În afară de talent și multă muncă, cu siguranță este nevoie de network - interviu cu Andrei BORȚUN

7 octombrie 2023
image

DIPLOMA Show e un festival dedicat artiștilor tineri, care are loc în București în prima jumătate a lunii octombrie. Andrei Borțun, CEO The Institute, se ocupă de mulți ani de acest eveniment. L-am întrebat cît de important este pentru tinerii absolvenți să se cunoască și să vorbească despre ce-și doresc să facă și ce le oferă această expunere. 

În ce fel e DIPLOMA Show un catalizator pentru artiști aflați la început în ceea ce privește afirmarea lor în zona creativă?

Cunoaștere reciprocă. Știm din research și din observații directe că studenții aceleași universități, dintr-o aceeași generație, nu au un context prin care să se cunoască reciproc, atît ca artiști, studenți sau oameni. Cu atît mai puțin cu studenți din alte universități vocaționale. DIPLOMA Show facilitează, într-o măsură, acest tip de cunoaștere.

Este important în designul acestui proiect contextual prin care acești tineri întîlnesc oameni, specialiști, organizații din scena matură, din piața reală, cu care pot intra în diverse tipuri de relații. Și se întîmplă din ce în ce mai des și mai plenar. Probabil primul cerc de posibili specialiști sînt chiar membrii bordului de selecție, oameni care, jurizînd portofoliile înscrise, ajung să cunoască foarte intim viziunea și talentul fiecăruia dintre cei pe care îi notează.

Se adaugă un cerc mai larg decît cele menționate, respectiv un public vizitator avizat și interesat și, desigur, un public larg, pe care noi încercăm an de an să îl mărim și diversificăm, pentru a aduce din ce în ce mai mulți oameni mai aproape de acest univers. Iată, în jurul unui proiect construit ca un festival, despre tineri, deci aproape deloc inhibant pentru cei mai puțin inițiați.

Din experiența edițiilor anterioare, cum ați descrie noile tendințe în lucrările debutanților?

Pentru majoritatea, DIPLOMA Show este un moment de cotitură; sînt la finalul studiilor, își aleg singuri tema și, imediat mai apoi, intră în viața și piața reală. Asta poate presupune că, în cazul unora dintre ei, va dura mult pînă să proiecteze un Centru social, un Muzeu de artă contemporană, să facă design de produs pentru un obiect ce poate îmbunătăți viața unui om cu probleme locomotorii și așa mai departe.

Așadar, aceste proiecte cred că vorbesc mai mult despre visele lor, despre temele sociale la care sînt sensibili și pe care, iată, acum, le pot dezvolta în lucrări expuse. În următorii ani, pentru mulți dintre ei, urmează perioada de ucenicie. 

Am observat că în anii trecuți multe dintre lucrările expuse frecventau, în speță, teme legate de corp, fragilitate corporală, traumă, sexualitate. E această temă un motiv recurent în această etapă primă de creație? 

Probabil că da. Poate, dacă ne uităm la ei ca indivizi, este specific vîrstei; ne uităm în buletinele lor și vedem că sînt proaspăt ieșiți din adolescență, în drum spre maturizare. Poate, dacă ne uităm la ei ca artiști, este tot specific vîrstei; tipul acesta de temă este și una dintre cele mai libere dintre cele posibile.

Ce înseamnă festivalul DIPLOMA Show pentru un participant? Ce așteptări creează acest eveniment și cum îi ajută pe tinerii artiști?

În afară de răspunsurile anterioare, aș adăuga că unele dintre proiecte sînt selectate pentru a fi expuse în formatul RDW (Romanian Design Week) Young Design, parte a Romanian Design Week, în timp ce altele sînt selectate de către alți organizatori de proiecte similare cu cele ale The Institute. Unii dintre participanți se angajează direct în birouri de arhitectură sau agenții de publicitate și așa mai departe.

În același timp, organizăm o serie de masterclassuri pentru ei și dezvoltăm programe de cercetare pentru a înțelege cum DIPLOMA Show poate deveni mai relevantă pentru ei. Uneori, acordăm burse în colaborare cu partenerii proiectului pentru a sprijini dezvoltarea lor în domeniul creativ.

image

Ce implică organizarea acestui festival și care sînt îngrijorările și problemele cu care vă confruntați înaintea fiecărei ediții?

The Institute are pentru fiecare proiect al său echipe specializate: echipa de proiect care se ocupă de conținut, echipa de producție a expozițiilor, echipa de finanțări și fundraising, echipe de comunicare, fie că discutăm despre grafică, PR, evenimente, digital, producție sau media. De asemenea, organizarea festivalului presupune aproximativ 10 luni de pregătire și numeroase relații cu participanții, bordul de selecție, agenții de comunicare, zeci de furnizori, zeci de voluntari, sponsori și finanțatori, presa și parteneri media, universități din toată țara, centre culturale, organizații profesionale etc.

Principalele probleme, nu doar ale noastre, ci ale acestui tip de proiect, sînt lipsa unei infrastructuri adecvate pentru acest tip de demers și lipsa predictibilității surselor de finanțare, de la un an la altul. Noi încercăm să negociem cu aceste provocări, căutînd să vedem ce putem scoate mai bun din ele.

De exemplu, dacă vorbim despre lipsa spațiilor adecvate, am demarat proiectul Combinat care a rezolvat o problemă a DIPLOMA Show și a adus pe harta orașului o locație nouă și unică, aproape secretă pînă acum 4 ani.

În ceea ce privește tema finanțării, noi avem avantajul de a avea un istoric de 25 de ani, iar asta ne ajută să avem relații foarte bine consolidate cu unii parteneri privați ai proiectului; de exemplu, UniCredit Bank este alături de DIPLOMA Show de la prima ediție.

În același timp, lucrăm pentru a dezvolta parteneriate solide cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 1, Primăria Orasului București; cînd spunem „solide” ne referim la aspecte non-financiare, la teme care să ducă la o adoptare a proiectului DIPLOMA Show de către aceste organizații, la integrarea unui astfel de proiect în propriile lor strategii, răspunzînd la unele dintre obiectivele lor. În felul acesta, credem noi, că în ceea ce privește finanțarea, putem miza pe o mai mare predictibilitate. Și, mai nou, avem parteneri de discuție foarte implicați, avizați și încîntați de corectitudinea demersului în sine. Este important, credem noi, ca și zona independentă să întrebe autoritățile, „noi cu ce putem contribui la agenda voastră?”.

Se vorbește de un decalaj între numărul de absolvenți ai facultăților vocaționale și capacitatea scăzută a job-urilor pentru ei pe piața de muncă. Este DIPLOMA Show și o posibilă expunere pentru asta? 

În cazul DIPLOMA Show, discuția acoperă o gamă largă de situații. Există absolvenți care, în conformitate cu meseria lor aleasă, urmează să se angajeze, dar există și meserii care presupun mai degrabă colaborări, iar altele care sînt în totalitate aliniate cu brandul personal.

Indiferent de meseria vocațională despre care discutăm, cred că România, așa cum este ea astăzi, se află în cea mai bună poziție posibilă. Adică oferă șanse de integrare și, uneori, de afirmare mai mult decît oricînd acestui tip de tînăr absolvent.

Adaugînd un alt strat, apartenența la Europa este un factor important. Nu vorbim despre emigrare, ci despre acces la o piață atît de bogată și complexă. Cu accesul la informații, rețele profesionale și promovare pe care tehnologia de azi îl aduce, este dificil să credem că viitorul acestor tineri este mai incert decît acum 10, 20 sau 40 de ani.

România oferă oportunități semnificative pentru dezvoltarea profesională și personală a acestor tineri absolvenți, iar integrarea în comunitatea europeană și tehnologia modernă extind orizonturile și potențialul lor în moduri inimaginabile în trecut.

De ce ar avea nevoie un artist tînăr în România pentru a performa în zona creativă?

În afara de talent și multă muncă, cu siguranță este nevoie de network, în interiorul aceleiași generații sau nu, în interiorul aceleiași bresle sau nu. Este nevoie de colaborare, de apartenența la un grup sau altul, la un curent sau o agendă comună, la o misiune sau viziune împărtășită cu mai mulți. Mai apoi, desigur, putem vorbi despre întîlniri providențiale cu un om, organizație sau instituție. Dar și aceste întîlniri trebuie provocate, urmărite, cultivate.

Ce s-a schimbat în cei 10 ani în care organizați festivalul în zona aceasta a începuturilor artistice? 

Deja, după 10 ediții, orice student din aceste universități din țară știe, încă din prima zi, că urmează și DIPLOMA Show. Mulți dintre ei știu și cred că a fi selectați în expoziția acestui festival reprezintă deja un punct important în CV-ul lor și un potențial mare de intrare în noua etapă a vieții lor.

S-a schimbat publicul acestui proiect atît ca număr, cît și ca varietate și aderență la discursul și conținutul DIPLOMA Show. Au apărut din ce în ce mai multe colaborări ulterioare prezenței lor în expoziție cu diverse organizații, foarte diverse ca profil.

De asemenea, avem o susținere din ce în ce mai mare din partea universităților, administrației locale și guvernamentale și organizațiilor profesionale, aproape similară cu cea a partenerilor noștri privați.

interviu realizat de Ioana MOROȘAN

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Povestea care sparge tiparele în Japonia tradiționalistă. Cum a devenit o însoțitoare de bord prima femeie la conducerea Japan Airlines
Numirea în ianuarie a lui Mitsuko Tottori la conducerea Japan Airlines (JAL) a provocat un adevărat șoc în lumea afacerilor din această țară. Nu numai că Tottori era prima femeie aflată la conducerea companiei aeriene, dar își începuse cariera ca membru al echipajului de cabină.
image
„Era doar o chestiune de timp”: Eminem îl ucide pe alter ego-ul Slim Shady în noul album VIDEO
Unul dintre marile alter ego-uri din pop ar putea avea un sfârșit macabru, Eminem anunțând primul său album de după cel din 2020, intitulat „The Death of Slim Shady (Coup de Grâce)”, relatează The Guardian.
image
Dispariția misterioasă a fiicei de 16 ani a unor magnați americani ai tehnologiei. Când a fost văzută ultima dată VIDEO
Mint Butterfield, fiica unor cunoscuți antreprenori din lumea tehnologiei, a dispărut în weekend. Tânăra de 16 ani a fost zărită pentru ultima dată duminică seara, în Bolinas, California, la nord de San Francisco.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.