„Între materie și antimaterie”

Ioana DIACONESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 1016 din 28 septembrie – 4 octombrie 2023
image

 Cristina Chiprian, Toate cele zece muze, Editura Timpul, 2023.   

Elaborată și spontană, sofisticată și autentică, poeta Cristina Chiprian își scrie ultima carte de versuri despre teritoriile cerului și ale pămîntului, despre locurile în care omul se poate mișca/visa într-o lume imaginată mai bună. O carte în care generoasele muze pot avansa ipoteza  ingenioasei „îmbunătățiri” a Lumii. Muzele atrag atenția, odată cu viziunea prezentului asupritor, la realitatea tragică a reprimării omului de către om și restricționarea accesului la drepturi elementare. Cartea este și un elogiu adus artelor salvatoare, dar și doveditoare neobosite, în profunzime, ale răului. Muzele, înaripatele, planînd printre versuri se vor lupta cu arme de flori, de note muzicale, de culori, de versuri. În viziunea poetei, ele vor fi protectoarele omenirii. Acompaniate de frumusețea de cantilenă a versurilor.

Cristina Chiprian este doctor în domeniul „stilistică și poetică” și a publicat poezie și proză (romane). Cîteva titluri sînt semnificative pentru ingeniozitatea și originalitatea poetei: Reguli pentru a supraviețui în orice împrejurare, Declarație patetică în baza folclorului argentinian, Ghid pentru a înțelege păsările și animalele, Pasăre măiastră survolînd infinitul, Himerele facerii și himerele desfacerii, Nașterea comediei și a tragediei în istoria secretă, Cartea parabolelor

Noua sa carte structurează un poem sui-generis, în care părțile cu conținut liric, sintetice, alcătuiesc  un joc „de-a lumea”, unde ludicul își are rolul de bază în atenuarea reflectării lirice a unei realități în întreaga dramă a ei. Prologul, conținutul și epilogul, cu început, dezvoltare și final, întregesc construcția impecabilă a unui parcurs ideal. Bunul-simț al autoarei estompează cu mijloace poetice dureri, eroziuni și chiar tragedii, de la duioșie și ironie pînă aproape de sarcasm. Shakespeariana sentință „Lumea-ntreagă e o scenă” (Vizita bătrînei doamne) devine pavăza poetei, dar și delicata armă de luptă în zădărnicirea faptelor noastre vanitoase: „sublimul concepției” care duce la „ridicolul receptării” naște „sublimul ridicolului” (Sublimul ridicolului). Fiecare secvență dedicată cîte unei muze conține trei episoade. Umorul și subtilitatea însoțesc, în forma lor neagresivă, frumusețea „compunerii” și a stilului (Flacăra olimpică). În același timp, episodul Calliope, muza poemului epic, conține în subsidiar sentința a lăsa la voia destinului ceea ce pare hazard. Destinul hotărăște firul vieții. Soarta acceptată. 

Un zîmbet ironic însoțește primul poem dedicat lui Clio, muza istoriei (Istoria veche): „cine mai știe acum dacă evenimentele nasc destine sau destinele nasc evenimente / Ah, istoria veche a mai învățat uneori și din propria greșeală / din propria îndoială de sine, din neîncrederea în alții / dacă e să greșești nu te opri, mergi mai departe – vin după tine atîtea generații / ce Dumnezeu, ești istoria veche, nu mai contează / oricum greșelile se repetă, nimeni nu are să-și mai dea seama”.

Spuneam că ludicul este o condiție esențială a poeziei Cristinei Chiprian, trecînd prin nonșalanță și duioșie, patinînd rapid înspre ironie și dramatism (Istoria recentăFata cu laur)Fata cu laur duce coronițe chiar în mijlocul evenimentelor / așteaptă la ușă pînă răsună aplauzele și laudele / […] / chiar și atunci cînd împletește coronițe se află în afara întrecerii / înaintea semnării tratatelor de pace, înaintea acordării distincțiilor / toate acestea sînt așa, un altfel de a spune / și un alt fel de a gîndi”.

Ignorarea actuală a rostului comediei va duce la înăsprirea tonului. În episodul dedicat Thaliei, stîngăcia contemporanilor, ignoranți ai clasicului teatru socotit desuet, naște versuri acide în „timpul care ar fi o problemă /  la urma urmei chiar o tragedie” (Vizita bătrînei doamne, comedia)

Observarea unei societăți deformatoare a limbii de baștină și a ignoranței crase provoacă reale suferințe poetei, odată rostul comediei uitat în mersul înainte al istoriei. În plus, dramatizarea exagerată a existenței cotidiene va fi în detrimentul culturii: oare ce s-o fi întîmplat cu paradoxurile verbale / cu nonsensurile care ne înveseleau existența / parcă nu s-ar mai gîndi nimeni să combine expresiile și locuțiunile / pentru a face proba unei culturi mai puțin solide” (Vorbele și faptele).

Pentru Melpomene, muza preferată, tonul se schimbă. Poeta renunță la nonșalanță, la ironie, la sarcasm. În acest caz, „jocul” încetează. Păcatul și iertarea, elegia cu elemente muzicale, va fi orchestrată grandios în variante. Predestinarea unei întîlniri esențiale sfîrșește în tragedie. În Vîrsta tragediei aflăm originale definiții ale: 1) fericirii, 2) nebuniei, 3) înțelepciunii, 4) conștiinței (ca ultimă vîrstă a tragediei). 

Instanțele feminine poate fi capodopera acestei ingenioase cărți. Repetiția va reveni ca marcă recognoscibilă a autoarei. Tema – coborîrea, în trepte, în adîncul misterios al existenței.

Celorlalte muze, cea a poemului liric – Erato, cea a dansului – Terpsichore, cea a muzicii – Euterpe și cea astronomiei –Urania, li se vor compune „triouri” în care se insinuează un nou ton – ironia amară în acceptarea destinului: jocul ingenios de-a poetul și muza (de fapt, o relație ca între prieteni), viața ca un dans la distanță pînă la dansul între galaxii, șansa eliberării prin muzică și vers concomitent căderii în lume, schimbarea ordinii anotimpurilor în care vara e a tuturor împlinirilor de rod și culoare. O viziune sui-generis a lumii de astăzi, o ludică „facere a lumii” cu amicală ironie îi este dedicată Uraniei, în timp ce poeta privește cu un zîmbet șăgalnic și sprințar ploaia de stele: „Nu-i greu, prinzi gîndul în palmă, îl fixezi în plasmă, îl loghezi / se spune că nu curentează, dar puțină atenție / pui în ordine rădăcinile, frunzele, elitrele / îi mîngîi penele de curînd crescute, îi ții capul în palme / și gîndul crește / pînă la glezne, pînă la genunchi, pînă la talie […]” (Ploaia de stele)

Ultimei muze, Polymniei, muza poeziei religioase, îi este dedicat episodul despre patrie – omagiu de final adus locului „unde cineva, odată / și-a plantat sufletul și trebuia să revină, de unde ar fi fost să fie” (Numele patriei), „dar nu eram singuri / strîngeam în mîini cele trei capete de steag, singurul lucru care ne mai rămăsese / acela era trupul patriei  dar numai unii dintre noi mai știu ce înseamnă” (Trupul patriei).

Rămâne misterul: cine este a zecea muză? Cititorul n-are decît să ghicească…

O carte despre valorile actuale și dintotdeauna ale omului, rară în peisajul poeziei de azi, ce o așază pe Cristina Chiprian printre poeții de prim rang ai actualității. 

Ioana Diaconescu este scriitoare și traducătoare.

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne