Teritoriul fiinţei noastre

José Maria Merino
28 iulie 2010
Teritoriul fiinţei noastre jpeg

Anual, Fundaţia Germán Sánchez Ruipérez acordă un premiu pentru cel mai interesant articol despre lectură din presa de limbă spaniolă din întreaga lume. În 2009, acest important premiu a fost cîştigat de articolul „El territorio de lo que somos“, publicat de scriitorul spaniol José Maria Merino în suplimentul cultural al revistei ABC. Juriul şi-a motivat alegerea astfel: „Articolul lui José Maria Merino este o reflecţie asupra lecturii ca spaţiu al imaginaţiei revelatoare, locul în care se clarifică, într-un fel, complexitatea comportamentelor omeneşti“. 

Pe cînd eram copil, fascinat de aventurile personajelor din romanele pe care le citeam, credeam că esenţa literaturii se află în incredibilele peripeţii şi în nenumăratele surprize ale poveştilor. Pe vremea acelor lecturi fervente, acţiunile îndrăzneţilor protagonişti care, în ciuda atîtor şi atîtor pericole nesfîrşite, îşi duceau la bun sfîrşit intenţiile erau pentru mine principalul motiv al identificării fuzionale cu ei. Trecerea anilor m-a făcut să descopăr acele calităţi literare mai puţin evidente în copilărie şi să aprofundez aspecte pe care înainte nu mi le puteam nici măcar imagina, deşi povestirile populare ascultate şi citite mă făcuseră să înţeleg cumva ce însemna cu adevărat substanţa ficţiunii, dincolo de nelipsitele peripeţii şi de spaţiile miraculoase sau exotice în care acestea se desfăşurau: o mărturie cu totul particulară asupra caracterelor umane, a felurilor în care fiinţele umane acţionează, o panoramă completă şi minuţioasă a ciudatelor, nenumăratelor forme ale comportamentului omenesc.  

Feluri de a simţi 

Pe măsură ce creşteam, începeam să am o relaţie tot mai strînsă cu oamenii din lumea reală ale căror acţiuni mă deconcertau adesea, laolaltă cu propriile mele acţiuni, cărora nu reuşeam să le desluşesc pînă la capăt semnificaţia. Îmi era evident faptul că, faţă de opacitatea realităţii din jur, faţă de limitarea şi contradicţiile de fond ale unor gesturi omeneşti, lumea literaturii era de-a dreptul diafană, clară; iar personajele din romane îmi permiteau să intru, fără restricţii sau dificultăţi, în propria lor interioritate. Astfel încît, pentru început, am descoperit că paginile romanelor asupra cărora mă aplecam, absorbit în lectură, erau porţi succesive ce-mi permitau să pătrund într-o ţară unică, incomparabilă, un teritoriu în care se arătau cu maximă claritate toate felurile posibile de a fi şi de a simţi, cu toate ambiguităţile şi trăsăturile lor distinctive: loialitate şi trădare, eroism şi laşitate, avariţie şi generozitate, iubire şi ură, atracţie şi repulsie, compasiune şi cruzime. În acest fel am înţeles nostalgia lui Heidi, îndrăzneala lui Jim Hawkins sau D’Artagnan, loialitatea lui Gabriel Araceli sau Michel Strogoff, duplicitatea lui John Silver sau Uriah Heep, aplecarea ştiinţifică şi justiţiară a căpitanului Nemo, forţa imaginativă a lui Tom Sawyer sau William Brown, perspicacitatea lui Sherlock Holmes, cavalerismul lui Phileas Fogg, melancolia lui Mowgli.  

Legături subtile 

Cînd a trecut suficient de mult timp, am devenit cu totul conştient că nu voi putea niciodată înţelege secretele comportamentului fiinţelor de carne şi sînge, ca mine şi cei din jurul meu, cu aceeaşi claritate cu care pricepeam cum sînt alcătuite fiinţele literaturii: de la furiosul Ahile pînă la de buimacul Gregor Samsa, Madame Bovary şi Anna Karenina, Raskolnikov, doña Berta e Rondaliego, Bulgăre de Seu, clanul Snopes, Hans Castorp, Francisco Torquemada, Segismundo, Oblomov, Humbert Humbert, Molly Bloom, Charles Binglez, Hamlet, „un oarecare Hans Pfaall“ şi atîţia alţii – m-au învăţat să cunosc într-o oarecare măsură fiinţele reale şi să mă cunosc mai bine pe mine însumi. Pe nesimţite, am ajuns să înţeleg acel moment din Roşu şi negru în care Stendhal, pentru a explica stupoarea doamnei de Rênal în faţa insistenţei tînărului Julien Sorel, ne spune: „Cum doamna de Rênal nu citea romane, nu înţelegea ceea ce i se întîmpla“. 

De altminteri, evoluţia, abundenţa şi bogăţia lecturilor mi-au permis să înţeleg, cu vremea, subtilele legături ce uneau toate aceste cărţi pentru a le ordona în lumi ficţionale: am înţeles că drumul spre insula comorii, La Hispaniola, evoca, de fapt, vechea căutare a lînii de aur de către Iason şi argonauţi, dar şi căutarea Graalului de către cavalerii Mesei Rotunde, la fel cum aventura lui Huck Finn în încercarea de a-şi elibera tovarăşul, pe sclavul Jim, sau ingeniozitatea care-l ajută pe Kim să supravieţuiască, împreună cu un lama tibetan, în căutarea Rîului Săgeţii nu fac decît să reia diferite gesturi ale ingeniosului hidalgo, cavalerul Don Quijote de la Mancha, ajutat de Sancho Panza în lupta sa împotriva vrăjitorilor şi nedreptăţilor, la fel cum cimpanzeul Hanuman l-a ajutat pe Rama s-o scape pe Sita de sub puterea demonilor, sau ca perseverenţa lui Robinson Crusoe de a face din insula virgină în care naufragiase un loc civilizat. Aceste poveşti reproduc toate miturile originare despre creaţia lumii din nimic. Foarte adesea, în naraţiunile pe care le citesc şi acum pentru prima dată sau le recitesc, recunosc, camuflat sub schimbările vremii, ecoul anumitor episoade trăite de acel bărbat ascuţit la minte numit Odiseu, pentru care a fost atît de complicat să se întoarcă acasă.  


Timpul vieţii 

Trebuie să mai adaug ceva ce acum ştiu sigur: aceste porţi înguste, flexibile de intrare în lumea romanelor şi poveştilor mi-au permis nu doar să intru în miezul atitudinilor omeneşti, ci şi să înţeleg cu adevărat, în veritabila lor atmosferă materială şi morală, spaţiile fizice în care ne împlinim destinul nostru misterios, acele ţinuturi, sate, metropole fictive care le evocă pe cele reale, sau chiar spaţiile construite doar cu materiale fabulatorii. În toate acestea, am perceput trecerea timpului vieţii mele, a celor spuse sau scrise, a durerilor şi speranţelor, şi mai ales a deziluziilor, dintr-o perspectivă şi cu o luciditate pe care nu mi le-ar fi permis curgerea vertiginoasă a timpului din realitatea mea personală. 

Mulţi cred, supuşi încă iluziei aristotelice, că doar Istoria poate adăposti adevărata arhivă a vieţilor noastre, însă zona cea mai sigură a ceea ce caracterizează specia umană, spaţiul unde se află cu adevărat istoria de milenii a inimii noastre este literatura, cristalizată de capacitatea simbolică ce ne defineşte. Cititul ne dă acces la marele spaţiu al imaginaţiei revelatoare: ţara fiinţei noastre, teritoriul simţirii care sîntem.  

traducere din limba spaniolă de Simona Sora

José Maria Merino  (n. 1941), poet şi prozator spaniol, este autorul volumelor La orilla oscura (Malul întunecat), El viajero perdido (Călătorul pierdut), Cuentos del reino secreto (Povestiri din regatul secret), Cuentos del barrio del Refugio (Povestiri din Refugiu), Días imaginarios (Zile imaginare), El heredero (Moştenitorul), La sima (Prăpastia). A publicat, de asemenea, o trilogie pentru copii, formată din romanele El oro de los sueños (Aurul visurilor), La tierra del tiempo perdido (Tărîmul timpului pierdut) şi Las lágrimas del sol (Lacrimile pămîntului), dar şi alte cărţi pentru copii şi adolescenţi. 
A primit mai multe premii literare spaniole, printre care Premiul Naţional al Criticii, Premiul „Miguel Delibes“, Premiul „Salambó“ şi Premiul „Castilla y León de las Letras“.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Toma Petcu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ceartă PNL-PSD pe închiderea minelor: cum justifică liberalii votul din Parlament
PNL susține că PSD dezinformează și vrea să speculeze subiectul închiderelor a două mine, proces întins însă pe durata a patru ani, în care se poate reveni asupra deciziei.
calculator-taxe-formular-anaf-fisc-impozit
ANAF și-a intensificat controalele. Cum pot afla contribuabilii că vine Fiscul în control
Instrumentul prin care contribuabilii află probabilitatea de a fi supuși controalelor ANAF este stabilit prin analiza de risc, susține avocatul Alex Slujitoru specialist în cadrul EY România.
Kate Middleton
Kate va trebuie să renunțe la stilul vestimentar și să urmeze anumite reguli
Kate Middleton a primit titlul de Prințesă de Wales, același cu al regretatei Lady Diana, după mortea Reginei Elizabeta a II-a. Această situație va duce și la o schimbare de garderobă, pentru care Kate a fost de-a lungul timpului atât de apreciată.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.