„Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe” - interviu cu regizoarea Teodora Ana MIHAI

2 noiembrie 2021
„Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe”   interviu cu regizoarea Teodora Ana MIHAI jpeg

La Civil, thriller-ul semnat de Teodora Ana Mihai și recompensat cu „Prix de l’Audace” la Cannes în secțiunea „Un Certain Regard”, a fost proiectat în premieră în România la festivalul Les Films de Cannes à Bucarest. Tînăra belgiană de origine română a regizat anul trecut în Mexic, în plină pandemie, un film sîngeros inspirat de povestea unei mame nevoită să lupte singură pentru a-și recupera fiica răpită de un cartel de droguri. Am fost fericită să pot vedea cele mai noi titluri în puținele săli de cinema bucureștene și am invitat-o pe regizoare la o discuție pentru Dilema veche.

Ați fost, și datorită liceului pe care l-ați absolvit în San Francisco, alături de colegi mexicani, mereu aproape de civilizația Mexicului. Cum s-a modificat acest teritoriu în ultimii zece ani și cu ce gînduri ați demarat scrierea scenariului împreună cu scriitorul Habacuc Antonio de Rosario?

Din 2006, cînd a fost declarat războiul contra drogurilor de președintele Calderon, am observat cum viața de zi cu zi a omului de rînd a început să fie din ce în ce mai afectată de violența care a ajuns foarte ușor pe străzi. Înaintea războiului exista un fel de gentlemen's agreement între carteluri și guvern care nu afecta siguranța civililor. Acest lucru a căzut și violența a coborît pe străzi. Oricine, de la copii la bătrîni, a devenit implicat. Mai întîi, ca victime și, mai tîrziu, ca participanți. Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe. După doi ani și jumătate de investigații, aveam o bogăție de informații și de povești, însă mi-am dat seama repede că acest subiect este foarte greu de abordat pentru un film documentar. Am înțeles că ficțiunea îmi va da libertatea să tratez această temă și am dorit să mă aliez cu un scriitor local a cărui muncă o respectam, pentru a colabora la scenariu și pentru a construi o ficțiune din realitatea observată.

După documentarea amplă și după discuțiile cu părinți implicați în episoade de violență îndreptate asupra copiilor lor, v-ați propus într-o primă etapă să realizați un documentar observațional despre cazurile de răpiri din nordul Mexicului. A contribuit lectura romanului Sin trinchenas la decizia de a glisa către ficțiune?

Nu lectura romanului în sine. Lectura a cimentat aprecierea mea pentru Habacuc Antonio de Rosario, dar nu m-a făcut să schimb ruta. Decizia a fost luată după ce am cunoscut-o pe Miriam Rodriguez în 2015, cînd am început să o filmez în modul documentar observațional și mi-am dat seama de toate pericolele. Nu numai regiunea în care filmam era foarte periculoasă, dar sufeream și din cauza cenzurii din partea autorităților care nu doreau să fie filmate.

poster la civil jpg jpeg

Cum v-a venit ideea de a filma în ranch-ul La Joya unde a turnat și John Wayne?

În momentul scounting-ului am avut ocazia sa vizitez acest ranch, știam povestea lui. Este un loc foarte frumos, are feelingul dintr-un film western. De fapt, și La Civil are acest feeling de western, este un narco western, iar ferma este un loc magic, iconic, cu muntele care domină peisajul, cu o formă puternică și distinsă.

Ce scene ați filmat la ranch?

Am filmat două scene cruciale acolo, nu pot da detalii pentru că aș divulga din acțiunea cheie a filmului. Le veți recunoaște cînd veți merge să vedeți La Civil datorită naturii și a prezenței muntelui de care vorbeam mai devreme.

Personajul principal Cielo, excepțional interpretat de actrița mexicană Arcelia Ramírez, decide să-și recupereze fiica furată de grupările mafiote din zonă. Printr-o serie de prim-planuri intense, ați surprins interioritatea eroinei. Ce mecanisme psihologice declanșează transformarea ei din film?  

Cielo se ajută singură, realizînd că nu există alt sprijin, nici de la familie, nici de la autorități. Din neputință și disperare și din necesitatea de a găsi puterea de a se trezi dimineața, ea trebuie să evolueze în acest sens. Și făcînd acest lucru, își depășește multe limite personale, chiar cu riscul de a se pierde.

Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru. V-ați sfătuit în privința luminilor și a unghiurilor de filmare?

Desigur. Munca regizorului și a directorului de imagine este strîns legată, nu se poate altfel. Cu Marius (Panduru, n.r.) am vorbit foarte mult despre faptul că scenariul are jumătate din scene care se petrec pe timp de noapte. Știam că va fi o provocare, mai ales pentru că aveam un program foarte strîns și un pachet minim de lumini. Am decis să lucrăm cu camera Sony FX9, promovată special pentru documentare și extrem de sensibilă la lumină. Bineînțeles că și punerea în scenă a fost îndelung discutată cu Marius. Am ales să filmăm totul de pe umăr și au fost multe planuri secvență pentru că doream să transmitem sentimentul de realitate nefiltrată pe care o simți deseori în documentare.

Cum vă raportați la România după ce ați studiat și ați lucrat în Belgia atîția ani?

Am studiat în Belgia și în Statele Unite ale Americii, dar România rămîne țara mea, cultura mea, și mă bucur foarte mult că pot arăta filmul românilor.

Încă este o perioadă grea pentru evenimentele cu public. Unde ați fost să prezentați filmul pînă acum și ce planuri aveți pentru lansarea filmului La Civil în Mexic și pe alte continente?

Este o perioadă foarte grea, într-adevăr, și sper ca publicul să vină în sălile de cinema pentru că magia de a avea această experiență împreună cu alți oameni în fața unui ecran mare este unică și nu se compară cu experiența din propria sufragerie. În Mexic, lansarea filmului va avea loc la sfîrșitul acestei luni, la festivalul de la Morelia. Reiese din presă că așteptările sînt foarte mari, mai ales după ce a devenit viral filmulețul cu acel standing ovation de opt minute de la Cannes.

a consemnat Roxana CĂLINESCU

p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ jpeg
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ
„Sînt un cititor vizual, produc imediat imagini în minte atunci cînd citesc un text care îmi place.”
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn  Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“ jpeg
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“
În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?