Nora Iuga - traducătoare şi scriitoare

8 ianuarie 2013
Nora Iuga   traducătoare şi scriitoare jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 79, decembrie 2012)

Intuiţie şi inspiraţie

Scriitoarea i-a luat faţa traducătoarei. Pe de o parte, pentru că a furat startul: poeta a început un pic mai devreme. Pe de altă parte, pentru că majoritatea cititorilor stau mereu cu ochii pe vedete - şi scriitorii sînt mereu mai vizibili, mai iubiţi, mai aplaudaţi decît traducătorii. E o nedreptate. Pentru că traducătoarea Nora Iuga nu e cu nimic mai prejos decît scriitoarea Nora Iuga.

Ce au în comun Elfriede Jelinek, Günter Grass şi Herta Müller? Limba germană. Premiul Nobel pentru Literatură. Şi pe traducătoarea Nora Iuga. Ei îi datorăm publicarea în versiune românească a cel puţin o carte din opera nobelaţilor germani. Şi a altor treizeci de volume traduse în ultimii patruzeci de ani. Dar Nora Iuga nu se laudă neapărat cu faptul că a tradus "premianţi". Departe de a pune preţ pe distincţii, preferă să vorbească despre literatură. Ar vorbi ore în şir, neîntrerupt: despre limba incredibilă şi imposibilă a lui Jelinek, despre spiritul Aglaiei Veteranyi, despre spiritul ludic din poezia lui Oskar Pastior, despre muzica lui Paul Celan sau despre vocea inegalabilă a Hertei Müller.
Scriitoare sau traducătoare? Pe Nora Iuga nu o complexează în nici un fel această dilemă. Ambele "meserii" i se potrivesc şi o atrag. Şi nu face nici un fel de ierarhie.
La începutul anilor '70 - scriitoarea în vîrstă de patruzeci de ani apucase să publice două volume - numele ei este înscris pe o listă de scriitori interzişi. Cărţile acestor autori sînt scoase din librării; nici în reviste nu mai aveau voie să publice. Singura şansă a fost traducerea. Şi în cazul Norei Iuga traducerile au luat atunci locul creaţiei proprii. Nu că traducerea n-ar fi tot creaţie... Pentru Nora Iuga, traducerile constituie chiar o parte a operei de scriitor. Oricum, le-a dat de la bun început importanţă: "Le-am făcut cu aceeaşi pasiune, aceeaşi dăruire, aceeaşi disciplină."
Prima carte tradusă a fost un volum de August Strindberg - o antologie de trei nuvele intitulată, în română, Vrăjitoarea. "A fost o trişerie căci, fireşte, acele texte ar fi trebuit să fie traduse din suedeză." Dar, negăsind traducători buni de suedeză, editura a ales să publice cartea tălmăcită după o versiune germană. Tot din literatura nordică, mai precis din norvegiană - tradusă via limba germană -, a fost şi următoarea carte: Ultimul capitol, de Knut Hamsun. Apoi a urmat Herta Müller. Care apucase să publice, în limba germană, Niederungen şi Drückender Tango. Era în 1987. Exact în săptămîna în care urma să predea Editurii Kriterion versiunea românească a celor două volume, a întîlnit-o pe Herta Müller la Bucureşti. Scriitoarea primise toate actele necesare şi urma să părăsească definitiv România. Voia să-şi ia rămas-bun de la traducătoare. După plecarea din România, editura n-a mai publicat cele două cărţi. Nora Iuga a rămas doar cu plăcerea de a-i fi tradus cărţile. Nici cu Die Kälte/Răceala, de Thomas Bernhard, n-a avut noroc. Cartea - redactată pînă în ultima fază - nu a mai apărut, pînă la urmă, la Editura Kriterion, apoi a mai zăcut o vreme la Univers. Un timp, a crezut manuscrisul pierdut. L-a regăsit recent şi, din cîte speră Nora Iuga, va apărea în curînd - decenii mai tîrziu - la Editura Polirom.

Despre libertate

"Nu sînt temeinică cînd traduc. Nu stau cu dicţionare şi lexicoane. Nici măcar nu citesc cartea înainte de a mă apuca de treabă. În schimb, pun preţ mare pe inspiraţie", spune Nora Iuga. Pentru ea, nu rigiditatea şi acribia de a reda, cu exactitate, originalul sînt calităţile esenţiale ale unui traducător. Ci priceperea de a găsi o voce bună în limba-ţintă. Cîtă libertate îşi permite, totuşi, traducătorul? Aici, Nora Iuga face mai întîi un gest în acelaşi timp amplu şi ezitant. De parcă ar vrea să spună că libertatea e infinită şi că doar cuvintele au înţelesuri măsurate. Apoi reia. Libertatea se găseşte pe două paliere. "Sînt o bună cititoare. Instinctiv urmăresc relaţia intimă a cuvintelor în frază. Cînd citesc o carte, mă interesează pătura de tăcere, nerostitul. Cînd o dibuiesc şi o traduc, încerc să o scot în evidenţă. Şi atunci am tendinţa să folosesc cuvîntul pe care mi-l sugerează tăcerea de sub textul exprimat în cuvinte scrise. Al doilea palier, la care ţin enorm, şi care mi se pare mult mai important decît respectarea strictă a sensurilor cuvintelor, este dorinţa de a induce unui text scris de-un autor german, de pildă, sensibilitatea cititorului român." O traducere iscusită ţine deci mai degrabă de-o sensibilitate educată decît de o ştiinţă învăţată. Probabil că pentru cei trecuţi prin cursurile de traductologie ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine de azi, această definire a meseriei de traducător sună suspect. Însă Nora Iuga insistă: nerostitul e mai presus de cele spuse şi scrise negru pe alb.
Aşa se face, de pildă, că atunci cînd a fost rugată să facă un referat la o carte tradusă din germană de poetul Mircea Ivănescu, şi a găsit abateri mari de la forma originală, a răsuflat uşurată. "În română, suna dumnezeieşte. Asta înseamnă să fii un traducător bun."
Există şi alt fel de traducători. Dintre cei foarte exacţi, unii greşesc tocmai pentru că nu rezonează cu textul. "Cînd am citit poemele lui Apollinaire în traducerea lui Mihai Beniuc, mi-a venit să exclam: "Dar de ce-o fi Apollinaire un poet aşa mare, că mie nu-mi place deloc."" La fel a păţit şi cu poemele Annei Ahmatova traduse de Aura Christi. Noroc că şi Apollinaire, şi Ahmatova au avut parte şi de alţi traducători în limba română.
Ea însăşi poetă, Nora Iuga nu s-a văzut niciodată în incompatibilitate cu munca de traducător. Dimpotrivă, talentul scriitoricesc susţine şi iscusinţa traducătoarei.

Straturile poeziei

Probabil că tocmai faptul că e şi poetă i-a determinat pe Oskar Pastior şi pe Herta Müller, de pildă, s-o aleagă drept traducătoare. Amîndoi i-au dat libertate deplină la traducere.
În cazul celor 33 de poeme cu Petrarca de Oskar Pastior, a încercat, mai întîi, să păstreze sensurile poemelor. I-a fost greu şi, în ciuda eforturilor, simţea că nu îi iese. Cartea era, într-adevăr, specială: e rodul unui pariu al poetului cu un prieten de-al său care l-a provocat să traducă poemele lui Petrarca. Pastior, care nu ştia italiană, a intrat în joc şi s-a apucat de treabă. Ce-a ieşit n-a fost tocmai o traducere: poetul a păstrat cîte ceva din spiritul sonetelor şi, pe cît s-a putut, elementele de prozodie, dar a improvizat la rîndu-i, adăugînd straturi personale de înţelesuri şi propriile comentarii. "Dacă faci o comparaţie între textul lui Pastior şi textul lui Petrarca, sau între textul lui Pastior şi textul Etei Boeriu, care l-a tradus magistral pe Petrarca, îţi dai seama că poemele aproape că nu au nici o legătură", explică Nora Iuga. Cum a abordat ea însăşi acest joc? Căci, pînă la urmă, pentru traducător, e un fel de mise-en-abîme. "Am tot încercat să caut sensuri. I-am trimis cîteva dintre poemele traduse şi mi-a răspuns că, tot căutînd sensuri, o să stric poezia. "Fă ce vrei!" - mi-a spus - "doar eşti poetă". Doar aşa m-am eliberat. Pînă la urmă, am lăsat poezia să curgă - şi a ieşit foarte bine. Raţiunea n-are ce căuta aici, totul e intuiţie şi inspiraţie." Constatare valabilă şi în cazul volumului de colaje al Hertei Müller În coc locuieşte o damă: "Cu cît aceste jocuri par mai absurde, cu atît şi libertatea traducătorului e mai mare."
Cum se împacă scriitoarea cu traducătoarea? "Nu ştiu dacă nu cumva succesul de critică pe care l-au avut cărţile mele în Germania nu se datorează şi faptului că i-am tradus şi promovat în România pe cîţiva dintre cei mai mari autori germani. Mă întreb dacă nu cumva premiul Friedrich Gundolf, pe care mi l-a acordat Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung pentru promovarea culturii germane, nu a jucat un rol în receptarea cărţilor mele. În plus, al doilea atu al meu e tocmai cunoaşterea limbii germane: asta mi-a permis să pot interveni direct în discuţii după lecturile publice la care am fost invitată."

fotografii de Lucian Muntean

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Parteneri

Anatomy of the Human Ear ro svg png
Bețișoarele de urechi sunt folosite greșit de majoritatea populației. Medicii spun că pot produce probleme serioase de sănătate
Medicii trag un semnal de alarmă și spun că bețișoarele de urechi sunt folosite incorect de majoritatea populației. Acestea pot cauza probleme grave de sănăte, precum spargerea timpanului, micoze, leziuni și chiar pierderea auzului.
Toamna in Fundătura Ponorului  Foto Lucian Ignat jpg
Locul numit „Palma lui Dumnezeu” de pe Via Transilvanica. Sătenii îl părăsesc toamna, dar turiștii fac orice pentru a-l vedea
La început de toamnă, localnicii care își păstoresc animalele în Fundătura Ponorului din Munții Șureanu se pregătesc să coboare cu ele în satele de la poalele munților, în schimb locul numit și „Palma lui Dumnezeu” este căutat de numeroși turiști.
Frankenstein a existat cu adevărat  foto   Shutterstock jpg
O nouă formă de viață după moarte? Cum se pot reactiva celulele și cum pot dobândi noi abilități pentru a supraviețui
Un nou studiu dezvăluie că celulele moarte prind viață în moduri neașteptate, dezvoltând funcții noi. Aceste descoperiri șocante sugerează că realitatea poate fi la fel de fascinantă ca ficțiunea.
liga campionilor manchester city inter milano facebook jpeg
Lucia Sturdza Bulandra, marea doamnă a teatrului românesc, respinsă de familie jpeg
19 septembrie: 63 de ani de la moartea Luciei Sturza Bulandra. Întâmplarea absurdă care i-a adus sfârșitul marii doamne a teatrului românesc
La 19 septembrie, în 1941, trupele naziste cucereau Kievul, iar în 1946 era fondat Consiliul Europei. Tot într-o zi de 19 septembrie, dar în 1961, se stingea Lucia Sturza Bulandra, „marea doamnă a teatrului românesc“, iar 1996, celebrul actor Ştefan Mihăilescu-Brăila.
image png
Primarul Capitalei anunță și în iarna care urmează avarii în reţeaua de termoficare, dar numărul lor va scădea
Iarna aceasta se vor mai înregistra avarii în reţeaua de termoficare, dar numărul acestora va scădea, având în vedere lucrările efectuate de Municipalitate, a declarat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.
ilie nastase facebook jpeg
Incredibil! Ce pensie are Ilie Năstase, după recalculare: „Înseamnă că atât merit”
Finalul de vară, cât și primele zile ale lui septembrie, au fost dominate complet de discuțiile despre recalcularea pensiilor. Iar în timp ce pentru unii români decizia de recalculare a venit majorări destul de semnificative, pentru alții, noua sumă le-a lăsat un gust amar.
 Cristian Tudor Popescu FOTO Inquam Photos / Bogdan Buda
Cristian Tudor Popescu dezvăluie numele candidatului pe care îl va vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cine este "Întâiul Refuzat la Export al țării”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a dezvăluit într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook numele candidatului pe care va pune ștampila de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale.
pensioanr uk jpg
A petrecut o săptămână în sălbăticie după ce a încercat să obțină o bere gratis. În ce stare l-au găsit autoritățile
Un pensionar în vârstă de 67 de ani a fost găsit în viață după o săptămână de căutări. Paul Conway s-a pierdut prin sălbăticia din Scoția, după ce a încercat să ajungă la „The Old Forge”, un pub cunoscut drept cel mai izolat din Regatul Unit.