Inocenţa. Roman & muzeu

10 decembrie 2012
Inocenţa  Roman & muzeu jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 78, noiembrie 2012)

Prezent în carne şi oase la Istanbul la deschiderea Muzeului Inocenţei, prima întrebare care mi-a venit în cap a fost cum de nimeni nu s-a gîndit pînă acum să dedice un muzeu unei cărţi. A fost, probabil, nevoie de un scriitor cu o pasiune vecină cu obsesia pentru ficţiune, o mare fascinaţie pentru oraşul natal şi o dragoste mai veche, abandonată între timp, pentru pictură. Ideea tandemului roman-muzeu a lucrat în mintea lui Orhan Pamuk vreme de 15 ani. Romanul a fost lansat în 2008, muzeul - în această primăvară.

„Am scris romanul adunînd obiectele pentru muzeu, gîndindu-le pe amîndouă ca pe mici enciclopedii ale dragostei. Romanul şi muzeul pot funcţiona separat: cartea este imaginaţie verbală; muzeul, plăcere vizuală.“ Catalog adnotat precum un roman, pereţii muzeului conţin fragmente reproduse manual de Pamuk însuşi, fragmente care însoţesc obiectele ficţiunii: „Vizualizarea este diferită de naraţiune. În roman există sentimente şi reacţii, detaliile pot fi găsite aici, în muzeu, unde am transformat timpul în spaţiu, recreînd atmosfera lumii de cuvinte din carte. De fapt, întreaga civilizaţie europeană se găseşte adunată, peste tot, în cutii cu obiecte private. Muzeul nu a fost conceput după logica imperiului, am vrut să-l fac mic şi personal“, mai spune Orhan Pamuk, vizibil fericit să ideea lui de a plasa o poveste imaginară într-o casă reală a prins, în sfîrşit, contur şi este... vizitabilă.

Amenajat de Pamuk însuşi, împreună cu un grup de arhitecţi, pictori şi designeri, într-o casă construită în 1897 (preţul de achiziţionare al casei, plus cheltuielile de amenajare, ne spune Pamuk, au depăşit un milion de euro, adică suma primită de la Academia Suedeză cînd i s-a decernat Premiul Nobel), muzeul are trei etaje şi conţine 83 de casete de sticlă (exact cîte capitole are romanul) pline cu miile de obiecte pe care scriitorul le-a achiziţionat în ultimele decenii de prin tîrguri, talciocuri şi anticariate, sau i-au fost dăruite de prieteni şi chiar de către cititori. Bilete de loterie, cutii de chibrite şi periuţe de dinţi din anii '70, sticluţe de raki sau parfum şi tot felul de articole de cosmetică, ceasuri, portofele, mici piese decorative, fotografii, ziare, postere de film, haine etc., plus un perete de sticlă în care au fost prinse nu mai puţin de 4213 de mucuri de şigară, sub fiecare fiind scris momentul din roman în care ţigara respectivă a fost fumată de eroina Füsun.

"O colecţie de obiecte modeste ale vieţii de zi cu zi... Dacă literatura face ca lucrurile obişnuite să arate frumos, muzeul pune în lumină cele mai mărunte obiecte din viaţa noastră. Muzeul este dedicat deopotrivă oraşului Istanbul şi vieţii private, este o capsulă a timpului dedicată ultimilor 50 de ani. Muzeul prezervă deopotrivă detalii ale vieţilor oamenilor şi viaţa naţiunii, căci Istanbulul s-a schimbat enorm în ultimii 50 de ani. În ultimul deceniu chiar am simţit că nu mai pot ţine pasul cu aceste schimbări. Mi-am dat seama că trebuie să grăbesc scrisul. Muzeul, spre deosebire de cărţile mele, nu are o conştiinţă politică. Vorbeşte despre inocenţa faţă de dragoste, căsătorie, sex şi viaţă, în general, a oamenilor din clasa de mijloc de acum o jumătate de secol. De atunci, oamenii au devenit tot mai bogaţi, iar viaţa lor, tot mai modernă", a mai spus Pamuk.

Muzeul funcţionează, de fapt, precum corpul arhitectural al romanului, toată recuzita din carte este aici, doar personajele lipsesc, căci chipurile lor sînt singurele care aparţin imaginaţiei cititorului, explică scriitorul. Conceptul de roman-muzeu al lui Pamuk se joacă, astfel, cu o idee de reflecţie reciprocă între realitate şi ficţiune care i-ar fi plăcut lui Borges: istoria (reprezentată de obiecte) a inspirat ficţiunea (care a luat forma romanului) ce s-a muzeificat (prin expunerea în vitrină a obiectelor), căpătînd atributele realităţii. Ficţiunea devenită mediator între istorie şi realitate, generînd realitate palpabilă prin obiectele investite în actul ficţiunii, un circuit care filtrează istoria prin ficţiune, făcînd-o şi mai reală, dar şi mai misterioasă. Ca metaforă a naraţiunii crescute în fanta dintre cuvinte şi obiecte, Muzeul Inocenţei este, simbolic, şi un laborator de teorie a literaturii.

"Dar, dincolo de toate acestea, mi-ar plăcea ca muzeul să devină locul unde cuplurile de tineri turci îndrăgostiţi să vină şi să se sărute", mai adaugă Pamuk, al cărui roman vorbeşte despre povestea de dragoste dintre Kemal, un tînăr de familie bună logodit cu Sibel, fată de aceeaşi condiţie, şi Füsun, o tînără vînzătoare care-l aruncă în vîltoarea obsesiei pentru obiecte, singurele care-i pot recupera şi reconstitui pasiunea interzisă, pierdută. Amintirea lui Füsun este întreţinută de Kemal prin strîngerea obiectelor rămase de la ea sau care i-ar fi putut aparţine. Obiecte fetişizate acum şi de cititorii cărţii care le vor găsi expuse în vitrinele muzeului, inclusiv rochia şi pantofii galbeni ai lui Füsun. De altfel, cu fiecare etaj urcat al muzeului, pătrunzi tot mai adînc în atmosfera cărţii şi te apropii tot mai mult de arheologia poveştii de dragoste: în mansardă se află patul şi papucii de casă ai lui Kemal. "Între 7 şi 22 de ani mi-am dorit să devin pictor, astfel că aranjarea cutiilor cu obiecte şi faptul că m-am implicat fizic în amenajarea muzeului răspunde acelei mai vechi chemări de artist vizual", mai spune Pamuk care povesteşte cum, în momentele de oboseală, mai trăgea cîte un pui de somn în patul de la mansardă al personajului său.

Aflat pe strada Çukurcuma, aproape de centrul turistic al Istanbulului, în cartierul unde scriitorul a copilărit, muzeul vieţii private a Istanbulului ultimei jumătăţi de secol era cunoscut încă dinainte de deschiderea lui oficială drept "muzeul lui Pamuk". Indicatoarele te îndreaptă spre el, dar oricum localnicii sînt acolo să te conducă pînă la intrare. Preţul biletului de intrare ajută la întreţinerea muzeului care, deocamdată, este finanţat din drepturile de autor obţinute din traducerea cărţilor lui Pamuk. "97 % din aceste resurse au fost investite în cumpărarea casei şi în amenajarea muzeului", a răspuns Pamuk ziariştilor interesaţi de suma investită în acest muzeu dedicat, măcar indirect, şi sieşi. Căci muzeul are şi un gift shop de unde pot fi cumpărate cărţile scriitorului, postere, calendare, magneţi, agende, creioane şi restul de suveniruri purtînd imaginile obiectelor expuse.

Publicat în anul 2008, romanul Muzeul Inocenţei a apărut în peste 60 de traduceri (cu aceeaşi copertă), inclusiv în limba română, în traducerea Luminiţei Munteanu, la Editura Polirom care, de altfel, i-a dedicat scriitorului o serie de autor. Mai multe despre carte şi muzeu găsiţi la themuseumofinnocence.com.

(acest articol a fost realizat cu sprijinul ICR Istanbul)

Vizualizaţi aici o galerie foto cu Muzeul Inocenţei.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.