„Greu de spus dacă va fi doar o mare surpriză sau mai multe” - interviu cu Marius GIURA

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
„Greu de spus dacă va fi doar o mare surpriză sau mai multe”   interviu cu Marius GIURA jpeg

Marius Giura este directorul executiv și artistic al Festivalului Internațional de Jazz de la Gărîna (7-11 iulie). Programul concertelor şi mai multe informații despre a douăzeci și cincea ediţie a festivalului la www.garana-jazz.ro

Cum evaluați activitatea autorităţilor vizavi de organizatorii de evenimente în criza pandemică?

N-aș vrea să am o opinie separată despre activitatea autorităților. Noi nu facem parte din Asociația Organizatorilor de Concerte și Evenimente din România (AROC), dar sîntem de acord cu poziția lor față de autorități în negocierile privind evenimentele culturale. Au fost multe decizii controversate, unele de neînțeles. Situația încă persistă, deși au fost multe ,,relaxări” Pare discriminatorie atitudinea față de evenimentele culturale, comparativ cu alte aglomerări, gen Șumuleu Ciuc sau meciurile de fotbal. Vorbind de fotbal, toată lumea a văzut cum, în țări cu situație comparabilă, sînt stadioane arhipline. Poate de la 1 iulie să vină și la noi măsuri de relaxare normale și logice. Noi am fost între puținii care în 2020 ne-am ambiționat să ținem festivalul. Nu au fost restricțiile care sînt acum, cu toate astea nu s-a îmbolnăvit nimeni, deși lumea nu era vaccinată. Dar se poate spune și că publicul nostru este ,,altfel”.

Cum ați (re)găsit anul acesta interesul pentru jazz al sponsorilor privați?

Am regăsit aceleași cuvinte frumoase și intenții bune, dar mulți aveau resursele diminuate sau alte priorități. Din fericire, avem un grup statornic de sponsori (nu foarte mare) care sînt interesați de jazz și de evenimente culturale. Chiar dacă au alocat bani mai puțini, au rămas un sprijin important pentru noi. Firmele cu adevărat puternice și cu potențial au însă alte criterii de apreciere a evenimentelor: să fie zeci de mii de oameni, să se vîndă mulți hectolitri sau nivelul vînzărilor să depășească nivelul sponsorizării. În cazul unui eveniment de jazz, nu se pune problema să îndeplinim aceste criterii.

Ce dificultăți și ce necunoscute implică ediția de anul acesta?

Deși situația actuală este foarte bună în majoritatea țărilor europene, lucrurile nu s-au așezat cum trebuie. Zborurile sînt încă problematice. În multe țări (încă mai) funcționează un fel de restricții, care fac sau au făcut dificilă prezența unor artiști. Mă refer aici la obligativitatea intrării în carantină la întoarcerea în țara lor, pierderea sprijinului material pe care unii artiști l-au avut în toată perioada asta și chiar măsurile impuse de România anumitor cetățeni din cîteva țări. Deși normale, aceste măsuri au afectat, oarecum, line-up-ul planificat inițial și dorit. Multe festivaluri din Europa s-au amînat pentru 2022 și a urmat anularea turneelor multor artiști, în special americani. Necunoscute sînt, încă, și măsurile de acces pe care va trebui să le luăm. Legislația are încă multe lacune și sperăm toți ca de la 1 iulie să fie clarificate lucrurile.

În ce măsură diferă de ediția de anul trecut?

Anul trecut lucrurile erau destul de clare: număr limitat de spectatori, un program limitat și el, mască și distanțare socială. Acum e mai greu, sînt multe necunoscute legate de acces. Fiind o ediție aniversară, am vrut să marcăm asta prin prezențe artistice cu adevărat reprezentative și a fost dificil să-i aducem.

De ce ați ținut totuși să faceți ediția de anul trecut?

Am ținut s-o facem din aceleași motive ca anul ăsta. Pe de-o parte, am venit în întîmpinarea publicului nostru, pe de altă parte, am considerat eu că o pauză nu e benefică pentru nimeni. A fost greu, dar a fost frumos! A fost o reușită, deși au cam lipsit marile vedete. A fost o aventură de care o să ne amintim mereu.

899 15 foto tommy smith jpg jpeg

Care sînt condițiile de participare? Cu ce restricții se va confrunta publicul?

Principala condiție este vaccinarea celor prezenți. Vom vedea dacă aceasta va fi singura alternativă. Se va intra doar pe baza unui abonament și cu dovada vaccinului sau adeverința de imunitate.

Care dintre invitaţii acestei ediţii credeți că va fi „marea surpriză”?

Va fi o ediție cu participări remarcabile, artiști aleși, reprezentativi și pentru țara lor, dar și de notorietate internațională. Cred că surprizele vor veni de la cei care vin pentru prima dată la Gărîna: Antonio Faraò, Dhafer Youssef, Omer Klein, Miłosz Bazarnik, Paul Lay. Pînă la urmă, toți cei prezenți pe scenă vor prezenta proiecte noi și e greu de spus dacă va fi doar o mare surpriză sau mai multe.

După 25 de ediții e mai ușor sau mai complicat să faceți line-up-ul festivalului?

E la fel de dificil, pentru că trebuie să vii mereu cu ceva nou, să-ți mulțumești publicul, să-l surprinzi prin alegeri la care nu se așteaptă. Tehnic vorbind, știm rețeta, nu de strîns un line-up e vorba, ci de calitatea acestuia.

Ce artişti noi ați descoperit în pandemie şi ce ne-ați recomanda să ascultăm?

Eu, în pandemie, am lucrat pentru Gărîna, nu am resimțit restricțiile, decît din conversațiile cu artiștii sau agenții lor. Am ascultat multă muzică, e drept, timpul liber l-am împărțit între muzică și Netflix. Așa l-am descoperit pe Paul Lay, un foarte tînăr pianist francez de mare viitor, apoi o serie lungă de muzicieni din Polonia și foarte mulți nordici. Îi amintesc pe Ariel Kalma, pe Nadjiwan. Am ascultat și mulți consacrați, ale căror albume au venit la rînd.

Dacă ați putea locui pentru o vreme într-un album de jazz, ce disc ați alege?

Oricare dintre discurile lui Eberhard Weber.

Ce muzician ați invita să facă parte din public la ediţia de anul acesta a festivalului?

Aș invita mai mulți: Johnny Răducanu, Anca Parghel, Garbis Dedeian, Marius Popp, Kamocsa Bela, Lică Dolga, Pedro Negrescu, John Abercrombie, David Vilchevski, adică pe toți cei care au fost și nu mai sînt.

a consemnat Marius CHIVU

Credit foto Marius Giura: Richard Wayne (sus), TommySmith (jos)

p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.