Distopii şi noile media

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Distopii şi noile media jpeg

Kepler-438b de Guillem Clua, traducerea: Florin Galiş, Iunia Mircescu; regia: Bobi Pricop; scenografia: Velica Panduru; sound design: Eduard Gabia; imagine şi montaj: Tania Cucoreanu; instalaţie multimedia: Mizdan, Dan Andrei Ionescu, Luca Achim. Cu: Dan Aştilean, Mihai Smarandache, Ioana Anastasia Anton, Cezar Antal / Alexandru Potocean. La Teatrul Odeon, Sala Studio.

Recenta premieră a lui Bobi Pricop, Kepler-438b de Guillem Clua, este prima producţie a Teatrului Odeon din cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe. Programul vizează promovarea dramaturgiei europene (din România participă şi Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş), iar pînă acum, Odeonul a optat doar pentru spectacole-lectură. Producţia lui Bobi Pricop reprezintă totdată şi primul spectacol realizat cu piesa dramaturgului catalan, o distopie care uneşte geopolitica, problemele climatice, miturile (inclusiv cele biblice) şi drama de familie într-o sumbră viziune a unui viitor lipsit de umanitate.

Povestea micuţului stat insular (şi imaginar) Malviti, aproape înghiţit de ape, ai cărui conducători încearcă să găsească un alt teritoriu locuibil prin bunăvoinţa statelor membre ONU, porneşte, după cum declară autorul, de la un fapt real: se pare că Insulele Maldive sînt ameninţate, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, de dispariţie din cauza schimbărilor climatice. Distopia lui Guillem Clua vizează schimbarea politicii la nivel mondial pe fondul unor catastrofe naturale determinate de încălzirea globală care modifică geografia şi geopolitica. Ce se vede este că puterea perverteşte peste tot, că democraţiile devenite influente uzează şi abuzează de poziţia lor, renunţînd la principiile democratice, că relaţia dintre marile puteri şi statele mici rămîne una de dominaţie, indiferent cine sînt unii şi alţii. Poate cea mai spectaculoasă evoluţie imaginată de dramaturg este aceea a Statelor Unite ale Americii care devin – şi aici trebuie să deconspir – o teocraţie. O Americă fundamentalistă religios este, poate, cea mai sinistră distopie din tot spectacolul.

rosencrantz2 foto a bulboaca jpg jpeg

Textul configurează o dezumanizare totală la nivel mondial, punînd în dezbatere tendinţele de asimilare, statutul refugiaţilor, ideea de apartenenţă la o comunitate (şi pe cea de străin), conceptele de stat şi naţiune, solidaritatea internaţională în caz de criză, schimbările climatice şi influenţa lor asupra politicii şi a omenirii. Iar viziunea dramaturgului catalan, în ciuda comicului, este sumbră. Practic, Guillem Clua nu dă omenirii nici o şansă de a fi… umană.

Continuînd demersul din O întîmplare ciudată cu un cîine la miezul nopţii (TNB) şi parţial din Pisica Verde (Teatrul Luceafărul, Iaşi), de introducere a noilor media în spectacol, regizorul Bobi Pricop foloseşte, de această dată, o instalaţie video de procesare şi transmisie live din foaierul Sălii Studio (autori Mizdan, Dan Andrei Ionescu, Luca Achim). Astfel, noile tehnologii sînt integrate în spectacol nu ca elemente-surpriză, expozitive, în sine, ci ca instrumente teatrale care determină modalităţi de lucru şi forme de interpretare noi. Una dintre partiturile actoriceşti reclamă ca actorul să joace numai în afara scenei, în foaier, de unde este filmat şi transmis în direct pe mai multe ecrane din scenă (insist asupra interpretării live căci, se pare, performanţa actoricească şi tehnică a creat impresia că partea video este înregistrată). Asta influenţează şi stilul, şi tehnica jocului. În plus, formatul aduce în spectacol o temă nouă: media ca intermediare ale evenimentelor politice (transmisia Revoluţiei din 1989 în direct a marcat o cotitură în istoria televiziunii, următoarea fiind războiul din Irak), cu rol manipulator. La asta se adaugă cîteva tuşe la Lear (preşedintele Republicii Malviti este un rege fără ţară, la propriu, din cauza naturii potrivnice şi a intrigilor de palat), la Noe şi potopul biblic, dar şi la Moise, cel plecat împreună cu poporul în căutarea ţării promise (textul are şi un alt titlu, Pămîntul făgăduinţei, sub care a fost prezentat în spectacolul-lectură). Apoi, relaţiile umane din interiorul familiei guvernatoare sînt la fel ca oricare altele, complicate şi tensionate, şi influenţează, prin intrigile de palat, politica statului. Fiica preşedintelui, cu funcţie în guvern (Ioana Anastasia Anton) şi ministrul de Externe (Mihai Smarandache) formează un cuplu care erodează, uman şi politic, idealismul şefului statului (Dan Aştilean) şi încrederea lui în umanitate. Care umanitate se dovedeşte a fi extrem de rapidă în a profita/abuza de necazurile micuţei insule. Aici intervine partea spectaculoasă actoriceşte, căci partiturile tuturor şefilor de stat, ale funcţionarilor ONU, ba chiar şi cea a eroului mitic al Republicii Malviti (a cărui poveste este spusă amuzant cu benzi desenate) sînt interpretate de un singur actor. Bobi Pricop recurge la o dublă distribuţie, cu Cezar Antal şi Alexandru Potocean, dar cum am văzut o singură variantă, mă voi referi strict la aceasta. Potocean dovedeşte inteligenţă şi versatilitate în realizarea unor personaje foarte diferite, care nu sînt tocmai caractere cărnoase, cehoviene, ci mai degrabă reprezentări tipologice. Fără exces de teatralitate (evitînd păcatul tentant de a face mai mult), actorul accentuează caricaturizarea pe măsură ce personajele devin tot mai schematice, avînd mare grijă de a nu cădea în derizoriu sau facil. Imaginea a 14 personaje prezente în acelaşi timp pe monitoarele din sală (spaţiul scenic, excelent gîndit, şi costumele aparţin Velicăi Panduru) este emblematică atît pentru tema textului (dezumanizarea) şi pentru conceptul spectacolului (instalaţie multimedia), cît şi pentru Alexandru Potocean însuşi, a cărui versatilitate poate fi surprinzătoare, avînd în vedere că pînă acum a fost distribuit predilect într-o anume tipologie masculină. Această partitură este şi cea care sparge monotonia spectacolului, oferindu-i dinamică şi umor.

Kepler-438b este un spectacol care te face să te întrebi, măcar o dată, unde se termină umanitatea.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: A. Bulboacă

p 15 jpg
Rock’n’freedom – despre acceptarea artiștilor ruși în festivalurile europene din 2022 –
Free to Rock nu e o lecție de cinema, dar e cu siguranță una de istorie și una de muzică rock.
p 15 Clara Uson,jpg jpg
„Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar se întrepătrund” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN –
Am citit mult despre bătălia de la Kosovo Polje, despre modul în care acel moment a fost preluat în cultura din zona respectivă. Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar ele se întrepătrund.
962  15 Einstein 1920 Wikimedia Commons jpg
Dumnezeu după Einstein
Dacă examinăm panteismul astăzi în lumina unui univers ireversibil în timp, avem impresia unui caz extrem de nerăbdare religioasă.
 961 15 Coperta Avanpremiera Omul muzical jpg
Omul muzical
Lumea muzicală e un buchet zumzăitor de sunete. Muzica de pe iPhone poate avea diferite armonii, game și ritmuri, de la orchestrele din Bali la cîntecele pădurii tropicale braziliene.
961 16 coperta jpg
Cutii de rezonanță
Dacă a existat o „lecție Brecht” în cazul lui Acosmei și dacă, asimilată, aceasta a lăsat urme, rămîne de cercetat. Unele mărturii conduc în pragul unei atari ipoteze, e-adevărat. Dar nu sînt sigur că-l trec.
960 16 foto Cato Lein jpg
„Un scriitor trebuie să scrie ca şi cum scrisul este mai important decît viaţa în sine” – interviu cu Salman RUSHDIE
„Am fost un cititor pasionat încă de mic copil şi citeam orice, inclusiv reviste de benzi desenate americane. Nimeni din familie nu m-a îndrumat, apropierea de literatură s-a produs natural.”
959 15 interviu Ana jpg
„M-a interesat ce l-a făcut pe Ceaușescu să devină acel Ceaușescu pe care îl știm cu toții” – interviu cu regizorul Sebastian MIHĂILESCU
Coșmarul continuă cînd prietena lui dispare. Camil pornește în căutarea ei și va ajunge într-un loc interzis bărbaților, o comunitate secretă dedicată fertilității, undeva lîngă un lac din mijlocul munților, dar acolo va descoperi ceva mult mai tulburător.
959 16sus coperta Uson jpg
„Sînt îngrozită de nebunie” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN
Mulți ani mi-a fost rușine de acest trecut al meu. Încă mă tem și acesta e motivul pentru care la un moment dat am renunțat la toate medicamentele. Sînt îngrozită de nebunie. Am trăit-o și este oribilă.
959 21 interviu jpg
„Fac film pentru a găsi pacea în legătură cu absența“ – interviu cu Mikhaël HERS –
Există o mulțime de lucruri frumoase care vin din copilărie, iar acesta a fost scopul filmului, să mă adîncesc cu adevărat în anii copilăriei mele, în anii aceia „împietriți“ cumva în timp.
958 15 15 Stefania Hirleata jpg
„Patrimoniul din Băile Govora poate fi salvat” – interviu cu STUDIOGOVORA –
Stațiunea are mai multe comori, dar Pavilionul de băi se distinge în mod special, pentru că a fost multă vreme punctul central și este azi abandonat, ceea ce are un impact negativ puternic asupra felului în care vizitatorii și localnicii percep stațiunea.
957 15 Fanny Chartres jpg
CC jpg
A nu trăi (doar) din trecut
Muzica celor de la Soft Machine (numele e preluat de la romanul lui William Burroughs) s-a dorit de la început un fel de happening, utilizînd lumini psihedelice și folosind influențe diverse.
957 21 Ligia Ciornei foto din arhiva personala jpeg
„Generația de acum minimalizează schizofrenia perioadei comuniste” – interviu cu Ligia CIORNEI
„Am încercat să surprindem efervescența interioară a unei femei însărcinate care e obligată să ia o decizie din cauza circumstanțelor.”
956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”

Adevarul.ro

gaz pixabay com jpg
Invenția unui român care promite reducerea la jumătate a facturii de gaz
Invenția inginerului Dumitru Matei poate reduce facturile la gaz cu până la 70%. Rezultatele de până acum indică economii la consumul de gaze de la 40% până la 67%.
festivalul dovleacului png
Festival al toamnei, în Buzău, cu sarmale, plăcinte și dulceață la discreție, toate preparate din dovleac
Bun la toate, dovleacul și-a câștigat un loc de cinste la Buzău, unde are dedicat un festival, în comuna Poșta Câlnău. Cele mai iscusite gospodine le-au arătat turiștilor ce se poate face din bostan.
image png
Elena Zaharia, noi victorii la Top 10 European pentru juniori
Jucătoarea română de tenis de masă Elena Zaharia, proaspătă campioană european Under-21, a continuat victoriile pe linie, sâmbătă, la turneul Top 10 European pentru juniori, de la Tours (Franţa).

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.