„Sînt îngrozită de nebunie” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN

Mircea DRAGU
Publicat în Dilema Veche nr. 959 din 25 august – 31 august 2022
image

Clara Usón s-a născut în Barcelona, a făcut studii de drept şi a profesat ca avocat, înainte de a se dedica literaturii. Romanele ei Fiica Estului (2012) și Asasinul timid (2018) au apărut în traducerea Marianei Sipoș la Editura Polirom.

În psihologie există ceea ce se numește Efectul Werther, care se produce atunci cînd o sinucidere, de cele mai multe ori a unei persoane cu un grad mare de popularitate, are o reprezentare puternică în spaţiul public și în presă, consecinţa fiind creșterea numărului de sinucideri. S-a întîmplat așa ceva atunci cînd s-a sinucis actriţa Sandra Mozarowsky, personajul principal al romanului Asasinul timid?

Nu, absolut deloc. În vremurile acelea era francoism. Ceea ce se întîmplă acum în Rusia, și se întîmpla pe vremea lui Ceaușescu, a fost că media era complet controlată de regimul dictatorial. Sandra era actriță, apăruse pe coperțile multor reviste. Sinuciderea ei a fost prezentată ca un accident tragic. Circumstanțele morții ei au fost păstrate secrete, iar filmele ei au dispărut cu totul, nu le mai puteai găsi.

Subiectul sinuciderii este un fel de fir roșu în ambele dvs. cărți traduse în română.

Nu există nici o carte de-ale mele în care să nu scriu despre sinucidere. Excepție face, poate, pagina mea de Facebook. E ceva patologic aici. Dacă vreuna dintre cărțile mele nu menționează vreo sinucidere, ceva nu e în regulă. Sînt obsesivă, lucru care este trist și pe care l-am explicat în cartea Asasinul timid. Subiectul cărții este sinuciderea. Pentru mine personal, lucru spus de Camille, și pe care l-am inclus și în carte, este cea mai importantă întrebare pe care ne-o punem zilnic: continui sau mă sinucid? Poate părea o exagerare, dar pentru mine aceasta a fost realitatea ani de zile. E un fel de perspectivă a eliberării. Cînd lucrurile merg cu adevărat rău, există întotdeauna o cale de ieșire. Sinuciderea este o soluție. Am scris în carte că am încercat să mă sinucid. 

Deși pot înțelege decizia de a te sinucide, mă întristează cînd oameni tineri fac asta. Nu știi încă ce-ți rezervă viața. Cînd ești bătrîn și poți pune lucrurile în balanță, poți decide că viața nu merită trăită și că nu mai vrei să continui. Dar cînd ești atît de tînăr, e o pierdere. De aceea am fost așa de impresionată de suferința Anei. Sinuciderea ei a fost ca un sacrificiu. În cazul Sandrei, încă ne întrebăm dacă s-a sinucis ori a fost ucisă. Probabil că nu vom afla vreodată adevărul în cazul ei.

Există o vorba populară, dar în egală măsura controversată, cum că sinuciderea este o soluție definitivă pentru probleme temporare. Care e opinia dvs.?

Sînt de acord. Pe de altă parte, există ideea că tot timpul e o cale de ieșire. Oamenii cu convingeri religioase cred că există o viață de apoi unde toată suferința îndurată va fi răsplătită. Eu sînt atee și nu cred asta. Eu mă gîndesc că, dacă vreodată lucrurile iau o turnură cu adevărat rea, pot pleca oricînd. Să știu că am opțiunea sinuciderii mă ajută să continui. Știu că sună a nebunie. E ceva la care m-am gîndit mult timp.

Pe de altă parte, avem și perspectiva lui Wittgenstein, citat în Asasinul timid cu ideea că omul fericit este acela care trăiește în prezent. 

Wittgenstein a fost un om foarte practic și totodată profund tulburat. El a spus că moartea nu are nimic de-a face cu viața. Realitatea este viață, așadar moartea e ceva în afara ei. De ce să ne facem griji în privința morții? Trăim în eternul prezent. În momentul în care murim nu mai sîntem noi. Din această cauză l-am introdus în roman, pentru că toată viaţa lui a fost obsedat de sinucidere. Avea un fel de sentiment al datoriei de a se sinucide, în condiţiile în care trei dintre frații săi se sinuciseseră, iar el era încă în viață. În cazul lui, părea să fie un fel de tradiție de familie. 

Nu voi pretinde că îi înțeleg filosofia. Cu toții îi cităm ultimul aforism, singurul pe care lumea îl înțelege într-o măsură mai mare sau mai mică. „Ce nu poate fi spus trebuie ţinut în tăcere” poate fi interpretat în multe feluri. Probabil și el s-a resemnat că mulți nu îi înțeleg filosofia. Dar viața lui pare să fi fost cea a fiului unui om foate bogat, un fel de Jeff Bezos sau Bill Gates al acelor vremuri. Și-a spus că toată averea moştenită îi distrage atenția de la ceea ce avea de făcut, așa că a scăpat de ea. Cine ar face așa ceva? A devenit sărac. Nu a făcut asta din raţiuni legate de spiritul dreptății sociale pentru că nu și-a distribuit banii către cauze nobile. Asta i-ar fi distras atenția de la filosofie. El și-a dat toți banii fraților săi, care erau deja foarte înstăriți. Nu se dorea împovărat de avere, pentru că trebuia să scrie. De asemenea, faptul că era evreu, dar pretindea a nu fi, că era homosexual, dar nu a declarat-o public, arată că era un om foarte tulburat. Și asta îl face un un bun personaj literar.

A fost Asasinul timid şi un fel de coming out al dvs. în calitate de persoană care suferă de probleme de sănătate mentală?

Așa e. Nu aș fi reușit să fac asta înainte. Mulți ani m-am simțit ca o impostoare care arăta ca o persoană normală. Dar eu știam ce făcusem, știam ce se întîmplase și știam de ce e capabilă mintea mea. Mă simțeam vinovată. Psiholog fiind, cu siguranță știi că oamenii cu tulburări de sănătate mentală se simt vinovați. Mă simțeam vinovată și faţă de mama mea. 

În plus, de multe ori pot apărea stigma, izolarea, marginalizarea.

Aşa este. M-am gîndit că poate îi pot ajuta pe alții care au probleme similare. Am suferit și de dependență de diverse medicamente pe care le puteam obține doar pe bază de rețetă. Acum e ca o epidemie, dar pe vremea aceea, nici psihologii ori psihiatrii nu se gîndeau că medicamentele ar putea da dependență. Apoi au devenit echivalentul unor dealer-i/contrabandiști pentru mine. Știam și cum să îl conving ba pe unul, ba pe altul să îmi procure medicamentele respective. Mulți ani mi-a fost rușine de acest trecut al meu. Încă mă tem și acesta e motivul pentru care la un moment dat am renunțat la toate medicamentele. Sînt îngrozită de nebunie. Am trăit-o și este oribilă. Știu că trebuie să am grijă de mine însămi și să mă asigur că nu revin la acel iad. 

Video-dialogul originar integral, realizat în luna aprilie a.c., poate fi urmărit pe pagina de Facebook a librăriei La Două Bufnițe din Timișoara.

traducere de Viktória CIMEROVICI

interviu realizat de Mircea DRAGU, psihoterapeut și scriitor, autorul cărții Marea aventură a micii albine Mitsu (Editura Humanitas Junior, 2022)

981 15 Cazacu1 jpg
Leonard Cohen în Biserica Neagră
Un alt motiv pentru care îl prefer pe Dylan este gama tematică: subiectelor lui Cohen, în principal dragoste, moarte, religie, depresie, acoperite și de Dylan, le lipsesc temele sociale/politice suplimentare ale acestuia.
index jpeg 5 webp
„Cum să nu fii aşa fragil cînd frontierele ţărilor tale au fost mereu vulnerabile?” – interviu cu scriitoarea Adriana BABEŢI –
Dicţionarul e felul meu personal de a depune mărturie despre cum oameni care azi nu mai sînt au trecut prin această lume atît de ciudată, atît de ambiguă, paradis şi infern deopotrivă
977 15 ioana parvulescu JPG foto Sidonia Calin JPG
„Povestea e cea care dă coerență lumii” – interviu cu scriitoarea Ioana PÂRVULESCU –
Viața însăși. E singura scriitoare cu adevărat importantă. N-o sun niciodată, să n-o deranjez. Însă îi dedic toate romanele mele.
976 15 Societatea paliativa png
Descoaserea societății și a instituțiilor ei
Colecția „Novus” a Editurii Contrasens, coordonată de Alex Condrache, își propune să aducă pe piața intelectuală astfel de cărți, poate mai puțin cunoscute de publicul larg, dar care sînt sigur că vor avea un impact semnificativ.
p 15 Ai Da WC jpg
Ai-Da, jucărie pentru oameni mari – mic eseu pro(c)ustian despre păpuși –
Pygmalion-Meller a lăudat-o pe Ai-Da inclusiv pentru capacitățile sale de profeție și... iluminare.
Infinitul intr o trestie jpg
Irene Vallejo - Infinitul într-o trestie
Să nu uităm că dintotdeauna cartea a fost aliatul nostru, de multe secole, într-un război care nu figurează în manualele de istorie.
974 15 Foto Richard Schroeder jpg
11850107 big jpg
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
Cuvintele și viața personalităților istorice sînt investigate în căutarea oricărui moment care ar putea fi perceput ca defect de caracter ori lipsă de discernămînt.
971 15 WC jpg
Moartea morţii
Moarte, moartea fiind ea însăşi muritoare, spre deosebire de Moarte.
971 22 Cinty Ionescu jpeg
970 15 foto I  Rusu jpg
„Sîntem preocupați de chestiunea morală” – interviu cu regizorul Luc DARDENNE –
Sigur, dimensiunea societății e o permanență, toate personajele noastre evoluează în situații existențiale sau sociale aparte.
Arnaud Desplechin jpg
Cinemaul poate provoca amintirile - interviu cu regizorul Arnaud Desplechin -
Viața ne obligă să traversăm sentimente negative de care trebuie să scăpăm, să le rezolvăm singuri.
968 15 coperta jpeg
Saramago și romanul istoric
Așa cum subliniază Saramago în „História e ficção”, nu este vorba însă de o fugă de realitate, de o simplă dorință de evadare într-un trecut reimaginat
p 1 ovidiu verdes jpg
In memoriam Ovidiu Verdeş
De altfel, Mircea Cărtărescu spunea, la apariție, că „Ovidiu Verdeș nu este Salinger, dar nici mult nu a lipsit, cartea sa fiind cea mai adevărată, mai vie, mai înveselitoare și mai nostalgică proză românească citită de mine de zece ani încoace
Alessandro Grande jpg
„Nu mă grăbesc” interviu cu regizorul Alessandro Grande
Cînd scriu o poveste pornesc mereu de la personaje și de la problemele lor, de la caracterul și personalitatea lor și de la felul cum viața îi pune la grea încercare.
966 15 Alexandra Gulea portet jpg
„Este un film care sondează existența unei minorități ancestrale” – interviu cu regizoarea Alexandra GULEA –
Matei copil miner este o ficțiune cu un puternic caracter documentar, de altfel, scurtmetrajul care îi urmează, Valea Jiului – Note are un caracter și mai apropiat de documentar.
p 15 jpg
Rock’n’freedom – despre acceptarea artiștilor ruși în festivalurile europene din 2022 –
Free to Rock nu e o lecție de cinema, dar e cu siguranță una de istorie și una de muzică rock.
p 15 Clara Uson,jpg jpg
„Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar se întrepătrund” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN –
Am citit mult despre bătălia de la Kosovo Polje, despre modul în care acel moment a fost preluat în cultura din zona respectivă. Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar ele se întrepătrund.
962  15 Einstein 1920 Wikimedia Commons jpg
Dumnezeu după Einstein
Dacă examinăm panteismul astăzi în lumina unui univers ireversibil în timp, avem impresia unui caz extrem de nerăbdare religioasă.
 961 15 Coperta Avanpremiera Omul muzical jpg
Omul muzical
Lumea muzicală e un buchet zumzăitor de sunete. Muzica de pe iPhone poate avea diferite armonii, game și ritmuri, de la orchestrele din Bali la cîntecele pădurii tropicale braziliene.
961 16 coperta jpg
Cutii de rezonanță
Dacă a existat o „lecție Brecht” în cazul lui Acosmei și dacă, asimilată, aceasta a lăsat urme, rămîne de cercetat. Unele mărturii conduc în pragul unei atari ipoteze, e-adevărat. Dar nu sînt sigur că-l trec.
960 16 foto Cato Lein jpg
„Un scriitor trebuie să scrie ca şi cum scrisul este mai important decît viaţa în sine” – interviu cu Salman RUSHDIE
„Am fost un cititor pasionat încă de mic copil şi citeam orice, inclusiv reviste de benzi desenate americane. Nimeni din familie nu m-a îndrumat, apropierea de literatură s-a produs natural.”
959 15 interviu Ana jpg
„M-a interesat ce l-a făcut pe Ceaușescu să devină acel Ceaușescu pe care îl știm cu toții” – interviu cu regizorul Sebastian MIHĂILESCU
Coșmarul continuă cînd prietena lui dispare. Camil pornește în căutarea ei și va ajunge într-un loc interzis bărbaților, o comunitate secretă dedicată fertilității, undeva lîngă un lac din mijlocul munților, dar acolo va descoperi ceva mult mai tulburător.
959 21 interviu jpg
„Fac film pentru a găsi pacea în legătură cu absența“ – interviu cu Mikhaël HERS –
Există o mulțime de lucruri frumoase care vin din copilărie, iar acesta a fost scopul filmului, să mă adîncesc cu adevărat în anii copilăriei mele, în anii aceia „împietriți“ cumva în timp.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.