Delta Dunării – doar apa nu i-am luat-o! –

David NEACȘU Ruxandra HUREZEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 1014 din 14 septembrie – 20 septembrie 2023
image

Nu pot să vorbesc cu calm despre Delta Dunării, îmi vine să urlu. Sînt tot mai îngrozit de ce se întîmplă acolo și spun asta știind ce văd an de an, săptămînă de săptămînă, pentru că atît de des am ajuns să merg în Deltă.

Am văzut multe delte din lume, dar nici una nu are complexitatea de viață și frumusețea Deltei noastre. Este ușor de străbătut, de înțeles, este în plină formare, în continuă schimbare. Însă noi, de zeci de ani încoace, ne batem joc de ea. Consider că, în acest moment, cele mai mari pericole pentru Deltă sînt braconajul și colmatarea canalelor. Dar, mai presus de toate, nepăsarea. 

Poate părea ciudat să iubești muntele și Delta în același timp, deși sînt atît de diferite. Eu m-am îndrăgostit de ea coborînd de la mii de metri altitudine, de pe Everest, la 0 metri. Aici am descoperit o lume plină de viață, care se năștea și murea sub ochii mei. M-a fascinat. În 2003 făcusem cunoștință cu ea, dar în 2004 am avut norocul să întîlnesc un pescar lipovean care m-a dus cu barca la Matița, o insulă atît de frumoasă, că m-a cucerit pe loc. De atunci am început să merg regulat în Deltă. Timp de șase ani am mers săptămînă de săptămînă acolo.

Delta, la prima vedere, pare e un labirint din care nu poți să mai ieși, din care nu ai cum să scapi. Dar cu timpul începi să citești apa. Pe măsură ce o descoperi îți dai seama că e atît de ușor de înțeles. Înveți canalele, cotloanele, lacurile... La început îmi trebuia hartă, dar acum mă descurc fără ea. Știu Delta din memorie. Cel mai frumos este în iunie, cînd totul e înverzit, au venit păsările, unele au deja pui, Delta devine un paradis. Dacă vezi coloniile de pelicani, de lebede, le visezi și noaptea.

Am început să pescuiesc poate pentru că tata era un pescar pasionat. În felul acesta mă apropiam de amintirea lui. Eu practic doar pescuitul la spinning, nu cel staționar. De obicei, cînd spui pescuit, oamenii cred că stai pe scăunel cu undița în mînă și aștepți să muște peștele. Acesta este pescuitul staționar. Spinning înseamnă să arunci cu undița nălucile în apă, stai în barcă, de regulă în picioare, și arunci ritmic, în locuri diferite. Pescuitul la răpitori e un sport al dracului de greu, te solicită mult. Efortul poate deveni la fel de mare ca escaladarea munților. Să pescuiești pe ploaie, pe vînt, pe furtună sau în crepet de căldură nu e ușor. Pe mine mă ține în formă. Nu pescuiesc pentru consum, dau drumul peștelui înapoi în apă. Pescuitul sportiv are regulile și onoarea lui. Știuca, de exemplu, la care am cîștigat o cupă mondială, se activează pe ploaie, pe vînt. Solicită efort s-o urmărești. 

Delta s-a degradat treptat. Dar, ca orice degradare, la un moment dat intră pe o pantă accelerată și, din 2010 încoace, Delta țipă. Dacă o iubești, îi auzi strigătul. Eu îl aud și mă doare. S-a întîmplat că o parte a lacurilor din nordul Deltei au fost desecate și transformate în terenuri agricole. O prostie, pentru că nici nu sînt destul de fertile ca să se poată face o agricultură rentabilă, așa încît agricultorii folosesc îngrășăminte chimice. Care, evident, intră în sol și ajung în apă. Sau terenurile sînt spălate de viitură cînd se umflă apele, iau chimicalele de pe terenurile agricole și le duc în apă. Așa mor peștii. Am spus de cîte ori am avut ocazia să se interzică folosirea îngrășămintelor chimice acolo. Nu mă aude nimeni. Sau mă aud unii, dar nu le pasă.

Chiar dacă este sub steagul UNESCO, mă tem că Delta Dunării este distrusă cu știrea multora care ar trebui să o îngrijească.

După părerea mea, prima cauză a dezastrului este agricultura intensivă, a doua, pescuitul industrial și braconajul și, a treia, colmatarea canalelor, pe care cei care ar trebui să le curețe nu o fac. Toate astea, cumulate, pot să omoare Delta. Nu mai au mult. În ultimii ani, legile din România au dat puteri sporite pescuitului industrial. Asta e o mare greșeală. Dacă pînă atunci pescarii sportivi pescuiau în anumite perioade ale anului, din octombrie pînă în martie, cînd s-a dat drumul la pescuitul industrial a început nenorocirea, se pescuiește 365 de zile pe an.

Mergînd cu barca pe canale, nu o dată mi s-a întîmplat să intru în plasele pescarilor. Dau de plase și pe cursul Dunării. Delta a devenit o pradă pentru care sînt gata să se și bată. Am prieteni care și-au luat pistoale ca să se apere dacă sînt atacați. Cam ce vedeți în filmările din păduri, unde se defrișează ilegal, cam așa e și în Deltă.

Omul, cel mai periculos animal 

În 2020 mi s-a întîmplat ceva revoltător. Atunci m-a lovit o criză de inimă, îmi era rău și n-am mai știut pe unde s-o apuc, voiam să ajung la Crișan, dar am ajuns pe un canal unde barca s-a agățat de plase, iar pescarul striga la mine că vine să mă omoare. I-am spus: „Ai răbdare, frate, că dacă nu mă lasă plasa ta să plec, mor aici“. Am scăpat singur și am ajuns la spital cu un elicopter SMURD.

Pentru Deltă, cel mai periculos animal e omul. Te uiți la frumusețea Deltei și vezi trecînd pe lîngă tine o barcă în viteză, cu 100 de kilometri la oră. Ăia sînt braconierii. Bărcile lor au motoare de 150-200 de cai-putere, la mînă. Noi le spunem bărci Săgeată. Cu ele nu-i prinde nimeni. Sînt extrem de periculoase. Pe lîngă plasele de pescuit care scot totul din baltă, inclusiv peștii tineri care ar trebui să se înmulțească, braconajul cu curent electric este și mai grav. E criminal, revoltător, ilegal, dar se practică. Există și pescari vechi, locuitori ai Deltei atașați de ea. Îi recunoști de departe. Treci pe lîngă casele lor, îi saluți, îi întrebi cît au prins. Doi pești, îți spun. Sau nici unul. Nu mai are balta pește. Este cel mai trist lucru pe care-l auzi. Nu pot să nu mă gîndesc că odată cu peștii vor dispărea și acești oameni.

Dacă în 2005–2006 prindeam zilnic știuci de 80-90 de centimetri, 6-7 kilograme, acum mai prindem două pe săptămînă, și alea de 40-50 de centimetri, care nu au mai mult de un kilogram. Și să știți că noi eliberăm peștii înapoi în apă.

La cel mai important concurs național de pescuit peşti răpitori, din toamna anului 2022, 100 de bărci, cu 200 de oameni, au prins o știucă la patru bărci, și aia Mierliță, adică o știucă foarte mică. Cel care a cîștigat competiția prinsese o știucă de 41 de centimetri. Trist.

Bătălia și mai mare e pentru icre. Dacă în 2007 se vindeau cu 40 de lei kilogramul, acum, în 2023, au ajuns la 600 de lei kilogramul. Bătălia a devenit pentru bani. Sînt zeci de locuri prin Deltă de unde se scoate pește braconat. Doar o complicitate sau o amnezie ne poate face să lăsăm lucrurile așa. În acest moment, Delta țipă. Degeaba avem asociații, vorbim, spunem, dacă legile și aplicarea lor nu se schimbă.

Pentru comparație, am să vă spun ce am văzut cînd am fost la pescuit în Columbia. Am fost pe rîul Tono, un afluent al fluviului Orinoco. Era plin de pește. Eram o echipă de pescari sportivi și cu un localnic, pescar vechi. Cînd prindeam peștele, el mai întîi îi dădea cu un spray special la gură, ca să nu-l doară cînd îi scoate acele, și apoi îl elibera. Grija asta m-a impresionat teribil. Pe lîngă faptul că se respectau regulile de pescuit și perioadele, mai era și grija lor față de mediu, antipoluare și altele. Făceau toate astea într-un fel natural, nu aveau nevoie să le fie impuse.

Un alt pericol care poate omorî Delta este colmatarea canalelor. Noi nu facem decolmatarea periodic, așa cum ar trebui și cum se face în alte delte ale lumii. Canalele noastre sînt grav colmatate, pe unele deja nu mai curge apă proaspătă și viețuitoarele nu mai au oxigen. Vezi lacurile mici cum se umplu de mîl și mor. Stufărișul cîștigă teren an de an. Dacă o ținem tot așa, vom avea un stufăriș imens și nici o deltă.

Acum un secol, regele Carol a săpat Sulina adîncind brațul, conștient de importanța lui. În felul ăsta, volumul de apă atunci s-a dublat. Iar noi acum, cu utilajele de astăzi, nici măcar să le decolmatăm nu reușim, volumul de apă mai este de 18%.

În anul în care scriem această carte, s-a creat un mare scandal în jurul lucrărilor efectuate de Ucraina la canalul Bîstroe. După părerea mea, o falsă problemă. Toate canalele trebuie curățate, decolmatate, nu doar Bîstroe. Autoritățile noastre trebuiau să facă asta, e datoria lor. Nu să se revolte cînd o fac alții. Mai ales că, după măsurători, s-a dovedit că ucrainenii nu au adîncit canalul mai mult decît fusese inițial.

Ca să mă fac mai bine înțeles, am să vă spun că blocarea cu depuneri, colmatarea unui braț este echivalentă cu un infarct uman. Așa cum pot să moară țesuturile umane neirigate cu sînge cînd se formează un cheag pe vas, la fel e și aici. Dacă nu se înlătură depunerile de pe canale, Delta poate să facă infarct.

Dar cine să audă, cine să vadă? Cui să-i pese? Pentru 3.000 de voturi, cîți locuitori mai are Delta, politicienii au distrus-o dînd legi populiste și încurajînd exploatarea intensivă.

În 2023, de Rusalii, am mers cu familia în Deltă. Voiam să le arăt locul acesta minunat plin de păsări și de verdeață. Dar, mai ales, spectacolul unic al efemeridelor, care doar o dată în an, la început de iunie, ies din învelișul lor protector în care au așteptat timp de trei ani, prind aripi, plutesc și se împerechează în zbor, deasupra apelor, iar ouăle lor cad pe fundul lacurilor. Pentru ca din ele, peste alți trei ani, să zboare alte efemeride. Frumoasele insecte, ca niște mici zeițe transparente, trăiesc doar pentru acele clipe în care fac dragoste deasupra apelor. Le-am urmărit fascinat. M-am gîndit atunci că, dintre toate viețuitoarele Pămîntului, numai noi nu avem răbdare cu timpul.

Delta ar trebui să fie lăsată în pace doar trei-patru ani, atît de puțin, și s-ar putea autoregenera. Natura are puterea să renască. Trebuie doar să-i îngăduim asta. Dar o vom face?

(fragment din volumul Cartea înălțimilor. Povestea unei vieți de explorator, scris împreună cu Ruxandra Hurezean și aflat în curs de apariție la Editura Humanitas)

David Neacșu este alpinist și explorator. A participat la zeci de expediții pe marii munți ai lumii: Kilimanjaro, Kenya, Ruwenzori, McKinley, Aconcagua, Huscaran, Illimani, Cotopaxi, Klucevskaia etc. În 2003 a organizat și a condus prima expediție românească pe vîrful Everest.

Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea sociologie. Lucrează în presă de peste 30 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social.

1015 15 TGiurgiu jpg
„Atunci oamenii și-au cam pierdut busola” – interviu cu regizorul Tudor GIURGIU –
Pentru spectatori, cred că filmul e și un fel de analiză personală asupra ideii de libertate.
1015 17b Foanene jpg
Semnul locului
Atunci cînd vorbim despre gloanțe și lacrimi avem în vedere valori ale corporalității și ale timpului.
1015 22 Sinead O'Connor, 1987 Wikimedia Commons jpg
IA vs. expectanțele hominizilor
Un alt fenomen care este în creștere e acela al încărcării datelor celor pieriți în computere care pot imita glasul și limbajul rudelor decedate.
1012 15 carla teaha foto Dana Tole jpg
p 19 2 jpg
Femeile vs. Picasso. Toreadori vs. Taur
Nu scăpăm de Picasso. Și nici nu trebuie, decît din cînd în cînd.
Foto expo jpg
Impresii dintr-o călătorie picturală la un finisaj
Florica Prevenda, așadar, nu inventează, nu apelează la ficțiune, nu construiește/ deconstruiește, ea rememorează.
pagina 15 Credit foto Sabina Costinel pentru Anonimul XX jpg
Deltă, mare și filme
Am venit prima dată la Festivalul de Film Anonimul în urmă cu 15 ani.
p 15 jpg
Răspunsuri științifice serioase la întrebări ipotetice absurde
Chestia este în mod evident greșită, dintr-o mulțime de motive, dar cel mai important este că protecția solară nu blochează căldura Soarelui, ci numai razele UV.
EmaP jpg
1008 15 poza jpg
„Nimeni nu a avut tenacitatea și forța lui Andrei Ursu” – interviu cu regizorul Liviu TOFAN –
Cred că ar fi și un foarte bun subiect de film. Germania nu-mi lipsește deloc, m-aș fi plictisit îngrozitor dacă aș fi rămas acolo.
LLV jpg
Leaving Las Vegas
Tot universul se expandează dintr-o dată cu o forță uluitoare.
p 15 WC jpg
Limba IA
E o limbă omenească simplificată strategic, în așa fel încît instalațiile să poată ingurgita informația.
1006 15 foto Raluca Furtuna jpg
p 15 Jojo Mayer jpg
Me/Machine: repetiție pentru o lume viitoare interviu cu muzicianul Jojo MAYER
Mă bucur că am o viață în care nu trebuie să planific totul în detaliu și pot descoperi lucruri noi.
1004 15 jpg
„A fost extrem de revigorant să mă pun în locul actorilor” – interviu cu regizoarea Cristina GROȘAN
„Am explorat o angoasă existențială în film, gîndindu-ne la schimbările climatice, ageism, inegalitate socială și lipsa comunicării dintre noi.”
1003 15 Marius Giura foto Andrei infinit GJF 2022 jpg
„Toate concertele de anul acesta sînt de primă mînă” – interviu cu Marius GIURA –
E o întîmplare, nu am dorit niciodată altceva decît proiecte valoroase. Așa a fost să fie, să am patru vedete feminine la această ediție.
Adrian Ghenie   The Collector 3   2008   oil on canvas   220 x 170 cm jpeg
Expozițiile Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii Partea a II-a: Gîndindu-mă la Ghenie
Stilul artistic al lui Ghenie e caracterizat printr-o natură pregnantă și evocatoare, prin faptul că diluează hotarul dintre realism și abstract.
1002 15 PNegoescu interviu jpg
„Caut umorul chiar și în poveștile dramatice” – interviu cu regizorul Paul NEGOESCU –
De asta nu mă mai uit la filme cîțiva ani buni după ce le termin, pentru că în permanență aș găsi lucruri pe care le-aș dori îmbunătățite.
image png
Dezgustătoarea depresie și Elfriede Jelinek
Tot ce-i rămîne psihiatrului e să ofere o explicație și să propună un exercițiu de empatie.
p 15 1 jpg
City art break la Timișoara
Dar m-am bucurat și ca bibliofil, și ca iubitor de artă, să citesc că cea mai vîndută carte de Librăria „La Două Bufnițe” este catalogul expoziției lui Victor Brauner.
1000 15 Daniel Marlea Licurici in Oltenia de sub Munte jpg
Hai la licurici! – interviu cu Florin STOICAN –
Dacă nu reușim să ne facem curățenie în ogradă, e greu să ne gîndim și apoi să facem bine alte lucruri care sînt mai sus pe scara civilizației.
p 16 2 jpg
999 15 SECTOR1 foto YAP studio jpg
Gazda și parazitul – sau „Marea Schemă Generală a Tuturor Lucrurilor” –
„Dacă tîrgul dura mai multe zile, cine știe”, vorba artistului, lucrările lui pătrundeau poate în și mai multe spații.
998 15 jpg
„Personajul Victor Godeanu este inspirat din generalul Pacepa” – interviu cu scenarista Adina SĂDEANU –
Am simțit că publicul a rezonat și a înțeles lumea de atunci, România anului 1978, personajele, povestea.

Adevarul.ro

image
Se pregătește guvernul american să anunțe existența extratereștrilor? Planul de „dezvăluire controlată” propus de Senatul SUA
Guvernul SUA ar putea fi obligat să dezvăluie dacă extratereștrii au vizitat Pământul, conform unei noi legislații, ale cărei detalii sunt prezentate de Daily Mail.
image
Taxă pentru românii care își fac vacanțele în străinătate? Ce spun ministerul și patronatele din turism
„În România nu avem bani să ne promovăm pe destinații externe”, a declarat un reprezentant al patronatelor din turism, sugerând ideea impunerii unei taxe pe vacanțele în străinătate.
image
Tânăr cu handicap grav, umilit de Comisia de Evaluare: „Ar putea pune marfa pe raft la un magazin”. Ce a decis instanța
Un tânăr cu o problemă locomotorie gravă a fost umilit de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Alba, în timpul unei examinări pentru emiterea unui nou certificat care să îi permită să aibă și însoțitor permanent.

HIstoria.ro

image
Povesti din Bucureștii de altădată - AUDIO
Povestea ne duce într-un București de altă dată, de la cel cu străzi de pământ, până la cel care a căpătat denumirea de Micul Paris. Căutăm urmele scriitorilor prin cafenele de odinioară, circulăm cu tramvaiul tras de cai și ne distrăm în grădinile de vară. Poveș
image
Morțile spectaculoase ale împăraților bizantini

Reflectând la moartea împăraților bizantini, cronicarul Nikita Choniates scrie că lui Dumnezeu nu Îi place să intervină în viața oamenilor în același mod, ci preferă diversitatea, așadar, un împărat este înecat, altul decapitat, altul omorât de dușmani, în timp ce unii trec din această lume în cea d