Dubii în pacea digitală

7 februarie 2013
Tehnodrom 2013 jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 80, ianuarie 2013)

Scepticii sînt din ce în ce mai rari, iar suspicioşii nu au argumente. Dacă în deceniul final al secolului trecut se auzeau voci puternice care să acuze noua lume digitală de toate păcatele barbariei şi antiumanismului, astăzi asistăm la o pace digitală perpetuă. Acordul a fost atins: nu ne mai putem întoarce din drum înapoi în materialitatea imperfectă a lumii analogice. Dar nimeni nu stă să indexeze ce a adus cu ea această schimbare de suport material, de ritm şi de viteză, de atitudine. De obicei se avansează critici greu de susţinut: Internetul va schimba radical creierul uman, roboţii ne vor lua locurile de muncă, cărţile dispar şi, odată cu ele, cunoaşterea. Lumea digitală are un preţ pe care îl plătim altfel. Şi cînd zic preţ, mă gîndesc mai ales la aspectul economic.

Cel mai mare preţ este cel al informatizării şi digitalizării. Cum informatizarea nu se face de la sine, statele invită firme specializate să o facă. Şi nu oricum, ci pe bani mulţi, uneori foarte greu de justificat. Oriunde în lume sînt cîteva companii care aduc "lumina informaţională" în vieţile, casele şi lumea socială a indivizilor. De obicei sînt cam aceleaşi, parţial rezultat al globalizării, parţial al faptului că tipul de cunoaştere de care au nevoie e uşor de monopolizat sau de ţinut într-un joc oligopolic. Statul român lucrează cu aceleaşi firme din anii 1990 - ele ştiu să facă baze de date, sisteme integrate de guvernare electronică, mecanisme de supraveghere, platforme pentru educaţie, ştiu tot. Aceleaşi firme trebuie să-i alfabetizeze pe cetăţenii patriei pentru a fi pregătiţi în faţa viitorului. Şi o fac întotdeauna fixate în trecut şi cu tehnologii depăşite - pentru că lumea digitală nu-i aşteaptă pe imigranţi, ci merge în ritmul nativilor, adică tinerii care rîd de adulţii incapabili să-şi facă un cont de Facebook.

Alianţa dintre digital şi educaţie este, fără îndoială, dragoste la prima vedere. Tot ce nu reuşeşte profesorul, o vor face Google şi Wikipedia. Nimic mai fals. Tot ceea ce pare depăşit în manualul pe hîrtie este reparat prin tableta digitală care va atîrna de gîtul fiecărui copil. O altă presupoziţie greşită. Tabletele au costurile lor şi riscuri pe care nici măcar nu le-am evaluat. Wikipedia este dinamică, iar şcoala ar trebui să se ocupe şi cu fixarea cunoştinţelor, nu doar cu dobîndirea de abilităţi. Care abilităţi, cel puţin cînd vorbim de lumea digitală, nu apar de la sine. Să nu uităm că Internetul este o tehnologie (mai bine zis, un set de tehnologii) care vine fără manual de utilizare şi fără garanţie. Cineva trebuie să explice limita dintre miraj, imersiune şi cunoaştere în această lume, riscurile identităţii şi ale sferei private, inconsistenţa şi fragilitatea mediului, alături de capcana proprietăţii intelectuale. Vor fi acei profesori "treinuiţi" de firmele ubicue şi stăpîne pe cunoaşterea practică?

Infrastructura acestei lumi stă în mîinile cîtorva companii de telecom foarte greu de monitorizat sau controlat public. Ele pot decide separat sau împreună cum să-şi captiveze publicul - prin oferte generoase la cît mai multă comunicare şi informaţie -, ele pot face şi desface Internetul. Dar capitalul lor e întotdeauna în tranzit, la fel şi responsabilitatea. Iar societatea civilă online e de-abia la început, lumea politică - total neinteresată (pentru că nu poate scoate un profit), instituţiile statului sînt slabe. Ce e de făcut?

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Prima corvetă pentru marina ucraineană, lansată în Turcia FOTO Facebook Olena Zelenska
Prima corvetă pentru marina militară a Ucrainei, lansată la apă în Turcia
Corveta de tip Ada este un tip de corvetă cu rachete dezvoltată pentru Marina turcă. Navele din această clasă sunt concepute atât pentru patrularea în largul mării, cât și pentru operațiuni antisubmarin.
INSTANT CIUCA CARBURANT 003 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
România va alimenta cu gaz Republica Moldova. Ciucă: Cinci milioane metri cubi de gaz pe zi, nu mai mult
România poate să dea Republicii Moldova cel mult cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi, a declarat, luni, premierul Nicolae Ciucă, precizând că statul moldovean a cerut ţării noastre să primească gaz natural.
Nava cereale FOTO Shutterstock
Operațiune uriașă de furt, orchestrată de ruși. Cum a fost jefuită Ucraina de grâne și unde au ajuns banii
O operațiune uriașă de furt de cereale ucrainene a fost pusă la cale de Rusia, banii obținuți pe recoltele furate fiind „investiți“ în război. Valoarea mărfurilor sustrase se ridică la 530 milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.