Sidonie Mezaize - Librăria Kyralina

7 februarie 2013
Sidonie Mezaize   Librăria Kyralina jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 80, ianuarie 2013)

„Cărţile care ne plac“

În "micul Paris", cărţile franceze nu sînt o prezenţă prea vizibilă. Cîteva librării din Bucureşti au în ofertă apariţii recente în limba franceză, însă titlurile pe care le aleg nu sînt reprezentative pentru producţia literară atît de bogată din Franţa. Editurile româneşti traduc şi publică mai ales cărţile distinse cu premii literare importante sau pe cele ale autorilor-vedetă. Se mizează pe comercial, pe succesele sigure - în perioadă de criză, editurile nu sînt dispuse să îşi asume riscuri. Există astfel numeroşi cititori de literatură (şi de limbă franceză) care rămîn fără "obiectul muncii", adică fără cărţile pe care şi le doresc. Librăria Kyralina, deschisă recent, îşi propune să aducă la Bucureşti cele mai interesante cărţi publicate în Franţa.

Sidonie Mezaize a făcut studii de literatură comparată şi are un DESS la Sorbona. După cîteva stagii la editura Denoel şi la Centre National du Livre pour Enfants, a lucrat o vreme la editura Pocket Jeunesse. La Bucureşti a condus Bureau du livre, instituţie menită să încurajeze schimburile culturale între Franţa şi România şi să sprijine traducerea şi publicarea literaturii franceze. Bureau du livre organizează evenimente literare, proiecte comune cu scriitori, editori, mediatori, traducători români şi francezi, lansări de carte, schimburi profesionale, acordă burse pentru specialişti ai pieţei de carte şi subvenţii pentru edituri. Aşa a ajuns să-i cunoască pe editorii şi scriitorii români şi să descopere o piaţă literară foarte dinamică. Lucrurile evoluează repede - explică fondatoarea librăriei. De cînd a venit la Bucureşti - acum aproape trei ani - şi pînă acum, situaţia s-a modificat. Au dispărut de pe piaţă edituri mici, dar au şi apărut altele, noi, profilate; s-au deschis librării; au apărut noi "vedete" literare. "Sigur, piaţa de aici e mult mai mică decît cea franceză. Dar acolo lucrurile sînt stabile - nu există evoluţii spectaculoase." "Aici există numeroşi mici editori romantici care promovează - cu mijloace puţine - autori minunaţi. Dar există tot mai mulţi editori cu adevărat profesionişti." De (foarte) puţină vreme au apărut cărţi într-adevăr frumoase, scumpe - în ambele sensuri ale termenului.
În ce măsură piaţa de carte de aici acoperă actualitatea literară franceză? Cît de la curent sînt cititorii români cu apariţiile din Franţa? "Editurile de aici publică mai ales cărţile distinse cu premiile literare importante. Nu e rău, dar ei reprezintă foarte puţin din piaţa literară. Pe de altă parte, trebuie să fim sinceri, sînt tot mai puţine edituri româneşti care publică carte franceză. E un cerc foarte restrîns de editori care selectează doar vîrfurile sezonului literar." Sidonie Mezaize spune că autorii distinşi cu marile premii literare franceze nu sînt neapărat reprezentativi pentru literatura contemporană de azi. "Nu înţeleg această obsesie pentru premii literare şi pentru ceea ce noi numim rentrée littéraire. Sigur, adesea, cărţile premiate chiar sînt bune - ultimul Goncourt, obţinut de Jérôme Ferrari cu Le Sermon sur la chute de Rome (editura Actes Sud) - însă văd aici mai degrabă un interes comercial. Pe tot parcursul anului se publică în Franţa nenumărate cărţi foarte bune care, rămînînd nepremiate, nu atrag atenţia editorilor străini." Librăria Kyralina va încerca să acopere tocmai aceste cărţi foarte bune, dar mai puţin cunoscute publicului din România.
La baza proiectului pentru această librărie se află o bursă acordată de Fondation Lagardère. Grupul francez acordă anual burse tinerilor sub 35 de ani, în domeniul cultural: scriitori, cineaşti, muzicieni, presă scrisă şi audiovizuală. Bursa pentru librari, în valoare de 30.000 de euro, reprezintă "capitalul" iniţial al noii librării franceze de la Bucureşti.
De ce Kyralina? Într-adevăr, recunoaşte şi Sidonie Mezaize că i-a fost foarte greu să găsească un nume în acelaşi timp atractiv pentru public şi care să placă tuturor celor implicaţi. "Sîntem trei oameni asociaţi în această librărie - şi am încercat să ajungem la un compromis, la un nume care să exprime ceva în care credem cu toţii." Panait Istrati e un autor care i-a inspirat pe toţi trei. Aşa au găsit-o pe Kyralina şi le-a căzut imediat cu tronc. Dincolo de faptul că au "extras" numele din cartea lui Istrati, le-a plăcut şi rezonanţa lui. Aşa că l-au preluat pentru librărie. "E o alegere bună - am fost felicitaţi pentru ea şi de cititorii care ne-au trecut pragul."
Apropo de cititori. Cine sînt ei? În primul rînd, români care citesc mult, peste medie, oameni bine informaţi, cititori sau chiar vorbitori de franceză care nu au acces imediat la cărţile publicate în spaţiul cultural francofon. Dar sînt şi numeroşi clienţi francezi din rîndul comunităţii de expaţi, destul de mare la Bucureşti - spune Mezaize. Mulţi nu găsesc, în oferta librăriilor româneşti, cărţile pe care le caută. "Noi ne propunem să aducem în librărie cărţile care ne plac. Sperăm să-i convingem şi pe alţii să le ia şi să le îndrăgească."
80% dintre cărţi în franceză, 10% din ofertă o reprezintă cărţile în germană, 10% sînt în română. "A fost o muncă titanică, selecţia a durat şase luni." Mezaize a stat de vorbă cu numeroşi librari din Franţa, dar şi din alte oraşe europene, care au ajutat-o să înveţe ce fel de cărţi franceze ar putea stîrni interesul cititorilor în afara Franţei. Apoi, fondatoarea librăriei a făcut un fel de sondaje printre prieteni şi apropiaţi din România: a cerut liste cu titluri mai noi sau mai vechi care i-ar interesa. A adunat sute de propuneri. A pornit la drum cu această listă pentru "librăria ideală". Apoi a încercat să "rafineze" aceste propuneri. "Chiar şi după deschiderea librăriei, am lucrat în continuare pe această listă, pe care încercăm s-o punem în acord cu preferinţele clienţilor. Am descoperit că unele domenii merg bine, altele mai puţin bine. De pildă, am ştiut de la bun început că ediţiile de buzunar - mai ieftine - vor fi cele mai accesate. Încercăm, în continuare, să îmbunătăţim oferta în acest domeniu. Cărţile pentru copii merg de asemenea foarte bine."
Cititorii francezi vin adesea pentru a căuta cărţi româneşti traduse în limba franceză. Librăria acoperă această cerere cu destul de multe titluri. În cea mai mare parte, e vorba de autori români care trăiesc şi publică în Franţa (unii care au scris chiar în franceză), dar şi de romane noi, traduse recent. Printre cei mai căutaţi autori: Gherasim Luca şi Eugène Ionesco, clasicii Caragiale, Eminescu etc. - pe care francezii care trăiesc aici nu-i cunosc, dar sînt curioşi să-i descopere -, autori contemporani - de la Cărtărescu la Dan Lungu -, dar şi un scriitor din Republica Moldova, singurul tradus în franceză şi care nici măcar în România nu e cunoscut: Savatie Baştovoi. Mezaize încearcă să lărgească oferta, incluzînd şi volume de poezie - dar aici sînt foarte puţine traduceri disponibile. De la tejgheaua librăriei, Faustine Vega - traducătoare în limba română formată în cadrul programelor ICR şi rămasă la Bucureşti, angajată la Kyralina - aminteşte de Marin Preda şi de Marin Sorescu, şi ei doi autori foarte căutaţi de cititorii francofoni.
Altminteri, am mai găsit în librărie un raft destul de bine garnisit în domeniul ştiinţelor sociale: cărţi de istorie (multe specializate în sud-estul Europei), de politologie, de mass-media, de sociologie. "Aici, va trebui să ne extindem - mai ales spre filozofia contemporană" - spune Sidonie Mezaize.
Rar am văzut atîta optimism la un întreprinzător în domeniul cărţii. După ce zeci de mici edituri şi-au închis porţile, într-o perioadă în care editorii se plîng de difuzarea foarte proastă şi cînd toată lumea se aşteaptă la dispariţia cărţii tipărite, ea a deschis o librărie de nişă şi e aproape sigură de succes. "Mai ales cînd lucrezi cu cărţile, e nevoie de o atitudine pozitivă" - susţine Mezaize. Există şi eşecuri?
"Ceea ce nu merge bine în librărie sînt tocmai cărţile pe care oricum nu prea aveam chef să le vindem. De pildă, scriitori consideraţi comerciali, autori de best-seller, ca de pildă Marc Levy, sau autori mai degrabă superficiali, cum ar fi Christine Angot, nu au succes în librăria Kyralina. Ceea ce demonstrează că clienţii care intră în librărie au gusturi bine formate" - spune Mezaize. Şi că se lasă sfătuiţi - spre bucuria librarilor. Terre des affranchis, de pildă - un roman scris în franceză de autoarea originară din România Liliana Lazăr, merge foarte bine, spre bucuria aceleiaşi Faustine Vega, care nu conteneşte s-o recomande.
Librăria Kyralina se află într-o casă mică, minunat restaurată (spaţiul a fost amenajat cu ajutorul arhitectului Şerban Sturdza), pe strada George Enescu. Atmosfera e plăcută - chiar dacă poate părea rece - şi librăreasa, Faustine Vega, e mereu dispusă să ofere sfaturi competente.

Matei MARTIN

fotografii de Lucian Muntean

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

aurel balasoiu foto facebook jpg
Cine este Aurel Bălășoiu, deputatul exclus din PSD în urma unui scandal sexual
Aurel Bălășoiu, deputatul exclus din PSD pe fondul implicării într-un scandal sexual cu minori, este la primul mandat de parlamentar și a studiat Teologia. După ce au apărut fotografii în care ar apărea dezbrăcat alături de un tânăr, parlamentarul a susținut că nu este el în imagini.
Craniul ursului preistoric se poate observa vizitând Peștera Ialomiței, recent restaurată. FOTO CS
Peștera Ialomiței din Bucegi, primul caz atestat de conviețuire dintre un pustnic și un urs
Peștera Ialomiței sau Peștera Pustnicului este cel mai vizitat obiectiv turistic din Munții Bucegi și, cel mai probabil, la acest lucru au contribuit și legendele care s-au țesut în jurul acesteia.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane FOTO Basilica jpg
Regulile spovedaniei, jocul de imagine al BOR. „Este doar o reconfirmare, nimic nu e nou”
Pe fondul scandalului provocat de Visarion Alexa, Patriarhia Română anunța că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a adoptat o serie de propuneri cu privire la spovedanie și duhovnicie.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia