizabile.            

Care este cel mai dificil lucru din munca depusă pentru festival acum, după primii șase ani? Și care e cel mai ușor/plăcut?

Aș începe cu ce e plăcut. E foarte plăcut și creator de sens pentru echipa noastră să gîndim o experiență tihnită, artistică și armonios integrată în natură, pentru publicul de la Smida Jazz. De la line-up, mixul de artiști, de stiluri, de ritmuri și sensibilitățile culturale pe care le aduce fiecare pe scenele Smida, pînă la ce fel de mîncare să oferim sau în ce activități să invităm oamenii să participe. În toate acestea, e un exercițiu de empatie, să ne punem în locul publicului, să-i anticipăm așteptările, dar și o intenție de a crea surprize, de a facilita descoperiri. E ca atunci cînd te gîndești la un cadou pentru un om pe care îl iubești: să-i și placă, să-i fie și util, dar să-l și surprindă. Partea mai complicată este legată, paradoxal, de ceea ce e basic, de infrastructura festivalului. Smida e un sătuc de cîteva case, în inima Parcului Natural Apuseni. Ca să acomodăm participanții, fără să agresăm ecosistemul, creăm de la zero o urbanizare efemeră, necesară. Lumină, apă, toalete, dușuri, camping, două scene, spații pentru activități, artiști și instrumente de transportat din Cluj, pe jumătate de traiect – șosea județeană de munte, toate lucrurile trebuie să stea într-un echilibru perfect pentru ca experiența publicului să fie armonioasă și confortabilă. Lumea pleacă de la Smida Jazz odihnită, relaxată și cu tot felul de bucurii acumulate timp de trei zile. Iar starea asta de bine, și fizică, și emoțională a oamenilor care vin, dar și a sătenilor care ne găzduiesc, a tuturor partenerilor o trăim ca pe o misiune de mare responsabilitate.

Cum s-a conturat line-up-ul acestei ediţii? 

Jazzul, mai ales în versiunea lui contemporană, e un gen care nu stă deloc pe loc, ia forme surprinzătoare și captează spiritul vremurilor. Este alimentat de artiști – tineri muzicieni care caută noi moduri de exprimare. Ce se întîmplă în ultimii ani pe scena jazzului contemporan e efervescent și ne-am dorit la această ediție să avem artiști cît mai diferiți ca sound, instrumente și ritmuri. Ținem cont și de ce ne spun iubitorii festivalului că și-ar dori mult să vadă. Duoul Oceanvs Orientalis – Ilhan Ersahin, artiști cosmopoliți, electro și saxofon sînt unul dintre perfomance-urile pe care smidienii și-au dorit foarte mult să le vadă live.

Care dintre invitaţii inediţi ai acestei ediţii credeţi că va fi „marea surpriză”?

Aș spune că Alina HipHarp Collective, un band în jurul unei harpiste: harpa, fiind un instrument nu foarte des folosit în jazz, și colaborarea cu saxofonistul Tony Kofi au pontențial să surprindă foarte mult. Dar sîntem bucuroși că l-am putut aduce pe Afrosideral, un artist polivalent de origine cubaneză ale cărui concerte te încarcă de bucurie. Cred că și Yazz Ahmed și band-ul ei, care se bucură de multă apreciere pe scena londoneză de jazz contemporan, vor fi o apariție memorabilă. Și de abia îi așteptăm pe Norzeatic & Qinta Spartă cu noul lor album și lirica lui Norzeatic contondent inteligentă.

Naturărelaxare, cunoaștere

Ce presupun activitățile educative și recreative de peste zi de anul acesta?

Pregătim trei tipuri de activități de zi: conexiune cu natura, relaxare fizică și mentală și cunoaștere, inspirație. În natură sînt multe lucruri de făcut, de la tururi ghidate pe bicicletă la tur de cunoaștere de ciuperci, explorare peșteri, caiac – toate acestea întîmplîndu-se în natura din jurul festivalului. În perimetrul de festival vom avea o zona dedicată de wellness, în cadrul căreia se va face yoga, mai multe feluri, masaj, terapii alternative prin sunet. La Zona Grow, la care participi și tu cu atelierul de scriere creativă, avem un line-up cultural, de care sîntem foarte bucuroși. Pentru că oamenii care vor susține conferințele, conversațiile și ateliere sînt buni cunoscători ai subiectelor și foarte pasionați de ceea ce fac și pasiunea autentică e virală: Victor Petric, fotograf, Oana Simionescu, Claudiu Salanță și Adriana Măgerușan, arhitecți, Codin Orășeanu, jurnalist muzical, Liana Buzea, coach holistic de intimitate, Dragoș Pătraru, Andrei Bonda și Vasile Hotea-Fernezan, jurnaliști, Doru Șupeală, autor podcast Hacking Work, Ionela Băluță, profesoară universitară, Vlad Zaha, criminolog, Ionuț Ruscea, activist eco și Adrian Dohotaru, activist green.

Copiii au și ei o zonă a lor, unde sînt angrenați în activități-jocuri special gîndite pentru ei. Și e bine să știe lumea cu cîini în familie că la Smida Jazz sînt mereu bineveniți. 

Legat de toate activitățile festivalului, care sînt generoase și variate precum vezi, ne preocupă să nu creăm participanților stresul alegerii. Tihna, ca stare generală, este ceea ce face Smida Jazz unic între festivaluri și ne dorim să ajutăm oamenii să simtă tihnă și armonie la Smida. De aceea activitățile sînt des organizate, bine interpuse cu programul scenelor, să nu ai sentimentul că pierzi ceva, acel FOMO (fear of missing out) creator de anxietate și stres. Și dimensiunea festivalului ajută, că nu e de masă, cu catralioane de oameni care se calcă în picioare și petrec o oră pe telefoane ca să dea unii de alții.

Dacă îmi permiți, aș vrea să mulțumesc în numele echipei unor oameni care ne ajută din pozițiile lor să păstrăm spiritul festivalului, să nu-l comercializăm ca pe un tîrg al consumului și să-l facem tot mai contemporan: Anca Ungureanu, Andrada Creata, Delia Popescu, Mirela Dogaru, Ina Bădălău, Mihaela Hoffman și tuturor partenerilor noștri. Fără ei ar fi foarte greu.

Ce are Smida, ca zonă turistică, și nu au altele de la noi din țară? Asta pentru cei care încă n-au ajuns la festival pînă acum.

Smida are un peisaj ca o vedere din Elveția. E bizar, știu, să te referi un peisaj local folosind un clișeu al altei țări, dar puterea evocatoare a imaginii ajută. Cu munți înverziți, lac, păduri ce înconjoară platoul pe care organizăm festivalul. Este în inima Parcului Natural Apuseni și îți permite o sumedie de drumeții la peșteri, la cascade, zărești căprioare, păsările îți dau deșteptarea. E un paradis pentru cei ce iubesc natura și statul, dormitul la cort. Odihnă și tihnă procurate de aerul curat, ciripit de păsărele și vederea munților. România abundă de peisaje montane desăvîrșite, iar Smida, mai ales pentru cei din apropiere, județele Cluj, Bihor, e un loc accesibil, în care te bucuri să mergi.

Ce artişti noi  din zona jazz-ului, dar nu neapărat  ai descoperit anul trecut şi ce ne-ai recomanda să ascultăm?         

Kamasi Washington este un artist care m-a rupt în două la descoperire. Despre el se spune că este unul dintre motivele pentru care jazzul contemporan se reconectează cu tinerii în Statele Unite. Saxofonist născut în Los Angeles, e un apostol inspirațional al jazzului spiritual, cu albumul său de debut, The Epic. La fel ca mulți dintre muzicienii de jazz tineri de astăzi, muzica lui Washington este influențată atît de hip-hop, cît și de jazz. A colaborat, de altfel, cu rapper-ul filosof Kendrick Lamar la albumul vizionar To Pimp A Butterfly. Din lumea hispanică, de care eu sînt foarte atașată și care are puțină vizibilitate la noi, i-aș numi pe Lucía Martínez & The Fearless, un band condus de Lucía, bateristă, cu un sound original și magnetic.

Ce ți-ar plăcea să descopere, printr-un act epifanic misterios, cineva cu prejudecăți sau necurios cu privire la jazz?

Spunea cineva că a vorbi despre muzică e ca și cum ai dansa despre arhitectură. Le-aș dori tuturor oamenilor, curioși, necurioși, să-și dea voie să simtă, să călătorească pe dinăuntru, pe dinafară, cu simțirea, iar jazzul contemporan e soundtrack-ul perfect pentru așa ceva.

Ce album de jazz ai trimite într-o capsulă spațială să întîlnească alte civilizații?

Depinde de ziua și de momentul cînd ar trebui să trimit muzica în capsula spațială. În acest moment, mi se pare și că Islandman, cu albumul Goldless ceremony, care au fost anul trecut la Smida, ne-ar reprezenta ca omenire, foarte bine. Și pentru că e vară, am putea pune în capsulă albumul Tendre Jeudi, după titlul romanului lui John Steinbeck Sweet Thursday, al parizienilor de la Fungi. Petale de trandafiri sferice la auz și Mimosa cocktail mood.

Poate AI să genereze muzică bună? Și dacă ai putea cere unei AI să genereze un album în stilul unui muzician de jazz din trecut, ce muzician sau ce grup ai alege?

AI poate să genereze. Asta e sigur. Muzică bună, nu cred, deocamdată cel puțin. Ca orice creație, muzica e bună cînd e autentică, atunci cînd vine dintr-un talent cu o nevoie de expresie care trebuie să se manifeste orice ar fi, cu orice risc. Dar AI e un instrument pînă la urmă, care generează amestecînd tot ce e deja creat. Și artiștii fac asta, dar amestecul se produce într-un om, într-o convingere, într-o obsesie, într-o etică și estetică specifice, nu la întîmplare. Evident că poate fi utilizat de artiști în moduri creative. Contează ce-i spui să facă, iar exprimarea sarcinii în sine poate fi plină de originalitate. E ca la regie, regizori diferiți obțin filme diferite pe același script. De dragul jocului propus de tine și al contrastului cultural, mi-ar plăcea să văd ce-ar ieși dacă Kamasi Washington i-ar da sarcină, ar programa AI în felul lui, cu vorbele lui, să producă un jazz de inspirație persană.

interviu realizat de Marius CHIVU

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Mii de tineri ruși mor în războiul din Ucraina. Familia unui soldat de 18 ani ucis pe front: „Abia aștepta să se înroleze”
Moscova cheltuiește milioane de euro pentru a încerca să modeleze o nouă generație dispusă să își dea viața în serviciul militar.
image
Pericolul din prăjituri. Substanța cu aromă de unt care ne poate afecta ADN-ul
Un nou studiu a descoperit că substanțele chimice dăunătoare pentru ADN ar putea să se ascundă în dulciurile preferate.
image
Un bărbat de origine romă care a violat o fată de 12 ani scapă de pedeapsă. Instanța a decis că „face parte din cultura sa”
Un tribunal spaniol a achitat un bărbat care a violat o fetiță de 12 ani, după ce a stabilit că relația lor face parte din cultura romă, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Efectele surprinzătoare ale prezenței ofițerilor ruși în Bucureștiul anului 1877
În cadrul Războiului ruso-turc din 1877, după declararea de Război Imperiului Otoman, trupele ruse intră în România, în drum spre Turcia. Ca urmarea a acestui fapt, Bucureștii lui 1877 sînt luați cu asalt de ofiţerii ruși, gata să-și cheltuiască banii nebunește.
image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.