„Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe” - interviu cu regizoarea Teodora Ana MIHAI

2 noiembrie 2021
„Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe”   interviu cu regizoarea Teodora Ana MIHAI jpeg

La Civil, thriller-ul semnat de Teodora Ana Mihai și recompensat cu „Prix de l’Audace” la Cannes în secțiunea „Un Certain Regard”, a fost proiectat în premieră în România la festivalul Les Films de Cannes à Bucarest. Tînăra belgiană de origine română a regizat anul trecut în Mexic, în plină pandemie, un film sîngeros inspirat de povestea unei mame nevoită să lupte singură pentru a-și recupera fiica răpită de un cartel de droguri. Am fost fericită să pot vedea cele mai noi titluri în puținele săli de cinema bucureștene și am invitat-o pe regizoare la o discuție pentru Dilema veche.

Ați fost, și datorită liceului pe care l-ați absolvit în San Francisco, alături de colegi mexicani, mereu aproape de civilizația Mexicului. Cum s-a modificat acest teritoriu în ultimii zece ani și cu ce gînduri ați demarat scrierea scenariului împreună cu scriitorul Habacuc Antonio de Rosario?

Din 2006, cînd a fost declarat războiul contra drogurilor de președintele Calderon, am observat cum viața de zi cu zi a omului de rînd a început să fie din ce în ce mai afectată de violența care a ajuns foarte ușor pe străzi. Înaintea războiului exista un fel de gentlemen's agreement între carteluri și guvern care nu afecta siguranța civililor. Acest lucru a căzut și violența a coborît pe străzi. Oricine, de la copii la bătrîni, a devenit implicat. Mai întîi, ca victime și, mai tîrziu, ca participanți. Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe. După doi ani și jumătate de investigații, aveam o bogăție de informații și de povești, însă mi-am dat seama repede că acest subiect este foarte greu de abordat pentru un film documentar. Am înțeles că ficțiunea îmi va da libertatea să tratez această temă și am dorit să mă aliez cu un scriitor local a cărui muncă o respectam, pentru a colabora la scenariu și pentru a construi o ficțiune din realitatea observată.

După documentarea amplă și după discuțiile cu părinți implicați în episoade de violență îndreptate asupra copiilor lor, v-ați propus într-o primă etapă să realizați un documentar observațional despre cazurile de răpiri din nordul Mexicului. A contribuit lectura romanului Sin trinchenas la decizia de a glisa către ficțiune?

Nu lectura romanului în sine. Lectura a cimentat aprecierea mea pentru Habacuc Antonio de Rosario, dar nu m-a făcut să schimb ruta. Decizia a fost luată după ce am cunoscut-o pe Miriam Rodriguez în 2015, cînd am început să o filmez în modul documentar observațional și mi-am dat seama de toate pericolele. Nu numai regiunea în care filmam era foarte periculoasă, dar sufeream și din cauza cenzurii din partea autorităților care nu doreau să fie filmate.

poster la civil jpg jpeg

Cum v-a venit ideea de a filma în ranch-ul La Joya unde a turnat și John Wayne?

În momentul scounting-ului am avut ocazia sa vizitez acest ranch, știam povestea lui. Este un loc foarte frumos, are feelingul dintr-un film western. De fapt, și La Civil are acest feeling de western, este un narco western, iar ferma este un loc magic, iconic, cu muntele care domină peisajul, cu o formă puternică și distinsă.

Ce scene ați filmat la ranch?

Am filmat două scene cruciale acolo, nu pot da detalii pentru că aș divulga din acțiunea cheie a filmului. Le veți recunoaște cînd veți merge să vedeți La Civil datorită naturii și a prezenței muntelui de care vorbeam mai devreme.

Personajul principal Cielo, excepțional interpretat de actrița mexicană Arcelia Ramírez, decide să-și recupereze fiica furată de grupările mafiote din zonă. Printr-o serie de prim-planuri intense, ați surprins interioritatea eroinei. Ce mecanisme psihologice declanșează transformarea ei din film?  

Cielo se ajută singură, realizînd că nu există alt sprijin, nici de la familie, nici de la autorități. Din neputință și disperare și din necesitatea de a găsi puterea de a se trezi dimineața, ea trebuie să evolueze în acest sens. Și făcînd acest lucru, își depășește multe limite personale, chiar cu riscul de a se pierde.

Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru. V-ați sfătuit în privința luminilor și a unghiurilor de filmare?

Desigur. Munca regizorului și a directorului de imagine este strîns legată, nu se poate altfel. Cu Marius (Panduru, n.r.) am vorbit foarte mult despre faptul că scenariul are jumătate din scene care se petrec pe timp de noapte. Știam că va fi o provocare, mai ales pentru că aveam un program foarte strîns și un pachet minim de lumini. Am decis să lucrăm cu camera Sony FX9, promovată special pentru documentare și extrem de sensibilă la lumină. Bineînțeles că și punerea în scenă a fost îndelung discutată cu Marius. Am ales să filmăm totul de pe umăr și au fost multe planuri secvență pentru că doream să transmitem sentimentul de realitate nefiltrată pe care o simți deseori în documentare.

Cum vă raportați la România după ce ați studiat și ați lucrat în Belgia atîția ani?

Am studiat în Belgia și în Statele Unite ale Americii, dar România rămîne țara mea, cultura mea, și mă bucur foarte mult că pot arăta filmul românilor.

Încă este o perioadă grea pentru evenimentele cu public. Unde ați fost să prezentați filmul pînă acum și ce planuri aveți pentru lansarea filmului La Civil în Mexic și pe alte continente?

Este o perioadă foarte grea, într-adevăr, și sper ca publicul să vină în sălile de cinema pentru că magia de a avea această experiență împreună cu alți oameni în fața unui ecran mare este unică și nu se compară cu experiența din propria sufragerie. În Mexic, lansarea filmului va avea loc la sfîrșitul acestei luni, la festivalul de la Morelia. Reiese din presă că așteptările sînt foarte mari, mai ales după ce a devenit viral filmulețul cu acel standing ovation de opt minute de la Cannes.

a consemnat Roxana CĂLINESCU

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.