Michel Serres - pledoarie pentru reinventarea lumii

28 iunie 2012
Michel Serres   pledoarie pentru reinventarea lumii jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 73, iun 2012)

Octogenar verde, înalt, suplu, zvelt, fost jucător de rugbi, Michel Serres, profesor universitar, filozof, istoric al ştiinţelor, este membru al Academiei Franceze, din 1990. S-a născut în 1930 la Agen. Ieşit din generaţia războiului, mărturiseşte că nici azi nu poate privi tabloul lui Picasso, Guernica, şi susţine că Hiroshima rămîne unicul obiect al gîndirii sale etice şi metafizice. Acest eveniment îi serveşte ca punct de plecare către o nouă formă de optimism scientist pentru susţinerea căruia se lansează în încercarea de a construi o punte de comunicare între ştiinţe şi litere.
În 1949 intră la Şcoala navală de la Brest pe care o părăseşte din convingeri pacifiste. Cu toate acestea, între anii 1956-1958 serveşte în Marina franceză şi ia parte la războiul pentru canalul Suez. Este admis, în 1952, la École Normale Supérieure, unde obţine o diplomă de filozofie. În 1968 devine doctor în Litere, iar din anul următor predă istoria ştiinţelor la Universitatea Paris I. O vreme a predat la Clermond-Ferrand, unde l-a avut coleg pe Michel Foucault. Ideile schimbate o vreme între cei doi se regăsesc parţial în cartea lui Foucault Les mots et les choses/Cuvintele şi lucrurile. Participă la experimentul de la Vincennes, universitate naţională înfiinţată după revoltele studenţeşti din mai 1968 şi funcţionînd prin autogestiune. Sprijinit de René Girard, pleacă să predea în Statele Unite, iar din 1984 este profesor la Universitatea Stanford. De ani de zile, cursurile pe care le predă aici exclusiv în limba franceză poartă toate titlul generic "Topics in French Literature and Philosophy"/ "Teme de literatură şi filosofie franceză" , pentru a lăsa liberă creativitatea sa pedagogică.
Michel Serres este iniţiatorul a numeroase proiecte editoriale, didactice, culturale, pluri sau transdisciplinare, printre care lansarea şi dirijarea colecţiei "Corpusul operelor de filozofie în limba franceză" la editura Fayard. Noul său eseu, Petite Poucette, Editions Le Pommier, 2012, are un subtitlu cu valoare de program: Lumea s-a schimbat într-atît încît tinerii trebuie să reinventeze totul: un fel de a trăi împreună, instituţii, un mod de a fi şi de a cunoaşte...

Sub semnul lui Hermes: tranziţie şi tranzitivitate

La sfîrşitul anilor '60, cînd gîndirea marxistă triumfa în universităţile franceze, Michel Serres profetiza sfîrşitul erei industriale şi intrarea în cea a comunicării. Ideile sale sînt expuse în cele cinci volume publicate între 1969-1980 cu titlul generic Hermès. Mesager al zeilor din Olimp, Hermes, devenit Mercur, la Roma, este zeul prin excelenţă al comunicării, al transmiterii, inventatorul sistemului de greutăţi şi măsuri, gardianul intersecţiilor şi protectorul călătorilor şi al hoţilor. În epoca elenistică tîrzie este identificat cu zeul egiptean Thot şi devine şi zeul cunoaşterii iniţiatice, patronul tradiţiei hermetiste. Semnificativă alegere a zeului polimorf ale cărui atribute contradictorii din zona tranziţiei şi transmiterii sînt emblematice pentru era comunicării, atribute explicitate în subtitlul fiecărui volum în parte: "Comunicarea" (I), "Interferenţa" (II), "Traducerea" (III), "Distribuţia" (IV), "Pasajul din Nord-Vest" (V). Pasajul este considerat de filozof, în accepţia geografică, loc de trecere între Oceanul Atlantic şi Pacific, între două sfere culturale, dar şi ca realitate în sine, eliberată de angoasa temporalităţii, întoarsă asupra propriei complexităţi. Pasajul este luat şi în sens mai general, de comunicare între ştiinţele exacte şi ştiinţele umane, între cunoaşterea raţională, conceptuală, şi cea empirică sau intuitivă, între rigoare şi imaginaţie, între discursul ştiinţific şi naraţiunea mitologică.
Michel Serres scrie cu aceeaşi uşurinţă despre Leibnitz şi Auguste Compte, despre Jules Vernes şi despre Naşterea fizicii în textul lui Lucretiu, despre Cele cinci simţuri şi despre Legenda îngerilor, despre Naşterea geometriei şi despre autorul celui mai celebru personaj de benzi desenate Tin Tin, în Hergé, mon ami. Contractul natural/Le Contrat naturel, 1987, este o carte de pionerat care dezvoltă ideea urgenţei ecologice. Hominescence (2001) trasează liniile umanismului universal viitor. Graţie marii naraţiuni a originilor şi a evoluţiei, umanitatea este în prezent capabilă să se povestească pe ea însăşi. Împotriva filozofilor care au decretat "moartea istoriei", Michel Serres reabilitează în cărţile sale această mare naraţiune, într-un moment în care ştiinţa este pe cale să realizeze cea mai coerentă viziune a lumii din cîte au existat vreodată: "Una din marile descoperiri ale ştiinţei este posibilitatea de a data evenimentele, ceea ce permite reconcilierea ştiinţelor exacte şi a ştiinţelor umane. De la formarea sistemelor solare la apariţia omului pe Pămînt, avem posibilitatea de a data, şi deci de a povesti istoria originilor. Dar nu e vorba de o mare naraţiune ca în alte timpuri, de genul Bibliei, de exemplu, care evocă un proiect (dessein) inteligent, intenţionat, un plan divin. Marea naraţiune propusă de savanţii de azi se scrie la viitorul anterior. Ea este contingentă, aleatorie şi haotică. Lumea şi speciile ar fi putut-o lua într-o direcţie diferită şi dezvolta altfel... Astăzi, noi citim natura aşa cum citim o carte. Ştiinţa a descoperit şi generalizat ideea lui Galilei, conform căreia natura e scrisă, mai ales, în limbaj matematic."

Saint Denis şi noua paradigmă a cunoaşterii

Recenta carte a lui Michel Serres aduce marea naraţiune în actualitatea imediată unde, sub privirile noastre distrate, se produce o schimbare de paradigmă culturală. Cum au mai fost cîteva în istoria umanităţii. "Fără să ne dăm seama, un nou tip uman s-a născut, în timpul unui interval scurt, cel care ne separă de anii 1970." El şi Ea primesc un nume generic, Petit Poucet şi Petite Poucette, să zicem Degeţel şi Degeţica, de la substantivul comun degetul mare de la mînă: "El sau Ea scrie altfel. Observîndu-i cu admiraţie cum trimit, cu o rapiditate de care eu însumi n-aş fi capabil, cu degetele mele amorţite, SMS-uri cu cele două degete mari, i-am botezat, cu cea mai mare tandreţe pe care o poate exprima un bunic, Degeţica şi Degeţel. Iată numele lor, mai frumos decît vechiul cuvînt pseudo-savant dactylo." Elevul şi studenta astfel desemnaţi n-au văzut, cei mai mulţi dintre ei, nici viţel, nici vacă, nici cloşcă pe ouă. La începutul secolului trecut, majoritatea oamenilor de pe planetă trăiau din agricultură. În anul 2011, în Franţa şi în ţările de nivel comparabil, ţăranii mai reprezintă doar 1% din populaţie. El şi Ea, locuitori ai oraşelor, nu mai trăiesc în proximitatea animalelor, nu mai locuiesc pe acelaşi pămînt, nu mai au acelaşi raport cu lumea. Din natură nu mai cunosc decît partea "arcadiană", idilică, aceea a plimbărilor de plăcere şi a turismului. Pe durata unei vieţi, demografia planetei a sărit de la două la şapte miliarde, iar speranţa de viaţă s-a mutat spre 80 de ani. Părinţii lor deveneau moştenitori către 30 de ani, ei vor trebui să aştepte bătrîneţea, pentru a-şi moşteni părinţii. Ei nu cunosc nici aceleaşi vîrste, nici acelaşi tip de căsătorie, nici aceeaşi transmitere a bunurilor. Strămoşii lor şi-au fundamentat cultura pe un orizont temporal de cîteva mii de ani, avînd drept repere principale Antichitatea greco-latină, Biblia ebraică, cîteva tablete cuneiforme, o preistorie scurtă. Orizontul temporal al celor de azi numără miliarde de ani, trece prin formarea planetei, evoluţia speciilor şi o preistorie - paleoantropologie - considerabil prelungită. El şi Ea, nemailocuind acelaşi timp, trăiesc o istorie complet diferită: "Ei sînt formataţi de media difuzate de adulţi care le-au distrus în mod meticulos capacitatea de atenţie, reducînd durata imaginilor la şapte secunde şi timpul de a răspunde la întrebări la cincisprezece, cifre oficiale; cuvîntul cel mai des repetat este "moarte" şi imaginea cea mai prezentată este aceea a cadavrelor." Altă sursă sau mediu de formare este publicitatea, şi, în textul filozofului, distingem notele unei culpabilităţi responsabile pentru apartenenţa la generaţia adulţilor care au pus la cale această anomalie: "Noi, adulţii, am transformat societatea spectacolului într-o societate pedagogică a cărei concurenţă strivitoare, vanitos incultă, eclipsează şcoala şi universitatea. Ca timp de ascultare şi de vizionare, ca seducţie şi importanţă, media şi-au adjudecat de mult funcţia de transmitere a cunoştinţelor." Tinerii de astăzi locuiesc deci în virtual. Prin telefonul celular au acces la toate persoanele, prin GPS - la toate locurile, prin Internet - la toată cunoaşterea. Ei ocupă şi se mişcă într-un spaţiu al proximităţii, în timp ce contemporanii lor mai vîrstnici erau obişnuiţi cu un spaţiu ordonat de distanţe.
Consecinţele în domeniul cunoaşterii sînt importante, pentru că, scrie Michel Serres, folosirea Internetului, scrierea mesajelor pe telefonul celular cu degetele mari, consultarea şi frecventarea unor site-uri precum Wikipedia sau Facebook nu mai excită aceiaşi neuroni şi aceleaşi zone corticale ca atunci cînd sînt folosite cartea, tăbliţa de scris sau caietul. Sîntem în plină schimbare de paradigmă în domeniul cognitiv, comparabilă ca amploare cu celelalte două precedente. Odată cu apariţia şi difuzarea scrierii, grecii au inventat paideia, un sistem de valori şi de transmitere a lor. Renaşterea şi extraordinara explozie a formelor de cunoaştere şi reprezentare, pe care a adus-o, a instituit pentru multă vreme dominaţia cărţii apărută ca urmare a inventării tiparului. Scrisul şi tiparul au produs o revoluţie de proporţii a memoriei, conducînd la reacţia critică a lui Montaigne, formulată de el ca exigenţă pentru educatori: Mieux vaux une tete bien faite qu'une tete bien pleine.
Pentru a ilustra noua mutaţie a memoriei, Michel Serres reia legenda lui Saint Denis, primul episcop al Parisului din secolul al III-lea, decapitat de romani pe Montmartre (Muntele Martirilor). Sfîntul şi-a cules capul care se rostogolea la vale şi, cu el sub braţ, s-a deplasat şase kilometri pînă în locul care astăzi îi poartă numele, unde a fost îngropat. Imaginea corpului despărţit de cap, aşa cum apare în iconografia consacrată lui Saint Denis, devine emblema schimbării de paradigmă în cunoaştere: "Recent, toţi am devenit asemenea lui Saint Denis. Din ţeasta osoasă şi neuronală a ieşit capul nostru inteligent. În mîinile noastre, obiectul-calculator conţine şi face să funcţioneze aşa-numitele pînă nu demult "facultăţi": o memorie, de mii de ori mai puternică decît a noastră; o imaginaţie asortată de reprezentări iconice, cu milioanele; o raţiune, pentru că numeroase softwares pot să rezolve sute de probleme cărora singuri nu le-am găsi soluţii. Capul nu mai e unde-l ştim, iată-l în cutia cognitivă obiectivată." Cunoaşterea se află, în sens propriu, la îndemînă, accesibilă pentru toţi, obiectivă, colectată, colectivă, conectată. Şi, pentru că efortul a dispărut din procesul cunoaşterii, ne rămîne intuiţia novatoare şi vivace, inteligenţa inventivă. Sîntem condamnaţi să devenim inteligenţi, crede filozoful, care inventează şi sintagma noii mutaţii: "prezumţia de competenţă". Optimist, mobil şi alert, Michel Serres lasă să cadă şi întrebarea: această schimbare de paradigmă purtată şi ilustrată de Petite Poucette nu înseamnă şi sfîrşitul erei cunoaşterii? Al unui fel de cunoaştere, da, fără îndoială.
Dematerializarea, fragmentarea, dezordinea, apartenenţa fluctuantă sînt consecinţele noii lumi care o evacuează treptat, dar rapid, pe cea de dinainte. Reflecţia lui Michel Serres, febrilă şi lucidă, este în mod esenţial un elogiu adus tinereţii, schimbării, disponibilităţii. Poziţionarea intra, inter sau în afara diferitelor discipline, ca şi finalitatea demersului, înţelegerea unei lumi în care A şi non-A există simultan, îl situează în proximitatea principiilor transdisciplinarităţii formulate de Basarab Nicolescu. Michel Serres preferă să rămînă un electron liber şi insesizabil, schimbînd după voie domeniul de reflecţie şi registrul stilistic, cu riscul asumat al diluării şi al eclectismului. Michel Serres este, aşa cum ar spune cineva care îl cunoaşte, "un fluture inteligent şi limpid".

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Referendum in zonele ocupate de rusi in Ucraina FOTO Profimedia (2) jpg
Serbia și Turcia nu recunosc rezultatele „referendumurilor” din teritoriile ucrainene ocupate
Serbia nu recunoaște rezultatele așa-numitelor „referendumuri” din teritoriile ucrainene ocupate, a fost declarat de șeful ministrul sârb de Externe, Nikola Selakovici.
Anamaria Prodan png
Anamaria Prodan, după bătaia cu Reghe: „Familia noastră nu va mai comenta absolut nimic public”
Anamaria Prodan a explicat că de dragul copiilor familia a decis să îngroape securea războiului cu fostul soț. Ea susține că nu va mai face niciun fel de comentarii publice despre viața privată a familiei sale.
Protest in Iran FOTO EPA EFE jpg
Proteste în Iran. Trei ambasadori străini, convocați la Teheran
Ministerul iranian de Externe i-a convocat pe ambasadorii Marii Britanii, Norvegiei şi Suediei pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de atitudinea acestor ţări faţă de protestele legate de moartea în arest a tinerei Mahsa Amini, care s-au soldat până în prezent cu 41 de morţi - transmite EFE.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Asociațiile sovietice de „prietenie” – lucrate de contraspionaj în România comunistă
„Apolitică” și cu peste 6 milioane de membri, Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) a fost instrumentul sovietic cel mai extins între cele destinate să sugrume democrația liberală din România.