„Nu e loc de pauze: Gărîna se va ține!” – interviu cu Marius GIURA

Publicat în Dilema Veche nr. 849 din 16 - 22 iulie 2020
„Nu e loc de pauze: Gărîna se va ține!” – interviu cu Marius GIURA jpeg

Later edit: Noile reglementări privind protecția împotriva COVID-19, luate de majoritatea țărilor europene, fac imposibilă prezența unor artiști care au vrut să cînte la Gărîna și cu care am avut relații contractuale. Sînt situații în care cetățenii unor țări nu au voie să iasă din țările lor, după cum există țări care obligă cetățenii lor ca, la revenirea din România, să intre în izolare pe o perioadă de 14 zile.

În acest moment, putem confirma prezența grupurilor:

DAVID HELBOCK TRIO 

VASKO ATANASOVSKI CORONA QUARTET

QUADRIVIUM

EDGAR KNECHT DUO

PER „VIKING” MATHISEN QUINTET

SHRI

precum și a artiștilor români deja anunțați.

Aceste schimbari au avut loc în ultimele zile, cînd articolul fusese deja trimis la tipar. Regretăm situația creată!

(Marius Giura, 16 iulie 2020)

***

În primul rînd, aș vrea să vă adresez întrebarea standard: cum v-ați petrecut perioada de izolare? Mulți artiști s-au înregistrat cîntînd de acasă, au făcut live streaming, au oferit la liber filmări de concerte mai vechi... V-au interesat astfel de manifestări muzicale în vremuri de restriște?

Petrecerea perioadei de izolare a fost ca trecerea lentă pe zebră (în curînd cu dungi galben-negre): monotonă. Au fost trei momente în fiecare zi care însemnau ieșirea din izolare: completarea declarației, ieșirea cu cățelul pe un traseu precizat și respectat, blindat cu mască, mănuși și încălțări dedicate, urmate de măsurile de dezinfectare monitorizate cu atenție de familie.

În rest, cam patru-cinci filme pe Netflix, cîteva ore de ascultat muzică și cam atît. Am văzut aproape zilnic concertele în live streaming desfășurate în Norvegia, dar și cele ale artiștilor români (cîteva remarcabile: Horea Crișovan, Flavius Teodosiu, Petrică Andrei, Luiza Zan). Aceste prezențe pe online au fost o soluție de compromis (artiștii voiau să cînte, noi să vedem concerte), dar lipsea chimia public-scenă.

Din cauza situației pandemice, multe festivaluri s-au anulat, nu și cel de la Gărîna, chiar dacă într-o altă perioadă decît cea obișnuită (6-9 august), numai cu artiști europeni și pe o singură scenă, fără micile concerte gratuite de peste zi și din locuri neconvenționale. De ce ați decis să-l organizați în aceste condiții? Din dragoste, încăpățînare, ambiție?

Din dragoste, ambiție și încăpățînare. Fac de 21 de ani acest festival, am îmbătrînit cu el, m-am identificat cu el. Am răspuns și dorinței multora dintre fanii grei ai acestui festival de a nu renunța. Încăpățînat și ambițios, cînd toți mă sfătuiau să nu pornesc această ,,aventură”, familia, scepticii, am decis că nu e loc de pauze.

Ce a fost, ce este și ce va fi cel mai greu de gestionat în această ediție?

Greu de spus… Într-un singur cuvînt: totul! A fost greu de regîndit line-up-ul. Este greu să găsești zboruri care să se lege, finanțări. Cred că cel mai greu va fi acolo, la Gărîna. Trebuie să respectăm distanțarea, atît pe scenă (suprafața este suficientă pentru maximum patru artiști), cît și în public, normele de igienă impuse, numărul de participanți. Totul este nou, nu m-am confruntat, de fapt nimeni nu a făcut-o, cu așa ceva pînă acum. Dar, ajutat de familie, de voluntarii noștri ce vin an de an și de iubiorii prieteni ai festivalului, sper să trecem cu bine peste toate obstacolele și necunoscutele. Să ne țineți pumnii.

Ce necunoscute și incertitudini vă așteaptă pînă la concertele primei seri a festivalului?

Sînt foarte puține cunoscute și prea multe incertitudini. Legislațiile țărilor, referitoare la ,,izolări”, se schimbă (sau nu), de la o săptămînă la alta. Legislația noastră referitoare la numărul spectatorilor. Incertitudinile legate de zboruri, de posibilitatea artiștilor de a avea cu ei instrumente și, nu în ultimul rînd, cele legate de situația actuală a îmbolnăvirilor din țara noastră. Tot la necunoscute și incerte intră și finanțările și sponsorizările.

După atîtea ediții în care pe scena festivalului au urcat cîteva sute de muzicieni, e normal ca unii artiști să revină. Stabilirea unui line-up este acum mai dificilă? Și după ce criterii pe unii dintre artiști (în componențe de trupe și cu setlist-uri diferite) îi invitați de mai multe ori?

Line-up-ul acestei ediții era finalizat înainte de începerea pandemiei. A trebuit să renunț însă la toți artiștii americani și să găsesc soluții pentu cei din țările ,,roșii” din Europa. Sînt grupuri mixte în care cîțiva pot și cîțiva nu pot, sau sînt incerți. Practic, a trebuit să iau totul de la zero și să găsesc un nou line-up, dar și multe soluții de back-up. Toți artiștii care au fost de mai multe ori la Gărîna au venit de fiecare dată cu proiecte noi, cu componențe noi. E vorba, însă, de mari vedete ale scenei mondiale, la care un proiect nou este mai mult decît dorit de publicul nostru.

Din line-up-ul acestui an de care prezență sînteți cel mai mîndru?

În primul rînd de Nils Petter Molvær, care a spus că vine indiferent de riscuri. Apoi sînt bucuros de cvartetul Quadrivium, în care cîntă Markus Stockhausen și Jörg Brinkmann. Sper că eforturile depuse de ambele părți vor face posibilă și prezența muzicianului indian, stabilit la Londra, SHRI.

849 09 foto forro agnes jpg jpeg

De la conversația noastră de dinaintea ediției de anul trecut (cînd mi-ați vorbit de grupul islandez ADHD, aflați în line-up de anul acesta), ce muzician sau ce trupă de jazz ați descoperit și v-a fermecat?

Muzicianul indian SHRI și diferitele sale formule cu care a cîntat și cîntă.

Pe Facebook există mai multe grupuri ale fanilor festivalului; în ce măsură urmăriți ce postează, cum interacționați cu ei, luați în considerare opiniile și preferințele lor muzicale exprimate acolo?

Grea întrebare! E adevărat că țin cont de orice propunere, unele sînt imposibile, deși le-aș dori și eu materializate. Cert e că eu decid pînă la urmă cine va cînta.

În acest context social media, simțiți că festivalul începe să aparțină mai mult publicului decît dvs.?

Acestui public sau i-am indus eu stilul ăsta muzical, sau s-a nimerit să ne potrivim. Cert e că ne aparține în egală măsură. ,,Gărîna-i o gărînă”, după cum spunea Johnny Răducanu.

Festivalul s-a dezvoltat laolaltă cu turismul din zonă și, iată, nici măcar o pandemie nu-l poate anula. Cum vă percepeți pe dvs. privind în urmă la acești peste douăzeci de ani: ați devent mai înțelept, poate mai cinic, poate mai puțin entuziast? Poate ați întinerit pe măsură ce festivalul a crescut?

Vîrsta a atras cu siguranță și ceva înțelepciune în plus. Douăzeci de ani de experiență, dublați de cam tot atîția ani petrecuți în media, au contribuit la înțelepciunea cîștigată. Cinic nu am fost, nici măcar cu cei care meritau o asemenea atitudine. Cu siguranță nu am întinerit, dar pot să spun că mai am entuziasmul anilor de la începutul Gărînei.

De cîteva luni realizați la Radio Guerrilla o emisiune de jazz ce poartă numele festivalului; care e conceptul acestei emisiuni?

Am răspuns invitației foștilor colegi de la radio de a realiza această emisiune, ,,Marile festivaluri se cîntă la Radio Guerrilla”. De comun acord am stabilit ca emisiunea să cuprindă cîteva dintre marile concerte cîntate la Gărîna de-a lungul anilor.

În continuare muzicienii români ajung foarte rar pe scenele festivalurilor de jazz din Occident și nici unul nu a reușit încă, spre deosebire de mai toți vecinii noștri est-europeni, să înregistreze la marile case de discuri de jazz europene, ACT și ECM. Cum vă explicați că jazz-ul românesc nu e încă pe harta Europei?

Lucian Ban a spart gheața și are două discuri la ECM. Deși avem muzicieni care ar merita, lumea nu știe de ei. Nu știe de ei pentru că nu prea cîntă afară. Ca să cînți afară ai nevoie de o agenție care să-ți găsească concerte și apoi să te impună la casele de discuri.

Apoi mai e marea problemă: România e singura țară din Europa care nu e reprezentată la Bremen, la Jazzahead, cel mai mare eveniment de promovare din Europa. Concertele care au loc acolo sînt poarta de intrare a artiștilor în ,,lumea bună” a jazz-ului, așa apar contracte cu casele de discuri și turneele europene. Instituțiile culturii române pot netezi drumul spre prezența noastră acolo. Sîntem cîțiva, foarte puțini, care am cam fost la toate edițiile, am putea veni cu sfaturi și sprijin, dar România trebuie reprezentată de o instituție abilitată să o reprezinte.

Care este discul de jazz care vă va aminti mereu de această pandemie?

SHRI, The Letter, disc dedicat lui Eberhard Weber, la care mă întorc mereu. În fond, cu el am început.

Marius Giura (n. 1958) este directorul artistic al Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărîna (6-9 august). Găsiți programul concertelor pe www.garana-jazz.ro.  

interviu realizat de Marius CHIVU

Foto: Mircea Albuțiu (sus) - Marius Giura și Youn Sun Nah; Forró Ágnes (jos)

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Semnul că ai putea fi alcoolic funcțional care te dă de gol în cârciumă: „Vei găsi inevitabil o scuză”
Un expert în dependență a dezvăluit care este semnul că cineva ar putea fi un alcoolic funcțional și poate fi observat cu ușurință.
image
Medicamentul foarte ieftin care poate să provoace o scădere în greutate de 14 kilograme într-o lună. Avertismentul specialiștilor
Un nou „medicament-minune” pare să fi intrat în atenția oamenilor care vor să slăbească. Este vorba de un produs de mai puțin cinci euro care ar putea provoace o scădere în greutate de aproape 14 kilograme într-o lună.
image
Nou cutremur în industria IT. Gameloft a concediat toți angajații din Cluj-Napoca
Gameloft, unul dintre cei mai mari producători de jocuri video din lume, a anunțat că renunță la filiala din Cluj. Criza internațională din domeniul IT se simte din ce în ce mai mult și în România. în contextul în care lunile trecute, NTT Data a fost nevoită să recurgă la concedieri.

HIstoria.ro

image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.