„Orice muzeu este o maladie pusă jos” – interviu cu Ion BARBU

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
„Orice muzeu este o maladie pusă jos” – interviu cu Ion BARBU jpeg

Ion Barbu (n. 1953) este artist vizual și creator de muzee neconvenționale. Ultima ispravă: Muzeul Poezie(i) de la Iași, inaugurat recent în Casa Muzeelor de pe str. Vasile Alecsandri nr. 6, care, pe lîngă lucrări originale intitulate picto-poeme, conține și o serie de instalații artistice de dimensiuni mari: „Pașii poeților”, „Sticle pentru minte, inimă și literatură”, „Scrisori către bunul Dumnezeu”, „Haute couture / Haute culture” și „Pietre pentru templul meu”.

Sînteți cel mai mare realizator de muzee din România: Muzeul Mamei și Muzeul Ion D. Sîrbu (Petrila), Muzeul Instalatorului Român (Petroșani), Muzeul Poezie(i) din Iași... Am uitat vreunul?

Ai „uitat” două, dar nu din vina ta: Muzeul de Armă Comparată, care trebuia să fie la Arsenal Park din Orăștie, și un muzeu DADA la Moinești. Ultimelor două, cu care am rămas în brațe, nu li s-a mai tăiat buricul, pentru că de multe ori pe fața mea scrie ori PĂCĂLICI, ori POPA PROSTU’.

De care muzeu sînteți cel mai mîndru? Și ce anume vă împinge în luptă sau cine vă împinge de la spate?

Sînt la o vîrstă la care, parafrazînd un președinte american, nefericirea e imediat după colț. Bag la acest capitol bolile serioase, nu cele de tipul „tusea & junghiul”. Blaga spunea odată că „orice carte e o boală învinsă”. Merg mai departe și declar cu mîna pe electrocardiogramă că orice muzeu este, și el, o maladie pusă jos. Mai am cîteva muzee de făcut și apoi mă pot declara, în sfîrșit, sănătos. Muzeele realizate de mine sînt, de fapt, niște datorii morale pe care m-am simțit obligat a le plăti. Vorba, cu aproximație, a lui Mihai Ursachi: O, dacă după moarte s-ar putea face Muzee, visez să fi murit înainte de a se naște ANAF-ul!

În concluzie, am făcut: Mother’s Museum – pentru Mama care mi-a dat șira spinării. Casa Memorială Ion D. Sîrbu – pentru a demonstra că poți spune „Adio, Europa” și din amărîta de Petrila. Romanian Plumber Museum – pentru lipsa de sînge din toate instalațiile României. Muzeul Poezie[i] – pentru a mă răzbuna că n-am reușit a scrie, și eu, o poezie la viața‑mi.

În această ispostază, cum vă considerați: muzeograf, muzeolog, muzeofil, muzeocian, muzeoturist?

Îmi iubesc muzeele ca pe copiii mei. Pe cale de consecință, mă consider... muzeofil.

Cum s-a născut Muzeul Poezie[i] de la Iași și ce concept are? Pe sprijinul și colaborarea cui ați contat în realizarea lui?

Aștept „giudecata înțelepților” pentru a mă dumiri și eu care e conceptul. Cu privire la conținut, inventarul celor de la Casa Muzeelor din Iași va da totul pe față și nimic pe dos. Ajutorul cel mai de preț a venit, însă, de la un prozator, Lucian Dan Teodorovici, slăvit fie-i numele, prenumele și renumele, fără de care poezia română ar fi rămas fără cuvinte, necuvinte, luați aminte! Iar pe „schele”, pentru ridicarea în scenă a muzeului, au fost cu mine doi meșteri mari (nefiind calfe ori zidari): fiii mei, Mihai Barbu & Ion Andrei Barbu.

Ați realizat nenumărate antologii/albume grafice cu poezie și cu poeți, ultima ispravă fiind Pasaje Poetice (Editura Charmides, 2020) dedicată poeților și orașului Bistrița. De la Jimbolia lui Petre Stoica, prin Petrila lui Ion D. Sîrbu și apoi Bistrița, pînă la Iași, pare că veți acoperi toată patria. Ce urmează?

Ciclul „Citadele poetice” va continua cu Lancrămul lui Lucian Blaga, realizat la patru mîini. Două ale mele, alte două ale Cameliei Toma. Volumul este gata, așteptăm o editură interesată. Mai avem în plan și altele, dar sîntem „legați” de autori care plecat-au puțin... dincolo.

Pentru că sînteți un mare iubitor de poezie, atît de mare că o scrieți și pe ziduri, pentru final, am o serie de cinci întrebări scurte. Din ce poet știți pe de rost cele mai multe versuri?

Știu pe de rost integrala poetică a domnului URMUZ. Și-n română, și-n franceză!

Cărui poet v-ar plăcea să-i fiți ghid prin Petrila?

Mi-ar plăcea, mi-ar fi plăcut să-l plimb pe Don Pedro Stoica prin urbea mea. Cel din ultimele zile ale vieții sale, atunci cînd aproape orbise.

Ce cărți de poezie se află acum la dvs. pe noptieră?

Trei, Doamne, și toate trei: Laudă somnului de Lucian Blaga, Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu și Somn ușor, națiune de Ada Milea.

Cu ce parte a corpului citiți poezia?

Cu OCHIȘOR. PLEOAPA DREAPTĂ.

În ce carte de poezie v-ar plăcea să trăiți pentru o vreme?

Nu numai că aș vrea să trăiesc, dar aș vrea să și mor în ea: Antologia orășelului Spoon River a lui Edgar Lee Masters. În fapt, este vorba despre ultimul muzeu pe care mi-aș dori să-l fac și care pleacă de la acest volum-testament – loc în care doresc să mă și îngrop fizic sau, mă rog, să mă îngroape. Ce poate fi mai frumos decît să fii parte dintr‑o operă de artă? Ana lu’ Manole știe ea ce știe.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: C. Toma / Muzeul Poezie(i)

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.