Interferenţe între A Şaptea şi A Noua Artă

Dodo NIȚĂ
15 iulie 2011
Interferenţe între A Şaptea şi A Noua Artă jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 63, iulie 2011)

Încă de la naşterea lor, acum mai bine de un secol, cele două arte surori, banda desenată şi cinematografia, au crescut (evoluat) împreună, „împrumutîndu-şi“ de multe ori părinţii (scenarişti, desenatori, actori) şi hainele (tehnicile de realizare, subiectele şi personajele).


Fără să facem o istorie cronologică (ne-ar trebui pentru asta paginile unei cărţi întregi), să amintim că primele spectacole cinematografice au fost prezentate public de fraţii Lumière în 1895, la Paris. În aceiaşi ani, în presa pentru copii a vremii apăreau primele benzi franţuzeşti, desenate de profesorul Georges Colomb (La Famille Fenouillard, Le Sapeur Camember, Le Savant Cosinus etc.). Mai mult decît atît, în America, pe 5 mai 1895, caricatura zilnică cu peripeţiile puştiului Yellow Kid se divide în mai multe casete, devenind astfel, prin secvenţialitatea sa, o bandă desenată (autor: Richard Outcault). Această dată este reţinută de istoriografia oficială drept data de naştere a benzii desenate moderne.


De-a lungul secolului al XX-lea, ca într-o adevărată partidă de ping-pong, banda desenată şi cinematografia au interferat de nenumărate ori.

De la cinema la BD

Înainte de orice, trebuie spus că banda desenată a împrumutat de la cinema tehnicile de realizare, cu întregul lor limbaj specific. Influenţa cinema-ului asupra benzii desenate, din punct de vedere tehnic, este copleşitoare, lexicul tehnic al artei cinematografice aplicîndu-se în totalitate şi BD-urilor.


Este suficient să ne imaginăm caseta unei benzi desenate ca un ecran de cinema şi să ne întrebăm apoi unde era plasată camera de filmat şi cum s-a mişcat ea cînd a filmat scenele pe care le avem sub ochi.

Tehnicile de lucru cinematografice, precum cadrajul, planul (panoramic, mijlociu, american, apropiat, prim-planul şi planul detaliu) sau decupajul sînt utilizate cu succes şi de cea de-a noua artă.


În al doilea rînd, filmul a furnizat – şi o face şi astăzi – eroi benzii desenate: începînd cu Charlot şi cuplul Stan şi Bran (bunicii noştri – atunci cînd erau copii, prin anii ’30 – citeau cu plăcere aventurile desenate ale acestor eroi de cinema, în paginile revistelor Dimineaţa copiilor şi Universul copiilor), fraţii Marx, Fernandel şi terminînd cu adaptarea în BD a diverselor filme de capă şi spadă (Fanfan la Tulipe – în Pif Gadget, în anii ’70), de aventuri (James Bond), science-fiction (Blade Runner, Alien, Star Wars, Indiana Jones) şi a serialelor de televiziune (Mannix, Brett şi Danny, Dallas, Muppets).


Mai mult, desenatorii s-au inspirat din chiar figurile unor actori celebri pentru a-şi crea propriile personaje: Daisie Mae, soţia lui Li’l Abner, seamănă cu Marylin Monroe; cowboy-ul Blueberry – cu Belmondo; Louise Brookszowic, misterioasa poloneză care îl îngrijeşte pe Corto Maltese într-una din aventurile sale, este, evident, actriţa Louise Brooks; Barbarella emană acelaşi erotism ca şi Brigitte Bardot; Archie Cash are trăsăturile lui Charles Bronson, iar Orson Welles (interpretîndu-l pe Falstaff) a servit drept model pentru Giovanni Battista, eroul albumului La Tour (desen: François Schuiten, scenariu: Benoît Peeters, 1987).

De la BD la cinema

Pe de altă parte, şi banda desenată a exercitat o anumită influenţă asupra cinematografului, materializată în primul rînd prin colaborarea dintre producătorii de filme şi autorii de benzi desenate, aceştia din urmă participînd la realizarea decorurilor sau a afişelor filmelor: Enki Bilal, de exemplu, înainte de a trece el însuşi în spatele camerei de filmat ca regizor, a desenat afişul pentru filmul lui Alain Resnais, Mon Oncle d’Amérique, iar mai tîrziu a realizat o parte din decorurile pictate ale filmului La Vie est un roman al aceluiaşi producător. La noi, în perioada socialistă, au realizat afişe de filme artiştii BD Albin Stănescu, Pompiliu Dumitrescu şi Iacob Dezideriu (care desenează chiar un mic BD pentru afişul filmului Artista, dolarii şi ardelenii).


Trebuie apoi menţionaţi artiştii BD francezi, precum Moebius (care colaborează la filmele Alien al lui Ridley Scott, Les Maîtres du temps al lui René Lanoux sau Tron al lui Steven Lisberger – cel din 1982) şi Jean-Claude Mézi?res (care a desenat decorurile la Al cincilea element al lui Luc Besson; spectaculoasele taxiuri zburătoare din film sînt împrumutate din albumul BD Les cercles du pouvoir, desenat tot de Mézi?res). Una dintre meseriile indispensabile realizării unui film este cea de storyborder, artistul care desenează scenariul unui film, cadru cu cadru, ca o adevărată bandă desenată. Unul dintre cei mai cunoscuţi storyborder-i din Franţa este desenatorul BD Fabien Lacaf, iar în 1998, la Salonul BD de la Constanţa, ediţia specială „BD-cinema“, el a expus în premieră mondială desenele sale realizate pentru filmul Asterix şi Obelix contra lui Cezar, în regia lui Claude Zidi.


Şi cu aceasta ajungem la, poate, cea mai importantă legătură dintre cele două arte vizuale: benzile desenate reprezintă un izvor inepuizabil de inspiraţie pentru realizatorii de cinema. Începînd din perioada interbelică şi pînă astăzi, sute de filme de cinema şi televiziune au fost adaptate după benzile desenate europene şi americane. Cîteva exemple din Franţa: Becassine (1939), Les Pieds nickélés (1948), Bibi Fricotin (1950), La Famille Fenouillard (1960), Tintin et le myst?re de la toison d’or (1962), Tintin et les oranges bleues (1964), Docteur Justice (1975). Din păcate, mai toate aceste filme au fost mediocre, imitaţii palide ale benzilor desenate respective. Singura adaptare după un BD care a marcat epoca a fost Barbarella (realizat de Roger Vadim în 1967, cu delicioasa Jane Fonda în rolul titular).


În ultimii ani, pe marile şi micile ecrane româneşti s-au difuzat mai multe adaptări după BD franţuzeşti: Lucky Luke (1999 – de şi cu Terence Hill; 2009 – în care personajele principale sînt de fapt fraţii Dalton), Iznogoud (2005) şi mai ales cele trei Asterix-uri (1999 – Asterix şi Obelix contra lui Cezar; 2002 – Misiune: Cleopatra; 2008 – Asterix la Jocurile Olimpice).


Un al patrulea Asterix este pe drum (Asterix chez les Bretons), iar după aproape 50 de ani, Tintin revine – în carne şi oase – pe marile ecrane: în octombrie a.c. va fi lansat filmul The Adventures of Tintin: The Secret of the Unicorn, realizat de marele Steven Spielberg himself.

„Schimbul de pălării“

Ar mai fi multe de spus despre interferenţele BD-cinema, dar spaţiul tipografic nu ne permite. Trebuie însă neapărat să menţionăm măcar „schimbul de pălării“ dintre profesioniştii celor două arte. Şi vom da doar două exemple din spaţiul european.


Astfel, artistul BD francez (de origine iugoslavă), Enki Bilal, trece graniţa şi regizează trei filme de lungmetraj, inspirate de universul angoasant al propriilor benzi desenate: Bunker Palace Hotel, în 1989; Tycho Moon, în 1996 şi Immortel, în 2004 (ultimul fiind difuzat în 2007 şi de TVR 1, sub titlul Nemuritoarea).


În sens invers, Federico Fellini, după ce în tinereţea sa (anii 1937-1938) cochetase cu banda desenată, continuînd aventurile lui Flash Gordon şi Mandrake pentru o revistă de copii, într-o societate italiană totalitară care interzisese – printre altele – importul de comics-uri americane, revine după 50 de ani la pasiunea sa pentru cea de-a noua artă şi adaptează în BD proiectul avortat al unui film imaginat de el: Viaggio a Tulum. Astfel, el scrie scenariul, dar desenează şi story-board-ul acestei benzi desenate somptuos de artistul BD Milo Manara şi publicată în 1989 de revista... Corto Maltese. O a doua bandă desenată, rod al colaborării celor doi maeştri, va apărea în 1992 în revista Il Grifo şi va fi tot o călătorie: Il viaggio di G. Mastorna detto Fernet – ultima călătorie a unui muzician care încă nu ştie că a murit.


Revenind la ţara noastră: căutînd cu atenţie, putem găsi şi la noi astfel de interferenţe. Marin Iorda, creatorul nemuritorului Haplea, personaj de benzi desenate, dar şi de desene animate, cochetează cu cinematografia şi chiar interpretează un mic rol în propriul său scurtmetraj Aşa e viaţa (1928). Un alt actor, mult mai cunoscut, Iurie Darie, a pendulat multă vreme între cele două arte, în tinereţea sa realizînd ilustraţii şi benzi desenate pentru revistele Cravata roşie şi Scînteia pionierului, iar mai tîrziu participînd la emisiunile Danielei Anencov, unde spunea poveşti drăguţe şi desena în acelaşi timp. Mare actor, mare desenator!


Ne oprim aici, dar e sigur că interferenţele dintre cele două arte vor continua multă vreme de acum înainte!

***** 
 

BD la Marea Neagră!

În unele culturi, 21 de ani reprezintă vîrsta majoratului. Pentru Salonul Internaţional al Benzii Desenate din România, cea de-a 21-a ediţie (3-5 iunie 2011) a fost cea a consacrării. Şi ce dovadă mai bună ar putea fi, decît aceea că planşele tinerilor creatori de BD sînt expuse la Muzeul de Artă din Constanţa, alături de tablourile marilor noştri pictori – Grigorescu, Tonitza, Aman, Pallady – sau de faptul că la manifestare au participat, animînd mese rotunde, jurizînd planşele concursului de mici creatori de BD sau lansînd cărţi, doi profesori universitari de înaltă ţinută intelectuală, precum Adrian Cioroianu şi Ion Manolescu?


Un public divers şi cosmopolit, vorbind nu doar română, ci şi franceză, engleză sau greacă, public format din profesori, arhitecţi, diplomaţi (au fost prezenţi la vernisaj patru consuli din Constanţa!), turişti, studenţi şi elevi, a avut ocazia să se întîlnească cu artişti BD români, francezi şi italieni, să admire expoziţiile (Alexandru Ciubotariu: 15 ani de afişe, Jules Verne în BD românească, Rahan în România, Radu Cleţiu: caricaturi şi BD, Puiu Manu: Dim Dunăreanu, colectivul „Comics“, clubul BD al Alianţei Franceze etc.), să participe la spectacole muzicale susţinute de tineri dar talentaţi cîntăreţi, precum Alexandra Fits, şi să primească autografe desenate pe cele mai noi apariţii BD, reviste, albume şi cărţi. Ca pentru a sublinia şi mai bine interferenţa între BD şi literatură, s-au lansat la salon mai multe albume BD adaptate după romanele unor autori români, precum Bucura Dumbravă (Iancu Jianu, desene de Vali Ivan), Gheorghe Vîrtosu (O inimă de broscuţă de Şerban Andreescu), Felix Crainicu & Cristi Ioniţă (Legendele Dacilor Liberi, de Mihai Grăjdeanu) sau străini – Jules Verne (5 săptămîni în balon de Vali Ivan, Doi ani de vacanţă de Livia Rusz). Au mai fost prezentate cel mai recent număr al revistei Comics, mai multe fanzine locale şi bucureştene, dar şi cărţi de teorie a celei de-a noua arte: Benzile desenate şi canonul postmodern a lui Ion Manolescu, prima carte de critică BD de la noi, precum şi monografia „Burschi“, despre unul dintre cei mai longevivi şi prolifici autori BD români, Max Emanuel Gruder (1928-2010).


Ţara invitată de onoare a fost în acest an Italia, fiind prezenţi la Salonul de la Constanţa Mario Cecchia, director editorial al Editurii Pavesio, dar şi director al Şcolii Internaţionale de Benzi Desenate din peninsulă, împreună cu profesorul şi artistul plastic Fabio Ruotolo. Alături de ei a participat Paul Laffont, fost ataşat cultural la Bucureşti, cofondator al Salonului în 1991, iar in prezent traducător şi reprezentant al Editurii Pavesio în Franţa. Bineînţeles, salonul s-a încheiat cu ceremonia de decernare a premiilor concursului BD pentru copii şi tineret. În plus, două premii speciale au fost remise – pentru activitatea lor consecventă de promovare a benzilor desenate – profesorilor Adrian Cioroianu şi Ion Manolescu. Organizatorii – Alianţa Franceză din Constanţa, Ambasada Franţei şi Asociaţia Bedefililor din România – i-au dat întîlnire publicului pasionat de benzi desenate anul viitor, tot la Muzeul de Artă şi tot la începutul verii.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski anunță progrese "puternice" ale forțelor armate ucrainene în sudul țării
Volodimir Zelenski a transmis, în timpul discursului său de marți seară, că a revendicat marți progrese rapide și puternice ale armatei ucrainene în sud. Președintele ucrainean a anunțat că a rceuperat zeci de localități de la ruși.
Airbus A380 FOTO Wikipedia
Bucăți din avioanele A380, scoase la licitație de Airbus. Cât costă o chiuvetă de marmură artificială
Pasionaţii de avioane vor avea şansa de a deţine o bucată din unul dintre cele mai celebre avioane, Airbus SE A380, cel mai mare şi mai spaţios avion de pasageri construit vreodată.
Alina Gorghiu FOTO Facebook
Gorghiu cere demisia deputatului Bălășoiu: Violul înseamnă dezumanizare
Alina Gorghiu (PNL) cere demisia din Parlament a deputatului Aurel Bălășoiu, ex-PSD, implicat într-un scandal sexual în urma căruia Parchetul de pe lângă ÎCCJ a deschis două dosare penale.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.