Jurnalul pandemiei

Gonçalo M. TAVARES
Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Jurnalul pandemiei jpeg

Prozatorul Gonçalo M. Tavares (n. 1970), ale cărui cărți au fost traduse în limba română la editurile Humanitas, Vivaldi, Univers, Allfa, Paralela 45 și Școala Ardeleană, publică zilnic notații sub titlul Jurnalul pandemiei în ziarul portughez Expresso. Începînd din acest număr, o selecție a acestor note, în traducerea Siminei Popa, va apărea săptămînal pe www.dilemaveche.ro. Punctuația și ortografia numelor proprii sînt alegerea autorului.

„Salvarea se ascunde în crăpătura subțire”

28 martie

„Salvarea se ascunde în crăpătura subțire din șirul neîntrerupt al catastrofelor”, a scris Walter Benjamin.

Trebuie să salvăm în scurtele răstimpuri, în pauze.

Cînd diavolul e neatent o secundă, iată o crăpătură.

Și acolo intră salvarea.

Spania.

26 martie, „planta numero 4, habitacion 429 del Hospital del Mar”.

Un clip video.

La Hospital del Mar, o infirmieră își ia telefonul și-l apelează pe fiul unui bolnav.

Etajul 4, salonul 429.

Face un apel video, ia mobilul, îl îndreaptă spre chipul bolnavului.

„Respiră bine, da, fără aparat”, spune ea către fiul celui internat.

Și repetă, zîmbind: „Nu vedeți? Nu vedeți?”

Vrea să-i arate că tatăl lui nu e atît de bolnav, că starea i s-a îmbunătățit.

Repetă: respiră fără aparat, are doar o mască!

Vorbește de parcă ar anunța un tată că tocmai i s-a născut un fiu.

Dar nu.

Anunță un fiu că tatăl e încă viu.

Bolnavul ridică mîna înspre imaginea fiului.

Infirmiera apropie telefonul.

Mîna ajunge la cîțiva centimetri de ecran.

A atinge chipul fiului pe ecran e același lucru, zilele astea, cu a atinge chipul fiului.

Aproape s-atingi ecranul e aproape s-atingi trupul.

Bună! eu sînt Susana, spune infirmiera fericită către fiul care e de cealaltă parte a ecranului.

Trebuie să infiltrăm bucuria în crăpături.

Ca și cum bucuria ar fi un material medical.

Aproape un material de salvare.

Unii infirmieri folosesc materialul ăsta.

Ce bine, José. Spune infirmiera, l-ai văzut pe băiatul tău.

Cel care filmează totul e un coleg de salon al bolnavului José.

Cel care filma, celălalt bolnav, încheie înregistrarea spunînd, pe un ton obosit:

„Multă fericire tuturor”.

Cineva care e bolnav vorbește despre fericirea altora.

Cineva care e bolnav este în stare să schimbe subiectul.

Nu eu sînt subiectul, spune – dintr-un pat de spital – cel care le urează celorlalți fericire.

Există crăpături evidente și chiar frumoase în șirul neîntrerupt de catastrofe.

Benjamin vorbește de o cercetare necesară. Să înțelegem dacă extremele salvării au sau nu două nume: prea devreme și prea tîrziu.

Scriu.

Salvarea este ceea ce se află la mijloc între prea devreme și prea tîrziu.

Salvarea există doar ca efect al unei țintiri fără greș a timpului.

Să nimerești timpul ca într-o țintă mobilă care are două limite exterioare: prea devreme / prea tîrziu.

S-a văzut deja că epidemia nu e o crăpătură, nu e ceva ce poate fi reparat cu ușurință.

Bucuria nu e de-ajuns, dar e necesară.

O bucurie care să salveze, care să fie aparat de respirat pentru cel care nu mai poate să respire.

Un aparat nu poate să-ți aducă bucurie.

Sau poate că da, dar nu direct.

Un aparat a cărui funcție să fie instalarea în crăpătura bolii a unei bucurii mari sau măcar minime.

Să comanzi aparate care nu există unor fabrici care încă nu există.

Citesc La Repubblica și mă cutremur.

Spun fraza cu voce tare.

Să repeți cu voce tare o frază pînă ce ea se dizolvă în aer, ca și cum n-ar fi existat.

Să repeți de 100 de ori o frază, pînă dispare.

Ca și cum utilizarea repetată ar fi o formă de distrugere a frazelor și a lucrurilor.

La Repubblica spune că în Lombardia nu mai există bunici.

Asta e fraza.

Trebuie repetată pînă dispare în aer.

Ascunsă sub pămînt sau repetată pînă dispare în aer.

La Repubblica spune că în Lombardia nu mai există bunici.

Aproape toate magazinele închise

1 aprilie

Aproape toate magazinele închise, mai puțin cele de alimente, farmaciile și alte produse de bază.

Stare de urgență.

În unele țări, florării deschise.

Urgențele au nevoie de flori.

Dar zero pentru frumusețe: florile sînt pentru morți.

Cei care nu mai văd, nici nu mai miros.

Morții nu mai pot fi contaminați de dragostea celor vii, spune cineva.

Să nu uiți de frumusețe, niciodată – spune alt prieten, cu barba jumulită, cămașa strîmbă.

La înmormîntări, florile nu sînt estetice, ci utile.

Nu sînt frumoase, au o funcție.

Eu sînt un om, scria pe pancarte pe care unii negri le purtau agățate de gît, în anii `60 ai secolului XX.

Îmi imaginez mii de oameni pe stradă cu aceeași pancartă în 2020.

Eu sînt un om.

„Statele Unite ating un nou record de victime mortale.

Numărul morților îl depășește pe al celor provocate la 11 septembrie.“

De cealaltă parte a ferestrei, cineva îmi povestește că un vecin are Biblia în mînă sau că Biblia îl are pe vecin în mînă.

Pentru că el spune, vecinul, vorbind către Biblie: sînt în mîna ta!

Cîteodată citește cu voce tare.

„Îndrăzneşte, Ierusalime, te va mîngîia Cel care ţi-a dat un nume!“

„Copiii victime ale abuzurilor nu mai primesc vizite de rutină de la asigurările sociale“

„Riscul de fugă sau de abuz crește în adăposturi“

„Achiziția de mașini scade cu peste 50% în martie“

O expresie-sinteză pentru moarte: ți-ai terminat treaba.

„Pasiunea pentru obiectele de consum trebuie înlocuită cu pasiunea pentru subiecte comune.“

Cornelius Castoriadis, într-un interviu vechi.

Subiecte comune.

Pentru prima dată, pe harta lumii: de sus în jos, de la stînga la dreapta, un subiect comun.

Informația ca obiect pentru înfometați.

Un consum nervos, cîți morți?

Ce e de făcut?

Atenție la picioare, la pantofi, la pantaloni, la cămașă, la fustă, la haine, la ciorapi, la mănuși, la mîini, la gură, la ochi și la păr.

Crocodilul poate rezista multe luni fără mîncare.

„Rusia trimite ajutoare medicale către Statele Unite.“

Brusc, conștientizarea mîinilor.

Ele există mult mai mult, de cîteva săptămîni.

Sîntem cu toții meșteșugari.

Grija pentru mîini cînd atingem lucrurile.

Un meșteșugar în fața legumelor, le spală, le dezinfectează.

Atenția îndreptată asupra lucrurilor.

Toate lucrurile strălucesc, cîteodată cu o strălucire periculoasă.

Totul există cu mai multă forță.

Alimentele și obiectele.

Igiena în relație cu lucrurile și cu trupul fiecăruia.

Trupul devenit din nou sacru.

Cel ce trebuie protejat.

Am o colecție pe care o numesc orașul lumii.

Case și clădiri în miniatură, din diferite orașe.

E împachetată.

Îmi imaginez că s-ar putea împacheta lumea, ca atunci cînd te muți în altă casă.

S-o păstrezi într-un depozit.

Pentru mare parte din oameni, exteriorul e la păstrare în depozit.

Un vers: „Pe Dumnezeu îl aștept cu lăcomie“.

Rimbaud și sifilisul dimprejur.

Bolile își schimbă numele, poate e o deghizare.

Un prieten din Spania, traducător, îmi spune că are un prieten la terapie intensivă.

Are 51 de ani și nici o altă boală.

Discursurile, îmi pun mîinile la urechi.

„Unele spirite sînt trenuri atît de rapide, încît nu avem timp să vedem că sînt goale.“

Trebuie să oprim trenul.

Cu o șosetă în gură, apare Roma.

Ciobănesc păzitor al lucrurilor pierdute.

Jeri, golden-ul, vede, uimită, ce a văzut acum cinci minute, uimită.

E fascinată de umbre.

Îmi închid haina, plouă prea mult.

Cîteodată, chiar și armata asediată se bucură că nu poate ieși.

Să înveți să pierzi, o zi, apoi alta.

p 15 jpg
Rock’n’freedom – despre acceptarea artiștilor ruși în festivalurile europene din 2022 –
Free to Rock nu e o lecție de cinema, dar e cu siguranță una de istorie și una de muzică rock.
p 15 Clara Uson,jpg jpg
„Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar se întrepătrund” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN –
Am citit mult despre bătălia de la Kosovo Polje, despre modul în care acel moment a fost preluat în cultura din zona respectivă. Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar ele se întrepătrund.
962  15 Einstein 1920 Wikimedia Commons jpg
Dumnezeu după Einstein
Dacă examinăm panteismul astăzi în lumina unui univers ireversibil în timp, avem impresia unui caz extrem de nerăbdare religioasă.
 961 15 Coperta Avanpremiera Omul muzical jpg
Omul muzical
Lumea muzicală e un buchet zumzăitor de sunete. Muzica de pe iPhone poate avea diferite armonii, game și ritmuri, de la orchestrele din Bali la cîntecele pădurii tropicale braziliene.
961 16 coperta jpg
Cutii de rezonanță
Dacă a existat o „lecție Brecht” în cazul lui Acosmei și dacă, asimilată, aceasta a lăsat urme, rămîne de cercetat. Unele mărturii conduc în pragul unei atari ipoteze, e-adevărat. Dar nu sînt sigur că-l trec.
960 16 foto Cato Lein jpg
„Un scriitor trebuie să scrie ca şi cum scrisul este mai important decît viaţa în sine” – interviu cu Salman RUSHDIE
„Am fost un cititor pasionat încă de mic copil şi citeam orice, inclusiv reviste de benzi desenate americane. Nimeni din familie nu m-a îndrumat, apropierea de literatură s-a produs natural.”
959 15 interviu Ana jpg
„M-a interesat ce l-a făcut pe Ceaușescu să devină acel Ceaușescu pe care îl știm cu toții” – interviu cu regizorul Sebastian MIHĂILESCU
Coșmarul continuă cînd prietena lui dispare. Camil pornește în căutarea ei și va ajunge într-un loc interzis bărbaților, o comunitate secretă dedicată fertilității, undeva lîngă un lac din mijlocul munților, dar acolo va descoperi ceva mult mai tulburător.
959 16sus coperta Uson jpg
„Sînt îngrozită de nebunie” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN
Mulți ani mi-a fost rușine de acest trecut al meu. Încă mă tem și acesta e motivul pentru care la un moment dat am renunțat la toate medicamentele. Sînt îngrozită de nebunie. Am trăit-o și este oribilă.
959 21 interviu jpg
„Fac film pentru a găsi pacea în legătură cu absența“ – interviu cu Mikhaël HERS –
Există o mulțime de lucruri frumoase care vin din copilărie, iar acesta a fost scopul filmului, să mă adîncesc cu adevărat în anii copilăriei mele, în anii aceia „împietriți“ cumva în timp.
958 15 15 Stefania Hirleata jpg
„Patrimoniul din Băile Govora poate fi salvat” – interviu cu STUDIOGOVORA –
Stațiunea are mai multe comori, dar Pavilionul de băi se distinge în mod special, pentru că a fost multă vreme punctul central și este azi abandonat, ceea ce are un impact negativ puternic asupra felului în care vizitatorii și localnicii percep stațiunea.
957 15 Fanny Chartres jpg
CC jpg
A nu trăi (doar) din trecut
Muzica celor de la Soft Machine (numele e preluat de la romanul lui William Burroughs) s-a dorit de la început un fel de happening, utilizînd lumini psihedelice și folosind influențe diverse.
957 21 Ligia Ciornei foto din arhiva personala jpeg
„Generația de acum minimalizează schizofrenia perioadei comuniste” – interviu cu Ligia CIORNEI
„Am încercat să surprindem efervescența interioară a unei femei însărcinate care e obligată să ia o decizie din cauza circumstanțelor.”
956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”

Adevarul.ro

MACAC YAKEI FOTO OITA PESS COM
Un virus al maimuţelor similar cu Ebola riscă să treacă la om, atenţionează cercetători americani
O familie de virusuri, deja endemică în rândul primatelor africane sălbatice şi cunoscută drept cauzând simptome letale asemănătoare Ebola, este „pregătită'' să treacă la om.
vladimir putin si bomba nucleara
Amenințarea nucleară a lui Putin este menită să manipuleze lumea și să semene confuzie pe plan global - Business Insider
Amenințarea voalată a lui Vladimir Putin cu privire la folosirea armelor nucleare a pus lumea în gardă, așa cum spera liderul de la Kremlin, comentează Business Insider.
Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Nord Stream: Explozii submarine au cauzat scurgerile de gaze de la conductele din Marea Baltică, spune un raport trimis la ONU
La originea celor patru scurgeri de gaze din conductele Nord Stream din Marea Baltică se află explozii submarine echivalând cu "sute de kilograme" de TNT (trinitrotoluen).

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.