Socialist-Capitalist Network

Bogdan DUMITRESCU
30 iulie 2011
Socialist Capitalist Network jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 63, august 2011)

„În capitalism, omul este exploatat de către om. În socialism, e invers.“  
(proverb polonez)

La ceva timp de la publicarea în această revistă a articolului despre bazele „teoretice“ ale existenţei realismului socialist-capitalist [vezi (1)] în România, este poate momentul să propun cîteva exemple relevante dintre autorii şi creaţiile care ar putea fi parte din această manieră originală de a vedea lumea înconjurătoare. Mai ales că în perioada scursă au apărut mai multe demersuri artistice care pot fi explicate de conceptul amintit.

Elimin de la început creatorii care după ’89 au schimbat între ele etichetele de pe borcanele cu rău şi cu bine, producînd de fapt un fel de realism antisocialist. Este cazul unor texte jurnalistice, literare, al unor produse de artă plastică (monumentală, dar nu numai) etc. care au fost succesive unor anumite forme de vinovăţie/revoltă/penitenţă, chestiuni care nu puteau funcţiona decît poate la nivelul moral(izator). Dau un singur exemplu, ca să nu dezgropăm pe ziuă moroii – unul, dar relevant: filmul lui Nicolae Mărgineanu Undeva în Est, făcut pe scenariul lui Augustin Buzura, care, pur, dar şi simplu, îi face pe bandiţii (din munţi) eroi şi pe eroii (socialismului) bandiţi.

Sînt şi artişti care au avut curajul tineresc de a ieşi din maniheismele postrevoluţionare – de urmărit [vezi (2)] prima parte din prezentarea de anul acesta a lui Dan Perjovschi despre spaţiului public românesc ca hibrid încărcat atît de seme socialiste, cît şi de cele ale contemporaneităţii consumiste.

Reala asumare a realismului socialist-capitalist este recentă. Motivele prospeţimii acestui demers au fost expuse în articolul sus-citat; rezumînd, „sila“ omogenă faţă de propagandele celor două sisteme – atît de cea socialistă, cît şi de cea a societăţii de consum – nu putea să apară decît după trăirea deplină şi a deziluziei faţă de cea de-a doua, proces care a avut nevoie de peste un deceniu de postcomunism.

Cristi Puiu şi Răzvan Rădulescu au fost pionierii din film. În Moartea domnului Lăzărescu mentalităţile remanente sînt descrise în „ramă“ contemporană. Moartea personajului semnifică poate şi moartea mentalităţii vechi, neadaptate la presiunea prezentului cinic.

În filmele lui Corneliu Porumboiu este invers. Acţiunea lor se petrece în Vasluiul rămas ca îngheţat în timpul comunismului. Parte din originalitatea propunerii regizorale vine din contrastul dintre canavaua citadină socialistă şi problemele actuale pe care oamenii şi le pun – dacă ar trebui condamnat consumul de droguri sau dacă se poate numi revoluţie ce s-a întîmplat la Vaslui în ’89. Povestea din filmele lui Porumboiu are un umor amar, venit din înţelegerea esenţei comice şi tragice, în acelaşi timp, a apropierii impermeabile dintre sisteme şi din decepţia oferită atît de trecutul socialist, cît şi de prezentul „democratic“.

Amintitirile din Epoca de Aur (Mungiu/Hofer/Mărculescu/Popescu/Uricaru) folosesc un umor mai deplin – venit dintr-un minus de implicare în întîmplări petrecute în trecut, povestite cu mijloacele filmice de azi. Trucul vine ca în celebrul serial Kaamelott al francezilor – în care personajele medievale vorbesc ca parizienii de azi –, din tratarea în manieră contemporană a legendelor urbane ale anilor epocii comuniste.

Marele exemplu literar este, desigur, Herta Müller. Motivaţia Academiei suedeze vorbeşte despre „sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor“. Vorbind despre dezrădăcinare, Herta Müller se plasează în limbo-ul dintre sisteme: des-fiinţată de ceea ce a trăit în spaţiul românesc, ea nu înregistrează Occidentul ca pe opusul monstruozităţii, realizînd că nici „dincolo“ nu se găseşte soluţia la trama existenţei.

În literatura 100% românească, lucrurile sînt puţin mai complicate. În deceniul zece, s-au publicat în principal „revizuirile“ sus-amintite şi literatură subiectivă de sertar sau de masă. Apoi, în ultimii zece ani, din cauză că scriitorul român nu a avut deschiderea spre afară a scenaristului român de film, la noi s-a scris mai degrabă în genuri pentru consum intern – precum, spre exemplu, literatura legată de sex.

Operele care au ca subiect realitatea românească actuală (literatura autoficţională, literatura-blog etc.) sînt într-atît de referenţiale ale prezentului încît devin anistorice, neinteresate de raportarea la jumătatea de secol comunistă. Există o altă serie de cărţi cu subiectul plasat în trecutul „socialist“ – de exemplu, cărţi despre copilăria din epocă, scrise de Mircea Cărtărescu, Simona Popescu, Vasile Ernu etc. Autorii în cauză, neasumîndu-şi însă în operă concomitent şi prezentul, nu pot fi susceptibili de contingenţă cu conceptul despre care vorbim.

Am totuşi două exemple de dat. Subiectul romanului Degete mici de Filip Florian se referă la apariţia unui semn al trecutului stalinist – o groapă comună – în plină realitate prezentă a unei comunităţi de provincie din România de azi. Apoi, Svetlana Cârstean a publicat o carte-poem despre universul semicarceral al practicii în atelierele şcolare – Floarea de menghină. Stilul asumat baroc, emfatic, ironic, în fapt, face ca poemul să poată fi apropiat de conceptul de realism socialist-capitalist, ca pastişă de literatură omagială proletcultistă.
În arta plastică lucrurile sînt mai clare. Mai ludice, mai autoironice.
Maestrul este aici Ion Bârlădeanu. Colajele sale [vezi (3)] sînt alcătuite din materia vizuală primordială a celor două tipuri de propagandă – cea socialistă şi cea a comercialului, a star-sistemului, ambele prezente în ziarele şi revistele de dinainte de ’89, din care artistul a decupat personajele şi fundalurile.

Vlad Nancă este autorul lucrării Original Adidas [vezi (4)] din 2005, care înfăţişează două picioare de porc care poartă brandul Adidas pe ele – aluzie la denumirea folosită în alimentarele de pe vremea lui Ceauşescu.

În 2004, Nicolae Comănescu picta Wrong Hill [vezi (5)] – lucrare care a constituit şi afişul expoziţiei din acest an a artistului, cu titlul Berceni, de la MNAC. Înfăţişat în culorile ţipătoare ale afişelor cu reclame turistice pentru Caraibe, se vede un personaj abia schiţat navigînd pe un windsurf care se îndreaptă spre un orizont unde corăbii cu pînze ard în flăcări. Pe malul care se vede în zare, se înalţă Casa Poporului, străjuită de palmieri. Cînd priveşti cu atenţie, vezi că în colţul tabloului apare scris în oglindă, ca şi cum ai privi printr-un parbriz, „SPALĂMĂ BĂ...“

În toamna trecută, Emanuel Borcescu a panotat soclul fostei statui a lui Lenin din faţa Casei Scînteii cu patru lucrări cu titlul generic Fresca eroului capitalist, care folosesc imaginea şi textele primitive ale propagadei socialiste, descriind realitatea zilelor noastre [vezi (6)]. Textul de pe panoul cu un muncitor în construcţii spune: „Vile multe construim / În Pipera să trăim.“ Cel de sub imaginea unui personaj îmbrăcat ca în multinaţionale, care vorbeşte la celular: „Oameni mulţi muncesc cu spor / În afaceri ei dau zor.“

Marilena Murariu a deschis o discuţie în jurul tablourilor ei din expoziţia Despre Elena în general [vezi (7)] de anul acesta, în care a încercat să folosească imaginea Elenei Ceauşescu şi a altor personaje istorice recente, pentru a explica „parabolic“ aceeaşi istorie recentă.

Realismul socialist-capitalist poate fi remarcat şi în alte manifestări artistice: de mulţi ani, Sarmalele Reci a cîntat melodii de gen – „Ţara te vrea prost“, „Nicu Ceauşescu preşedinte“ sau „Adrian Băsescu“. Formaţia Guess Who interpretează melodia „Nu ne-am născut în locul potrivit“ pe refrenul şi linia melodică a corului de pionieri „Noi în anul 200“.

Logoul Creative Monkeyz [vezi (8)] – creatorii desenului animat de pe Net Robotzi – este steaua roşie comunistă care are în centru, în locul secerii şi ciocanului, o cheie franceză şi o banană. Creatori români de modă au propuneri de îmbrăcăminte „casual“ cheguevaristă, baruri şi restaurante moderne pretind că îşi au rădăcinile în cluburile socialiste.

Există şi o direcţie de gîndire critică apropiată de „principiile“ realismului socialist-capitalist – cea a revistei de pe Net www.criticatac.ro, un loc unde nişte tineri intelectuali pun des problemele actualităţii prin grila trecutului comunist, uneori însă uşor cam prea „teoretic“ (poate din teama de a nu fi consideraţi neserioşi).

*
Concluzie: Unele dintre cele mai importante recunoaşteri ale valorii creaţiei româneşti – premii de film la Cannes, expoziţii la MOMA, Premiul Nobel pentru literatură, etc. – au fost atribuite unor creatori cărora li s-a recunoscut originalitatea viziunii, a ideologiei artistice apropiate de conceptul de realism socialist-capitalist românesc.
Poate folosirea acestui concept explicativ (vă satisface marca pur estetică de „minimalism românesc“ ataşată tuturor filmelor regizorilor români?) este o soluţie pentru definirea şi pentru comunicarea mai clară, în lume, a unui fenomen distinct din cultura românească.

*
Atenţie! Bulgarii ne ajung din urmă! Acum doar cîteva săptămîni, un basorelief din bronz al unui monument sovietic din Sofia a fost pictat noaptea [vezi (9)], soldaţii de metal fiind transformaţi în – aşa cum spune ştirea –„iconuri ale culturii pop a Americii capitaliste“ – Santa Klaus, Superman, Ronald McDonald etc. Dedesubt, artiştii necunoscuţi au scris cu sprayul: „În pas cu timpurile!“

(1) http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/bogdan-dumitrescu-introducere-in-realismul-socialist-capitalist-44369.html
(2) http://www.youtube.com/watch?v=yhv47qd_PA0
(3) http://www.hartgallery.ro/index.php?page=artist&id=11#
(4) http://vladnanca.blogspot.com/2005/11/original-adidas-in-bratislava.html
(5) http://comanescu.blogspot.com/
(6) http://www.incotro.org/survey/2010/emanuel-borcescu/
(7) http://www.modernism.ro/2011/05/09/marilena-murariu-despre-elena-in-general-galeria-simeza/
(8) http://creativemonkeyz.com/
(9) http://animalnewyork.com/2011/06/bulgarian-monument-to-the-red-army-vandalized/

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Soldati ucraineni Ucraina FOTO Ministerul ucrainean al Apărării Twitter jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Ucrainenii continuă să recupereze teritorii, iar Rusia trimite forțe la granița regiunii Harkov
Surse ruse raportează că focul de artilerie ucrainean interzice cu succes ultima rută logistică a forțelor ruse către Lyman, care trece prin Svatove-Makiivka-Terny, la nord de așezare.
Sorin voluntar pompieri FOTO ISU Suceava jpg
Bodyguard pentru Jason Statham și Dolph Lundgren. El este Sorin, pompierul voluntar din Suceava
În timpul pandemiei a lucrat ca voluntar în spital timp de trei luni, are 3.000 de ore de gardă și a participat ca pompier voluntar la peste 400 de intervenții.
Spărgătorii de case preferă şi acum metodele tradiţionale de intrare prin efracţie
Doi români s-au cățărat în biroul angajatorului din Austria și au furat 60.000 de euro
Cei doi români, în vârstă de 21 de ani, din Bacău, au pătruns în biroul angajatorului printr-o fereastră și au sustras 60.000 de euro și mai multe dispozitive electronice. Vor fi extrădați în Austria.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.