Matei Călinescu, cît de bine temperat

Călin-Andrei MIHĂILESCU
10 decembrie 2012
Matei Călinescu, cît de bine temperat jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 78, noiembrie 2012)

Gentil, profund, neprins de parapon, faceţios - că-n academic, scriitor, prieten - era Matei. N-ar fi fost potrivit să-i monumentalizăm amintirea cu ghirlande şi pompă, aşa că ne-am întîlnit să ne amintim de Matei şi de opera lui, ca între prieteni. În octombrie 2011, la Universitatea Western Ontario din London, Canada, două zile de conversaţii academice, prieteneşti, familiale ne-au readus vivacitatea, umorul şi strălucirea spiritului lui Matei. Colocviul, numit Rereading Faces, a fost sponsorizat şi organizat de Institutul Cultural Român din New York; organizatorii şi sponsorii locali - Călin-Andrei Mihăilescu, Adina Camelia Arvatu şi, respectiv, Universitatea Western Ontario - au încercat să ţină pasul cu impecabilul profesionalism organizatoric al ICR-ului condus de Corina Şuteu. Ţinuta academică înaltă a acestui colocviu desfăşurat în decor victorian, publicarea lucrărilor în volum anul viitor, sentimentul de comunitate creat între participanţi şi emularea stilului de bon viveur al lui Matei sînt de menţionat. Lucrurile s-au desfăşurat astfel:

„Enigma lui Matei“

Intervenţia lui Breon Mitchell (Universitatea Indiana, Bloomington), "Enigma lui Matei" a fost prima comunicare a acestui colocviu. Director al Departamentului de literatură comparată în anii '70, cînd Matei Călinescu devenea profesor în acea universitate, coleg şi prieten al autorului, iar acum, într-o luminoasă senectute, director al Bibliotecii Lilly de la Universitatea Indiana, căreia Matei i-a donat propria bibliotecă, Breon Mitchell ne-a împărtăşit amintirile sale, căldura relaţiei cu Matei şi - în pofida dramei morţii, la nici 26 de ani, a fiului acestuia, Matthew - extraordinarul echilibru care i-a condus viaţa lui Matei Călinescu.
În momentele triste încercate de-a lungul drumurilor - scrie Angela Cozea (Universitatea din Toronto), în "Ale kitsch-ului cinci feţe" -, Matei Călinescu, precum Adorno şi Benjamin, s-a văzut silit să se oprească uneori spre a lua cuminecătura amară a kitsch-ului. Lui Benjamin, kitsch-ul din vis îi părea ţesut cu maxime ieftine; şi kitsch-ul, iubire omului kitsch, mobilat (möbliert) - destinul de-a privi sentimental la imaginile reale şi funerare ale propriilor părinţi. Între împărtăşaniile deşerte pe care Matei Călinescu a avut a le înghiţi prin kitsch-ul exilului de neîntors, au fost şi repetatele întrebări ce i s-au pus, presupunîndu-i omniscienţa despre lucrurile trecute şi clarviziunea despre cele ce vor veni. Inevitabil legat de triada glorioasă Ionesco & Cioran & Eliade, precum Freud de complexul său oedipian, Matei a avut şansa de a-i fi cunoscut "personal" şi nenorocul de a fi trebuit să răspundă, în locul lor, unor întrebări fără răspuns. Cu politeţe, uneori, însă cu uşor ghicită lehamite, a trebuit Matei să dea deoparte promisiunea lesnicioaselor katharse, care-i sînt kitsch-ului esenţă, aură şi sculă.

„...eşti pe calea cea bună numai cînd pierzi“

Sanda Golopenţia (Universitatea Brown, Providence) discută (în "Recitind Relectura") teza lui Matei Călinescu privind persistenţa elementelor orale în scris/citire/recitire. "Revoluţia tăcută" pe care Eric Havelock o găsea în invenţia scrisului nu a fost, spune Călinescu, deloc tăcută, nici în Antichitate, nici mai tîrziu. Rolul vorbirii interioare (inner speech), analizat pertinent de Sanda Golopenţia, e fundamental în lizibilitatea relaţiilor dintre lectură şi relectură. Dedicînd traducerea românească a Relecturii fiului său, Matthew (care, suferind de autism, nu recitea şi nu citea), Călinescu şi-a confruntat alter-cititorul esenţial şi a oferit stoic această imagine, dureros alegorică, altor cititori. Încercarea de a citi lumea greu de desluşit a fiului său - Matthew's Enigma (2009), versiune amplificată tradusă în engleză de Angela Jianu - îi măreşte vulnerabilitatea cititorului Matei Călinescu, calitate care nu fusese discutată în Rereading (1993). Recitirea romanului său Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter (1969), pe care Călinescu o oferă în addendum-ul la "ediţia definitivă" a acestuia (2004), pune într-o nouă lumină "mitul pagubei" - "ideea - reprezentativă pentru mulţi dintre noi, în România anilor '60-'70 - că eşti pe calea cea bună numai cînd pierzi." Greu de înţeles pentru occidentali, Zacharias Lichter alege viaţa de cerşetor, ţinut în viaţă de mila hoţilor, ca pe singura formulă morală a existenţei sub comunism. Sanda Golopenţia reciteşte ("existenţial") romanul lui Călinescu (dar şi - original - cărţile despre Matthew şi despre relectură) ca pe o întîlnire între stilul "nostru" de viaţă şi cel al autorului şi al textelor sale.

„Călinescu şi lectura în lumea digitală“

Jon Thiem, primul doctorand american al lui Matei, acum pensionat de la Universitatea Colorado State, Fort Collins, ne-a oferit o seamă de emendaţii ale imaginii unui Matei doar modern. În "Călinescu şi lectura în lumea digitală", el începe printr-o serie de trei episoade: (1) în primul deceniu al anilor 2000, un prieten de vreo şaizeci de ani îmi spunea că J.K. Rowling ar trebui să primească Premiul Nobel pentru literatură. Seria Harry Potter a făcut ceea ce nici unul dintre noi nu reuşise: să facă milioane de copii să citească - anume cărţi lungi; (2) în anii '90 ai secolului trecut, fiul meu, Benji, ascultă un roman SF pe audiobook. Cînd încerc să-l întreb ceva, îmi răspunde scurt: "Nu mă întrerupe! Citesc!"; (3) cîndva în anii '70, într-un avion, o văd pe o călătoare citind ultimele pagini din Tînărul Werther al lui Goethe. Lacrimi mari îi curg pe obraji. De la elegia lecturii prelungite (Rowland), la oralitatea lui Benji ("voce, citeşte-mi!"), la prima lectură lacrimogenă, conceptul şi practica lecturii se schimbă considerabil. Jon Thiem spune că Matei Călinescu nu e impresionat de cititorul impresionabil; de asemenea, că teoria sa despre (re)lectură e asediată de două fenomene recente: apariţia tehnologiilor interactive şi moda aplicării ştiinţelor cognitive la literatură. Vorba lui Nabokov, "nu facem decît să recitim"; în epoca lui screen over page, fast forward, scan & print, copy & paste, hyper & text... teoria călinesciană pare a-şi diminua relevanţa. Cititul pe ecran are o dinamică diferită de cea a cititului susţinut (fie el extensiv sau intensiv): Nicholas Carr (în The Shallows: What the Internet is Doing to Our Brains [2010]) îl situează în epoca (noastră) postliterară. Din punctul de vedere al teoriei literare cognitiviste, cartea lui Matei despre relectură face act de pionierat - cititorul lui este un actor (impersonator) în care, jucînd rolurile personajelor, procesele intelectuale le marginalizează pe cele afective. Matei - adaugă Thiem - deja gîndise ideile mele foarte noi, pe care i le aduceam cînd şi cînd; cultura sa era imensă; activitatea sa de comparatist, critic, istoric şi pedagog - exemplară. Dar ce îl definea mai presus de toate era claritatea extraordinară a gîndirii sale.

Dileme identitare

Concentrîndu-se pe "Conceptul de identitate în opera tîrzie a lui Matei Călinescu", Andreea Deciu-Ritivoi (Universitatea Carnegie Mellon, Pittsburgh) observă că autorul s-a ocupat de problemele identitare, şi ca istoric al culturii (mai ales în studiile despre Eugene Ionesco), şi ca un memorialist care reflectează la condiţia sa exilică, şi ca un părinte luptîndu-se să înţeleagă enigma fiului său. Andreea Deciu-Ritivoi caută existenţa unei teorii subiacente a identităţii care se regăseşte în opera atît de diversă a lui Matei Călinescu. Nostalgiile sale de om care şi-a trăit a doua parte a vieţii în Occident nu sînt diferite de dilemele identitare pe care le-a descoperit şi analizat în opera lui Ionesco; enigma vieţii l-a urmărit cu pathos - dramatic, în cazul fiului său. Dincolo de răspunsuri locale şi speculative, Andreea Deciu-Ritivoi încearcă să schiţeze o teorie generală a identităţii în opera tîrzie a lui Matei Călinescu, situînd-o în contextul criticii (post)modernităţii pe care autorul a produs-o de-a lungul ultimelor decenii.
Liviu Papadima (Universitatea din Bucureşti) ne-a dat, în "Istovirea de la Iov citire" (Job's Reading Job), schiţa unei lecturi a lui Matei Călinescu bazate nu pe o dialectică a sacrificiului - tipică melancoliei exilice -, ci pe una a pendulării (nu naive, ci navetiste) între lumile interpretării. O nouă imagine a diviziunii muncii temporale, date poetului şi criticului Matei Călinescu, ne întîmpină aici: precum Iov prins între două vieţi (identice din perspectiva absurdei, absolutei sale credinţe), scriitorul Matei Călinescu e prins între momente temporale foarte diferite, însă pe care se istoveşte să le conceapă în continuitatea lor fluidă, în veşnic parţialele lor reîntoarceri.
Şi a fost noapte.

Matei Călinescu, un maestru al modernităţii

Iar a doua zi, Marcel Cornis-Pope (Virginia Commonwealth University, Richmond) a atacat, în "Cinci feţe ale scriitorului transcultural la sfîrşit de secol XX: Matei Călinescu şi drama modernităţii", continuitatea operei critice a lui Matei Călinescu. Aceasta - susţine el - se ancorează în revizuiri imaginative, în reelaborări cu mesaje diferit accentuate şi efecte mai profunde; ori în amplificări: Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (1987), dezvoltă - adăugîndu-i capitolul despre postmodernism - Faces of Modernity (1977), iar aceasta din urmă continuă publicaţiile româneşti de pînă la plecarea autorului în Statele Unite, mai ales Eseuri despre literatura modernă (1970) şi (1972). Cariera intelectuală a autorului expatriat a cunoscut, de asemenea, schimbări şi reinventări: Călinescu devenit analist al modernităţii, comparatist literar şi cultural, teoretician al relecturii, eseist politic, poet şi romancier. În "aventura" şi "drama" acestei reinventări de sine, care urmează ethosul modernismului, aliatul lui Călinescu a fost imaginaţia sa prodigioasă. Imaginaţia este - ne aminteşte Marcel Cornis-Pope - discutată în Amintiri-le în dialog cu Ion Vianu (1994), într-un context specific. "Pre-cenzura", pe care mentalitatea de ostatici a autorilor o folosea în comunism pentru a evita cenzura oficială, precum şi "post-cenzura" (inutilitatea, ruşinea şi oboseala resimţite de autor după publicare) erau depăşite doar de autorii imaginativi, care reuşeau să comunice, nu de la distanţă, ci printre rînduri, cu cititorii avizi de intimitatea unei astfel de comunicări secrete. Această imaginaţie, încercată de şi în vremuri grele, îl aşază pe Călinescu alături de maeştrii modernităţii, şi nu de cele şi cei ai postmodernităţii.

Relectură şi rescriere

În "Pasaje secrete, lucrări ale memoriei: despre unele motive benjaminiene în Matei Călinescu", Adina Arvatu (Universitatea Western Ontario) discută etica inteligibilităţii, pe care Matei Călinescu a urmat-o fidel, deci fără crispare. Distincţiei sale din Rereading (Yale UP, 1993), cea dintre "lineara" lectură şi "circulara" relectură, Adina Arvatu îi găseşte inspiraţia în al doilea principiu al termodinamicii (diminuarea energiei duce la creşterea entropiei, la aplatizarea vieţii şi, deci, la timpul linear, mecanic, reversibil, caracteristic modernităţii industriale). Invocîndu-l pe Benjamin, ea consideră că timpul istoric ca atare este ininteligibil, încercînd însă să se împlinească în şi ca idee; altfel spus, lectura nu există: doar relectura o face posibilă. Pe de altă parte, modelul temporal al relecturii îl opune pe Călinescu lui Benjamin - pentru cel dintîi, întoarcerea semnificaţiei presupunînd o reîntoarcere a "timpului esenţial" care face din recitire o citire introspectivă, a sinelui.
Liedeke Plate (fostă doctorandă a lui Matei, acum profesoară la Universitatea Redboud, Nijmegen) ne-a citit un text proaspăt - "Relectură, rescriere şi alte lucruri literare pe care le facem: despre înspăimîntătoarea clarviziune a lui Matei şi despre irezistibila ascensiune a romanelor zombie". Referindu-se la un eseu al lui Matei  - "Rescriere" (Rewriting) -, Plate observă că, în postmodernitate, rescrierea implică un nou şi generalizat concept de text. Şi lumea, nu doar opera literară, este un text. Astfel, rescrierea postmodernă joacă pe efectul literar al ştergerii diferenţelor dintre limbaj şi realitate, ficţiune şi fapt, gîndire şi acţiune. Plate aplică distincţiile mateine la fenomene ale literaturii populare postmoderne, mai ales la "its new bookishness", referindu-se la romanul "mashup" al lui Seth Grahame-Smith, Mîndrie şi prejudecată şi zombies (Pride and Prejudice and Zombies). Caracterul fantomatic al unor atari rescrieri este precedat de şi prevăzut în metafora relecturii ca urmărire textuală ("textual haunting").

Exerciţii ale unei, vii, promesse du style

Pentru Matei, ruptura dintre trecutul recitit şi momentul cînd recitirea îşi vine în fire, un moment pe loc numit "prezent", este un mister - spune Călin-Andrei Mihăilescu (Universitatea Western Ontario) în "Din fir tăiat în patru, în clipă ruptă-n două" (From split hairs to split seconds). Matei era preocupat de lucrurile care se despart de sine, pentru a privi de îndată înapoi să vadă spărturile din armura subiectului, spărturile prin care intră lumina. Rupturile care cresc pînă la a se face deşerturi ce separă sinele exilatului de eurile sale anterioare, profesorul de poetul care fusese şi care va redeveni spre sfîrşit, falanga notelor de subsol de turmentarea sensului şi a sensibilităţii. După cum Nietzsche şi Nichita Stănescu avertizaseră, trebuie să fii atent: cînd ruptura creşte, vor veni Ei să îndese un zeu în ruptură, parcă ex machina, ca să împărăţească peste ceea ce s-a despărţit de sine şi să meargă înainte - velcro lumii şi sinelui astfel orbiţi. Se spune că atunci cînd te uiţi în rupturile timpului, acestea îţi întorc privirea. Acest abis al reflecţiei i-a fost dat lui Matei pentru a nu-l ignora. L-a confruntat fără milă de sine şi fără a dispera din cauza pierderii poeziei, ţării şi fiului său. Ne apropiau multe lucruri: uitările adînci pe care mi le provoca (una, gafă de pomină), viziunile exilului şi ale navetei ce i-a urmat, feţele României şi felurile noastre diferite de a-l privi pe Baudelaire: el - proustian, eu - benjaminian. Interpretările lui Matei erau şi sînt situate între relecturi şi relecturi-inter/pretări, deci exerciţii ale unei, vii, promesse du style.
La masa rotundă care a încheiat colocviul - "Matei Călinescu şi literatura comparată contemporană" -, vocea principală a fost cea a Adrianei Călinescu, soţia lui Matei. Domnia sa ne-a împărtăşit poveşti şi, pilduitoare fără agresivitate, sfaturi apoftegmatice - în tot, un "Manual de înţeles Matei".

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

volan2 png
VIDEO Poziția mâinilor pe volan. Cum este greșit, cum este corect. „Airbagul îți sparge fața cu propria mână”
Un jurnalist auto arată, într-un clip video, cum se țin mâinile corect pe volan. El explică de ce poziția „10 și 14”, pe care am învățat-o la școala de șoferi, și poziția „ora 12” nu sunt corecte.
Depp și avocata lui
Johnny Depp are o relație cu avocata sa. Femeia este mai tânără cu 22 de ani
Johnny Depp are o nouă relație, chiar cu avocata lui, Joelle Rich, care l-a reprezentat pe actor în procesul împotriva publicației The Sun.
Incendiu la o școală din Hațeg. FOTO: ISU Hunedoara
Moartea tragică a unui angajat, elucidată abia după șase ani. Închisoare cu suspendare și daune morale infime
O femeie, fost administrator al unei ferme de pui din Alba, și firma pe care o conducea sunt inculpate într-un dosar penal pentru ucidere din culpă. Victima este un angajat, care a murit în urma unui incendiu.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?