Vanessa Zigmund - librar, International Bookshop

25 iulie 2012
Vanessa Zigmund   librar, International Bookshop jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 74, iul 2012)


O librărie minusculă, pe strada Luterană. Ai putea trece prin faţa vitrinei fără să-ţi dai seama ce comori ascunde. O firmă discretă care spune multe şi puţine despre ce se află înăuntrul magazinaşului de vreo 12 metri pătraţi: International Bookshop. Te întîmpină o femeie frumoasă şi zîmbitoare. Cauţi o carte anume? Ai nevoie de-o recomandare? Vanessa Zigmund ştie cîte ceva despre fiecare carte din librărie. N-ai cum să ieşi de-acolo cu mîinile goale.

"Fac capul mare oricui intră în librărie şi are timp să mă asculte"

Oricît de bine ar încerca editorii să simuleze optimismul, piaţa de carte din România a fost afectată de criza financiară. Aproape toate editurile şi-au micşorat vizibil producţia, planul editorial a rămas în urmă, multe edituri mici s-au închis. Nici librăriile nu o duc tocmai bine. În ultimii ani s-au deschis cîteva noi, însă cele care au dispărut sînt mult mai numeroase. Vînzările de carte la chioşc - în ediţii ieftine şi prost redactate - au stricat piaţa. Nu doar pentru că au umplut-o de maculatură, ci şi pentru că au creat alte obişnuinţe de consum. Publicul larg s-a învăţat să cumpere cărţi "de colecţie" - nu titluri sau autori. Pe de altă parte, relevanţa acestei instituţii - librăria - a scăzut considerabil odată cu apariţia marilor depozite de carte şi a portalurilor de distribuţie mondială (cum ar fi, de pildă, Amazon). La ce bun să mai cauţi cartea într-o librărie, cînd poţi s-o comanzi acasă? - se întreabă, probabil, mulţi dintre consumatorii de carte. Răspunsuri ar fi, destule.
Oferta International Bookshop, de pildă, nu e foarte extinsă, dar e foarte diferită de cea a librăriilor româneşti. Vanessa Zigmund, cea care gestionează librăria, şi-a propus să ofere publicului cititor şi ştiutor de limbi străine acces la cărţile care încă nu au pătruns pe piaţa românească. "Mă adresez unor oameni care i-au citit deja pe autorii clasici, care ştiu să se descurce într-o librărie, care au deja o bibliotecă bine garnisită; unui public curios, care citeşte frecvent, care e la curent cu apariţiile editoriale şi care nu găseşte în librăriile româneşti tot ceea ce caută. Am încecat să selectez autori care nu au fost traduşi în România sau care au fost prost tălmăciţi. Ne concentrăm pe noutăţi. Partea destul de neplăcută e că autorii aceştia nu sînt cunoscuţi în România - şi atunci e destul de greu să-i convingem pe oameni să le cumpere cărţile", spune Zigmund.
Librăria oferă carte în limbile engleză, franceză, spaniolă şi germană. În jur de 40% sînt lucrări non-fiction (ştiinţe umane, biografii etc.), 60% sînt romane. Există vreo ordine în această colecţie? Cum îşi alege cărţile? "Sînt cărţile pe care mi le-aş dori şi eu", mărturiseşte Vanessa Zigmund.

Amatoare de cărţi, profesionistă în vînzări

"Iubesc cărţile, dar nu sînt o librăreasă profesionistă." Absolventă de Litere, Vanessa Zigmund lucrează de mulţi ani într-o agenţie de turism. Cititul e o pasiune veche, iar librăria - o nouă preocupare. Nu a făcut studii de piaţă, nu a consultat statistici de vînzări atunci cînd a lansat această mică afacere. Se bazează pe propriile gusturi literare, pe intuiţie şi pe experienţa în vînzări, cîştigată în agenţia de turism. Nu s-a lăsat descurajată de semnele de şubrezenie ale pieţei de carte de aici. Dimpotrivă, le priveşte ca pe o oportunitate. Faptul că nu se publică destul, faptul că editurile de aici ignoră o mare parte dintre autorii ei preferaţi constituie o oportunitate pentru mica ei librărie.
În ultimii ani, editurile autohtone au făcut eforturi pentru a se sincroniza cu apariţiile din Occident: cărţile care apar la Paris, la Berlin sau la Londra sînt traduse şi publicate destul de repede, uneori chiar simultan, şi aici. Însă ar fi o iluzie să spunem că sîntem sincroni cu piaţa de carte occidentală. De fapt, editurile româneşti publică în mare grabă - uneori, în dauna calităţii - doar titlurile mari, best-seller-urile. "Se mizează aproape exclusiv pe succesul comercial" - spune Zigmund. Într-adevăr, asta se vede şi din prezentarea cărţilor: ca să convingă, editurile nu încetează să publice pe coperta a patra un anunţ de genul: "Această cartea a fost publicată în zeci de ţări şi a atins tiraje de milioane de exemplare". Există însă sute de cărţi extraordinare care rămîn netraduse - şi, deci, departe de publicul românesc - doar pentru că n-au avut parte de un asemenea succes în Occident. Acestea sînt cărţile pe care încearcă să le aducă în librărie Vanessa Zigmund. Sînt sute de autori buni despre care nici nu ştim că există şi care sînt foarte prezenţi, prin cărţile lor, în librăriile importante din Europa. De pildă, cîţi dintre autorii francofoni contemporani au fost traduşi în limba română? În Franţa, chiar dacă nu ating tiraje fabuloase, ei reprezintă un fenomen. Cîţi dintre scriitorii germani de origine turcă sau rusă au fost publicaţi în versiune românească? De peste un deceniu, ei sînt răsfăţaţii tîrgurilor de carte, ai premiilor literare şi ai criticii. Spaţiul asiatic e terra incognita - şi în ceea ce priveşte ficţiunea, dar şi în ceea ce priveşte istoria şi societatea acestor ţări, adaugă Vanessa Zigmund. "E un continent întreg, un spaţiu uriaş, în care se vorbesc sute de limbi şi dialecte, care produce mii de titluri pe an - şi această literatură e subreprezentată în România. Aşa că era şi firesc să mă intereseze cărţile din această zonă - măcar cele anglofone sînt accesibile publicului de aici. Am adus autori din Africa de Sud, din Canada, din Japonia."
Pintre autorii francezi pe care vrea să-i aducă în librărie se numără şi Pascal Quiniard. Doar foarte puţine dintre cărţile sale au fost traduse în română. În librărie se mai găsesc, în versiune engleză, cîteva cărţi de V.S. Naipaul - un autor aproape ignorat, spre indignarea Vanessei Zigmund, de editurile româneşti. (Din opera foarte vastă a acestui autor s-a tradus doar Măscăricii, la Polirom.) Apoi, ar fi foarte multe cărţi de ştiinţe umane pe care editurile româneşti le ignoră. Desigur, Christopher Hitchens, Francis Fukuyama nu sînt necunoscuţi (ori netraduşi), însă cît din opera lor se găseşte în traducere românească? Cei care ştiu limba engleză pot găsi cărţile lor la International Bookshop. Ce se vinde bine în Franţa nu se vinde neapărat şi în alte ţări europene. În vreme ce best-seller-urile din SUA sau din Marea Britanie - titlurile care se traduc - obţin, în general, succes peste tot în Europa. Pentru edituri şi pentru librării, e o provocare permanentă. Căci de fiecare dată cînd editurile franceze trimit lista titlurilor disponibile, stai şi te întrebi dacă publicul de aici va aprecia sau nu cartea. Gusturile literare coincid foarte rar.

Peştera lui Ali Baba

Cum reuşeşte să vîndă o carte a unui autor necunoscut? "Fac capul mare oricui intră în librărie şi are timp să mă asculte", spune Vanessa Zigmund. "Oamenii nu ştiu cum şi ce să caute într-o librărie. Există clienţi care intră şi care nu îndrăznesc să scoată cărţile din rafturi ca să se uite la ele." Probabil e un reflex format în vechile librării româneşti, cu librărese vigilente şi nu prea amabile, care-şi ţineau (puţinele) cărţi departe de mîinile pofticioase ale cititorilor. Vanessa Zigmund nu numai că-i încurajează pe cei care intră în librărie să răsfoiască volumele, ci le şi face recomandări. Ştie cîte ceva despre fiecare carte din librărie. Aşa că este în măsură să dea sfaturi.
Printre clienţi - cîţiva studenţi care se bucură cînd le spune că, după ce citesc cartea, dacă nu-i jumulită, o pot aduce înapoi la librărie, unde cartea va intra în regim de consignaţie.
Puţini au un profil umanist - sînt mai degrabă tineri oameni de afaceri sau specialişti IT, care cîştigă binişor şi care au timp să citească. "Există şi în România cîţiva oameni care vor să respire aici aerul din Occident."
Ce-i face pe oameni să cumpere o carte? "Subiectul - mai degrabă decît stilul literar", crede Vanessa Zigmund. Oricum, e greu să convingi şi, în general, publicul nu e pregătit să întîlnească şi să aprecieze ceva nou. "Şcoala şi lecţiile de limba română, aşa cum sînt predate de majoritatea profesorilor, strică cheful de a citi. În loc să înveţe cum să citească, elevii ies din şcoli în cel mai bun caz cu nişte teorii învăţate pe de rost, cu nişte clişee absurde - habar nu au să decripteze critic o carte", spune Vanessa Zigmund care a fost, cîndva, şi profesoară (suplinitoare) de literatură română. "Iar la Filologie nu înveţi să citeşti, ci doar să citezi nume mari, fără să ai habar de ele."
Librăria ideală e "Shakespeare & Company" din Paris. "E peştera lui Ali Baba, găseşti acolo tot ce-ţi doreşti. Şi dacă prin absurd nu găseşti singur ceva care să-ţi placă, te ajută librarii, care ştiu cam tot ce au în librărie."
International Bookshop e încă departe de modelul său parizian. Însă începutul e promiţător. "Nu poţi să dai boom cu o librărie. E un angajament pe termen lung. Am şi eu multe de învăţat." Unul dintre proiectele urgente este un site al librăriei, care va avea scurte prezentări pentru toate cărţile din stoc.


fotografii de Rareş Avram

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

cropat traian savu foto linkedin jpg
Chirurg român de excepție, mort în Franța într-un teribil accident cu bicicleta
Traian Savu, chirurg român stabilit în Franța, a murit într-un accident de bicicletă. Vehiculul său a rămas blocat într-o șină de tramvai, iar doctorul a fost proiectat pe carosabil izbindu-se cu capul de asfalt.
Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Reportaj CNN din orașul ucrainean Lîman: „Rușii s-au urcat pe tancuri şi au plecat” VIDEO
Pustietatea fantomatică a străzilor oraşului ucrainean Lîman eliberat de trupele ucrainene după ce fusese ocupat de cele ruse contrastează cu importanţa sa strategică.
romica tociu lacrimi 2 jpg
Romică Țociu, despre ,,războiul“ cu Alexandru Arșinel: „A fost o conjunctură nefavorabilă“
Fost angajat al Teatrului de Revistă Constantin Tănase, pe vremea când Alexandru Arșinel era director, Romică Țociu a trebuit să facă față momentului în care a fost dat afară din motive despre care presa scria la acea vreme că ar fi doar „invidie“ între actori.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.