De ce nu se citește?

G. CĂLINESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
La ce folosește o listă de lecturi obligatorii jpeg

Conform recentului studiu Eurostat, românii se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește lectura cărților, aproximativ 70% din români necitind nici măcar o singură carte anul trecut, bulgarii și grecii situîndu-se după noi la distanță de douăzeci de procente. Cu această ocazie, reproducem un text al criticului G. Călinescu (1899-1965) publicat în Jurnalul literar, nr. 2 din 1939, preluat de colegul Cosmin Ciotloș din ediția Opere, vol. 4, îngrijită de Nicolae Mecu. (M. C.)

În ultimii doi ani numărul de cititori de cărți literare românești de oarecare ţinută a continuat să scadă în așa fel, încît putem afirma că azi la 10.000 de locuitori n-avem decît un cititor. Comparînd România Mică de altădată cu România Mare de azi e cazul de a ne întrista.

Servitorii unguri din Capitală dau un procent de cititori de cărți (firește ungurești) mai mare decît intelectualitatea română. Vor fi multe cauze. Vom enumera cîteva ce ni se par probabile:

1) Familia română nu are nici o stimă de cariera intelectuală. Părinții doresc ca copiii să devină miniştri, deputaţi, oameni cu avere, cu „situație“. Tinerii sînt dar crescuţi în acest spirit ostil culturii.

2) Părinţii, fiind ei înşişi necititori, văd în lectură o cheltuială şi o oboseală și sînt scandalizați cînd peste „grelele materii ale programului” se mai recomandă odraslelor citiri „suplimentare”.

3) Profesorii (nu toți, dar foarte mulţi) nu citesc, sub diferite pretexte, nimic. Rar am văzut la un profesor secundar o revistă literară. Unii chiar interzic școlarilor citirea revistelor. Îndeosebi şcoalele de fete (cu toate că se pretinde că sportul e acela care îndepărtează de la cultură) sînt cu totul în afara oricărei preocupări literare. În genere (sînt și exceptii) profesoarele nu citesc.

4) Manualele școlare sînt alcătuite cu informații arbitrare despre literatura noastră și uneori cu ton polemic față de scrisul contemporan.

5) Sub felurite pretexte (moralitate, bun-simț, puritatea limbii etc.) persoane și publicații care au autoritate asupra publicului ridiculizează sistematic pe toți scriitorii contemporani, deplîngînd decadenţa literelor, deși sîntem într-o epocă înfloritoare şi oricum foarte importantă sub raportul preocupărilor măcar teoretice.

6) Scriitorii se boicotează unii pe alţii prin reviste, bîrfindu-se, fără raţiuni critice. Publicaţiile recenzează numai ceea ce convine grupurilor. Aproape nici o revistă nu dă un tablou total al cărţilor apărute.

7) Critica derutează pe cititor, întrucît atunci cînd un critic declară că o carte e slabă, ceilalți o vestesc genială, din spirit de contradicție, și invers. Cititorul a pierdut orice încredere în critică.

8) Criticii erau înainte profesori universitari (Maiorescu, Ibrăileanu, Dragomirescu) și înrîureau de-a dreptul asupra viitorilor profesori. În epoca aceea universitatea citea şi studenţii sufereau prestigiul de neînlăturat al profesorilor lor. Azi criticii, deși meritoși, fiind simpli publiciști sau profesori secundari la şcoli unde nu poți impune lecturi înaintate, n-au suficientă suprafaţă socială.

9) Tinerii ţin prea mult să devină iluștri cu orice chip și prea puțin să se convingă întîi că pot crea. Ei primesc cu dispreț, ba chiar cu ură, orice aviz al criticului, și se unesc împreună scoțînd publicații semnate de nume atît de nouă și necunoscute, încît publicul rămas cu adorațiuni pentru Coșbuc, Goga, Brătescu-Voineşti, Sadoveanu se sperie şi nu mai citeşte.

10) Editorii, făcînd ei înșiși reclama cărților, fără a consulta niciodată pe critici, au obișnuit publicul cu ideea că o carte e o distracție pentru după-amiază. Azi mulți cititori socotesc carte proastă aceea care nu e veselă și lesne de citit. Literatura însă cere pregătire şi finețe și dă emoții mai complicate.

11) Editorii, văzînd în tipărirea de cărți o simplă „afacere” și fiind informați în mod insidios că „se cer” cărți de tineri, au început o goană (uneori concursuri) după autori noi şi rezultatul a fost o ploaie de volume fără nici o valoare care a prăbuşit orice încredere în literatura română.

12) Există un snobism care odată era al unei clase închise şi acuma e al burghezilor. Lumea „bine” afectează a nu cunoaşte literatura română și se întreabă dacă e posibil să găsești interes într-un autor român. Numărul de cărți și reviste franceze care se desfac la noi e scandalos de disproporționat. Les Nouvelles Littéraires şi Marie-Claire se găsesc pe masa aceluia care n-a cumpărat niciodată o revistă română. Propaganda franceză izbutește, iar Luna cărții române lasă pe toți nepăsători. Cu toate acestea cărțile străine ce se citesc sînt foarte ades mai proaste decît cele române.

1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”
GRsnnKq5 jpeg
p 15 Sarutul credit A  Docea jpg
Să privești pînă cînd vezi
Operele lui Brâncuși vorbesc prin ele însele, în limbajul universal al artei.
1016 15 png
Cît de problematic este Picasso?
Demersuri pentru a realiza o dezbatere în ceea ce-l privește pe omul Picasso au apărut cu mult înainte de controversa pornită de Gadsby
image png
„Între materie și antimaterie”
O carte despre valorile actuale și dintotdeauna ale omului, rară în peisajul poeziei de azi, ce o așază pe Cristina Chiprian printre poeții de prim rang ai actualității.
image png
Un altoi identitar
Cel ce se ascundea sub această stranie silabă eram chiar eu, Emil Belu.
1015 15 TGiurgiu jpg
„Atunci oamenii și-au cam pierdut busola” – interviu cu regizorul Tudor GIURGIU –
Pentru spectatori, cred că filmul e și un fel de analiză personală asupra ideii de libertate.
1015 17b Foanene jpg
Semnul locului
Atunci cînd vorbim despre gloanțe și lacrimi avem în vedere valori ale corporalității și ale timpului.
1015 22 Sinead O'Connor, 1987 Wikimedia Commons jpg
IA vs. expectanțele hominizilor
Un alt fenomen care este în creștere e acela al încărcării datelor celor pieriți în computere care pot imita glasul și limbajul rudelor decedate.
1014 15 cop jpg
Delta Dunării – doar apa nu i-am luat-o! –
Mă tem că Delta Dunării este distrusă cu știrea multora care ar trebui să o îngrijească.
1012 15 carla teaha foto Dana Tole jpg
p 19 2 jpg
Femeile vs. Picasso. Toreadori vs. Taur
Nu scăpăm de Picasso. Și nici nu trebuie, decît din cînd în cînd.
Foto expo jpg
Impresii dintr-o călătorie picturală la un finisaj
Florica Prevenda, așadar, nu inventează, nu apelează la ficțiune, nu construiește/ deconstruiește, ea rememorează.
pagina 15 Credit foto Sabina Costinel pentru Anonimul XX jpg
Deltă, mare și filme
Am venit prima dată la Festivalul de Film Anonimul în urmă cu 15 ani.
p 15 jpg
Răspunsuri științifice serioase la întrebări ipotetice absurde
Chestia este în mod evident greșită, dintr-o mulțime de motive, dar cel mai important este că protecția solară nu blochează căldura Soarelui, ci numai razele UV.
EmaP jpg

Adevarul.ro

image
Prințul William îl etichetează pe Regele Charles drept „incompetent” și prevede o revoluție regală când va urca pe tron
Se pare că Prințul William admiră felul cum bunica sa conducea regatul, dar crede că modul în care tatăl său o face nu se ridică la aceleași standarde.
image
Cum poți rămâne fără moștenire dacă „uiți” de ea mai mult de 3 ani: „Dacă ai o proprietate, ai grijă de ea!”
Românii care dețin case sau terenuri cu situație juridică neclară le pot pierde dacă nu se interesează de ele mai mult de trei ani. Acest lucru este posibil prin legea care permite notarea posesiei în cartea funciară și împroprietărirea după trei ani.
image
Fotografiile cu Cherecheș prins în Germania, subiect de glume: „Deci au dreptate vecinii mei care au zis că în Germania nu este ca în România”
Fotografiile apărute în presă și pe rețelele de socializare cu primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, prins în Germania, au declanșat discuții aprinse printre internauți.

HIstoria.ro

image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.