Vlad Zografi - dramaturg & editor

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 71, aprilie 2012)
 

Fizica e ca o limbă străină

Unul dintre cei mai buni dramaturgi români contemporani e absolvent de Fizică. Rigoarea şi spiritul critic ale savantului sînt şi însuşirile autorului dramatic Vlad Zografi. Textele sale au ceva din precizia unui tratat; şi vorbesc despre lucruri accesibile doar celor care vor să înţeleagă mai mult. Acelaşi Vlad Zografi este şi coordonatorul colecţiei de cărţi de ştiinţă de la Editura Humanitas.

Chiar dacă s-a lansat ca o editură de ştiinţe umaniste, Humanitas are în momentul de faţă cea mai coerentă serie de cărţi de ştiinţe exacte. Aici au apărut texte fundamentale despre legile care guvernează universul - dar şi despre limitele cunoaşterii ştiinţifice; aici au apărut texte fundamentale despre "problemele grave" (cum le numeşte Vlad Zografi) scrise de Albert Einstein, Stephen Hawking, Brian Greene, Simon Singh, Stephen Weinberg, Richard Dawkins etc. Această colecţie de carte se situează acolo unde filozofia se întîlneşte cu ştiinţa. "Deschizînd cutia filozofiei ajungem şi la întrebări la care doar ştiinţele umaniste nu ar fi putut răspunde." Aşa a apărut ideea unei colecţii speciale, dedicate popularizării ştiinţei. Şi ar mai fi ceva - spune Zografi: "Ideea că doar cultura umanistă contează, că există un divorţ catastrofal între cultura umanistă şi cultura ştiinţifică, trebuie depăşită. Un om cultivat din zilele noastre trebuie în aceeaşi măsură să cunoască clasicii literaturii universale şi să aibă idee despre cum stau lucrurile în privinţa cunoaşterii ştiinţifice. Nu trebuie să ştim totul în detalii, dar trebuie să avem idee cam care e "desenul din covor", cum zice Henry James."

Cultura umanistă şi cultura ştiinţifică

Prejudecata aceasta legată de cele două lumi paralele - a intelectualilor umanişti şi a oamenilor de ştiinţă - e probabil specifică locului, căci în Europa occidentală savanţii - din orice domeniu - aparţin elitei publice. Poate şi pentru că - sau tocmai pentru că - acolo cărţile ştiinţifice au o circulaţie mult mai mare.
Vlad Zografi s-a hotărît să facă Fizică din oroarea de a deveni inginer. Pe vremuri, într-adevăr, se făcea distincţia între intelectuali şi ingineri. "Dispreţul pentru ingineri - absolut nemeritat, am cunoscut ingineri de-o inteligenţă sclipitoare - venea din acea religie a inginerului construită de comunişti. Lenin spunea că un electrician valorează mai mult decît zece mii de ţărani; Stalin era obsedat şi el de ingineri - atît de tare, încît ,pentru el, scriitorii erau inginerii sufletului." Astăzi există un fel de teamă respectuoasă pentru cei care ajung să cunoască matematica şi fizica, spune Vlad Zografi. "Pînă la urmă, fizica e ca o limbă străină. E ca şi cum ai şti swahili."
Cum a ajuns să se ocupe de colecţie de ştiinţă la Humanitas? "Eram deja redactor şi moştenisem o carte - Scurtă istorie a timpului, de Stephen Hawking; chiar în momentul în care m-am angajat, Gabriel Liiceanu căuta pe cineva care ar putea să gestioneze cărţile de ştiinţă care urmau să apară la editură. Pe vremea aceea nu erau foarte multe cărţi de ştiinţă, un timp m-am ocupat de literatură." Momentul a coincis cu perioada în care el însuşi n-a mai scris. După cum mărturiseşte Vlad Zografi, să te ocupi de literatură într-o editură e foarte periculos pentru un autor: "Preferinţele mele literare sînt inavuabile. Scriitorii în care cred cu adevărat se numără pe degetele de la două mîini - poate trei, cu indulgenţă. Ca editor nu pot să-mi impun gusturile - ele nu au nici o legătură cu preferinţele pieţei. Cine nu scrie poate judeca lucrurile dintr-o perspectivă comercială. Dar dacă editorul este el însuşi şi scriitor, e mai complicat. Un scriitor care publică cărţi de literatură e ca un om care trebuie să se scalde în apa în care s-au îmbăiat alţii. Or, fiecare autor are jegul lui."
Misiunea ce i-a fost încredinţată, aceea de a coordona cărţile de ştiinţă, a fost salvatoare. Obiectivul său: să prezinte punctele cele mai fierbinţi ale cunoaşterii ştiinţifice actuale. "M-a atras statutul cunoaşterii. Am ales mereu teme cu mare greutate. Şi orice temă ştiinţifică cu greutate trimite la întrebările grave, de care nu poate să nu se intereseze şi filozofia." Cărţile de ştiinţă se adresează unui public destul de larg. Nu sînt neapărat cărţi de specialitate, dar sînt cărţi scrise de specialişti. "Trăim un moment de cotitură care seamănă cu ce se întîmpla acum o sută de ani. Apar studii care aruncă totul în aer, care ne anulează lucruri pe care le bănuiam ştiute" - spune Zografi. Lucrurile într-adevăr "grave" se petrec în fizica fundamentală - acesta este şi centrul de greutate al colecţiei. Însă nu e singurul domeniu important pe care îl acoperă. "Am încercat să publicăm şi cărţi de matematică pe înţelesul tuturor. Pe de altă parte, dat fiind că din manualele şcolare actuale au dispărut referinţele la darwinism, am considerat că trebuie să facem dreptate. Şi am scos cărţi de biologie. Aşa a apărut Ceasornicarul orb de Richard Dawkins."
Majoritatea cărţilor de ştiinţă şi de popularizare a ştiinţei apar în limba engleză. Uneori, traducerea lor pune probleme. Căci, foarte adesea, termenii ştiinţifici nu se regăsesc şi în română. Traducătorii sînt uneori tentaţi să preia cuvintele direct din engleză. De pildă, foarte adesea se vorbeşte despre "teoria stringurilor" cînd, de fapt, "teoria corzilor" e o sintagmă mult mai potrivită. "Eu am preferat să găsesc echivalenţe româneşti" - spune Zografi.
În Europa occidentală, cărţi ca acestea ating tiraje de zeci de mii de exemplare. Care e publicul lor în România? Sigur, tirajele nu ating nici pe departe cifrele din Occident. Ele se vînd încet, dar constant - precizează Zografi. "Sînt cărţi care nu pretind foarte multe cunoştinţe prealabile, ci doar atenţie. Eu mă gîndesc în primul rînd la elevii claselor terminale de liceu. Orice elev inteligent şi curios ar trebui să citească aceste cărţi. Cu această colecţie încerc să dezvolt cultura ştiinţifică, astfel încît să fie stimulat şi spiritul critic."
 

Concurs între licee

O formă de promovare a culturii ştiinţifice şi a spiritului critic o reprezintă şi programul de film la care participă Vlad Zografi. La cinema Studio vin elevi de liceu, se proiectează cîte un documentar ştiinţific realizat de BBC (prin bunăvoinţa British Council), iar elevii discută, după film, cu un specialist din domeniul respectiv. "Important e cum răspunzi curiozităţii. Mijloacele mele şi ale Editurii Humanitas sînt modeste faţă de tot ce se întîmplă în România."
Printre altele, Humanitas organizează un concurs adresat elevilor, o competiţie între licee. La prima etapă, elevii au avut de răspuns unor întrebări - puse de Ioana Pârvulescu - despre secolul al XIX-lea; la a doua etapă, Zografi le-a adresat întrebări despre darwinism; în etapa a treia, Andrei Cornea a formulat întrebări despre Atena antică; iar în a patra etapă, tot Zografi a făcut chestionarul despre naşterea Universului.
Îi mai rămîne timp de scris? "Scrisul nu e o meserie. E o apucătură" - crede dramaturgul Vlad Zografi, ale cărui piese de teatru sînt publicate tot la Editura Humanitas. Cum e să-ţi vezi o piesă montată? "E o experienţă de care am trecut cu oarecare detaşare. Adevărata premieră se petrece în capul meu."