Cel mai sexy personaj feminin din literatura română

12 iunie 2013
 Cel mai sexy personaj feminin din literatura română jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 84, mai 2013)

După ce scriitorii ne-au spus în anchetele trecute pe cine ar invita la o petrecere imaginară şi cu ce personaje le-ar plăcea să aibă o aventură, de data asta i-am întrebat pe domni care cred că este cel mai sexy personaj feminin din literatura română. În numărul următor, doamnele vor alege şi cel mai sexy personaj masculin.

Şerban AXINTE Care este cel mai sexy personaj feminin din literatura română? Greu de spus. Întrebarea, amuzantă şi surprinzătoare, pare uşor inadecvată. Asta pentru că receptarea literaturii canonice suferă de o oarecare rigiditate. Ni se pare că am coborî un personaj dacă l-am trece printr-o grilă aşa-zis frivolă. În realitate, nu este deloc aşa. E clar că ar fi binevenită o privire mai flexibilă. Şi asta nu înseamnă că ar trebui să ne simţim obligaţi să descoperim brusc nurii Marei, ai Vitoriei Lipan sau ai Agripinei, ci să îi recunoaştem doar acolo unde ei chiar există. Pentru că, slavă Domnului, avem destule portrete feminine de-a dreptul încîntătoare în literatura noastră. Dacă ne concentrăm asupra unei anumite trăsături a personajului nu înseamnă că le eliminăm automat pe celelalte. Lucrurile nu funcţionează prin excludere. O perspectivă insolită elimină riscurile acelei percepţii rigide, osificate. Pînă la urmă, a fi sexy (oricît de năstruşnic ar suna) nu este decît o interfaţă a unei frumuseţi mult mai cuprinzătoare. Şi - ca să răspund concret la întrebare - consider că cel mai sexy personaj feminin din literatura română este Zenobia. Prin ea însăşi, dar şi prin frumuseţea romanului cu acelaşi nume.

T.O. BOBE Doamna T, categoric. Pentru că sexiness-ul nu stă atît în calităţile personale, cît în aura de mister cu care învăluie pe cineva privirea admiratorului sedus.

Emil BRUMARU Cîndva am crezut că e Adela lui Ibrăileanu, sau Indolenta lui Călinescu, sau Vorvoreanca lui Petru Dumitriu, sau Lelia lui Breban, sau acea fantasmatică rusoaică a lui Gib Mihăescu. Iată-mă, acum, convins că e fata de împărat, descoperită dormind destul de dezordonat, de picant aş zice, în patul ei de fecioară şi lăsată grea de voinicul ce-o vizitează nocturn în "ietacul tăinuit". Adevăru-i că rareori, ba chiar niciodată n-am găsit o asemenea somnoroasă năucită de vise, apărată doar de-o pînză imensă de păianjen de pericolele delicioase ale dezvirginării. Nu pot decît să citez: "După pînza de păinjăn doarme fata de-mpărat; / Înecată de lumină e întinsă în crivat. / Al ei chip se zugrăveşte plin şi alb: cu ochiu-l măsuri / Prin uşoara-nvineţire a subţirilor mătăsuri; / Ici şi colo a ei haină s-a desprins din copci şi-arată / Trupul alb în goliciunea-i, curăţia ei de fată. / Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăştie, / Tîmpla bate liniştită ca o umbră viorie, / Şi sprîncenele arcate fruntea albă i-o încheie, / Cu o singură trăsură măiestrit le încondeie; / Sub pleoapele închise globii ochilor se bat, / Braţul ei atîrnă leneş peste margine de pat; / De a vîrstei ei căldură fragii sînilor se coc, / A ei gură-i descleştată de-a suflării sale foc, / Ea zîmbind îşi mişcă dulce a ei buze mici, subţiri..." Fata de împărat din "Călin (file de poveste)" este, indiscutabil, cel mai sexy personaj feminin din literatura noastră. De urmărit şi-n ipostaza de mămică!

Florin IARU Ioana Pallă din La Medeleni, care are un episod lesbi, cred... Sau Nadina, fireşte. Doamna T era sexy sau futeşă?

Florin IRIMIA Cu toate că am vrut să fac din Esther un personaj sexy, cînd vine vorba de "surorile" sale, m-am gîndit şi m-am tot gîndit, dar nu am reuşit să desemnez o cîştigătoare. Acum, însuşi faptul de a mă fi gîndit, de a nu fi avut un răspuns pregătit, ca şi cum aş fi aşteptat întrebarea asta dintotdeauna, înseamnă fie că n-a existat un personaj care să mă fi bîntuit cu adevărat, o femeie care să mă fi fascinat pînă la obsesie, pe care s-o fi dorit cu ardoare, în atîtea şi atîtea nopţi de insomnie, fie că m-au bîntuit mai multe, cu aceeaşi intensitate, fiecare în felul ei. Deci, fără o cîştigătoare, fără nici măcar un clasament, iată care ar fi preferatele mele: Adela, din romanul omonim al lui Ibrăileanu, poate cel mai inocent roman de dragoste românesc, Matilda din Cel mai iubit dintre pămînteni, cu siguranţă demnă de o asemenea caracterizare, Mădălina (Madeleine) din "Ciuleandra" (o interesantă combinaţie de victimă şi femme fatale), curviştina Nadina din Răscoala, "zănateca" Otilia şi enigma ei, dar şi rafinata şi emancipata doamnă T a lui Camil Petrescu. Din literatura contemporană, Brînduşa, din Cronicile genocidului (Radu Aldulescu) şi Veterinara din Omar cel orb (Daniela Zeca) mi-au atras în mod categoric atenţia. Sînt convins că mai sînt şi altele, pe la Sebastian, pe la Breban, pe la Petru Dumitriu, în proza scurtă a lui Mircea Cărtărescu, la regretatul Gheorghe Crăciun, probabil fiecare scriitor are măcar un personaj feminin care, în funcţie de dispoziţie şi de gusturi, ar putea primi nota 10 la capitolul senzualitate. Culmea e că, tot gîndindu-mă la personaje feminine, îmi vine în minte unul masculin, de dată recentă - e vorba de Saiyed din Demonii vîntului de Daniela Zeca, cu siguranţă un concurent serios la premiile celui mai sexy personaj masculin din literatura română.

O. NIMIGEAN De schiţat o minimă diferenţă specifică: să nu fie (excesiv de) vulgară, să aibă disponibilităţi (indiferent de vîrstă?) pentru "disperarea amorului", să nu fie, bineînţeles, lălîie, balcîză, la-mă, mamă, trezitură şi răsuflătură (deşi, dacă ai trecut pragul de rafinament sau dezmăţ, îţi vor fi plăcînd experimentele mai excentrice). Şi cum să fie? Să iradieze - mai mult decît să dezvăluie sau exhibe (pînă la momentul acordului final) - senzualitate şi sexualitate. Să evolueze în echilibrul natural dintre forme, feromoni şi inteligenţă (idealizez), administrîndu-le, cînd e cazul, după cum o cer fie regulile seducţiei, fie ceea ce ne-am obişnuit a numi "corectitudine politică". Să-l aibă, altfel spus, pe du-te-ncolo, vino-ncoace, lasă-mă, dar nu-mi da pace. Să placă, să atragă, să stîrnească, menţinînd, pe o scală întinsă de la naturaleţea extremă la sofisticare, plăcerea jocului vinovat-nevinovat dintre sexe. "Încorporată poftă..." Să respire feminitate. Voiam să mai adaug: să fie majoră! Însă în literatură nu-i obligatoriu, o ştim de la Lolita, măcar, dacă nu de la Nausicaa. Şi-acum înşir, în fuga condeiului, cîteva personaje feminine din literatura română, cu amprente sexy din cele mai diverse, uneori la limită (limita proustiană a numelor): Micuţa (diminutiv mai sexy decît un personaj totuşi sexy, nu precum Mika-Lé), Doamna B, buchetiera de la Florenţa, Luluţa (inspiratoarea nemuritoarelor versuri nupţiale "Orişice jivină / De amor suspină."), Kera Duduca, fata de crai din "Călin (file de poveste)", Cezara, Pădureanca, junele purtătoarele de catrinţe odorante din Creangă, nevasta omului norocos din Caragiale (dar Veta?, dar Didina?, dar Zoe?, dar Miţa?, dar Ziţa? - "Hai, nene, la Iunion!), Raşelica Nahmansohn, Wanda - pentru cine gustă, şi dublul ei angelic, Ilinca -, Sultana Negoianu, Masinca Drîngeanu şi Pena Corcoduşa, la vremea lor, Mima (ca să i-l contrapunem din greu tatălui pe fiu), Saşa Comăneşteanu, Adela, Nadina Iuga (sexy la pătrat: în natură, dar şi ca subiect şi obiect al primei poze sexy - de modernă emancipare conjugală - din literatura noastră), jupîneasa Ilisafta (sic!), Vitoria Lipan (nu va luaţi după aparenţe!) şi Ancuţa, hangiţa (luaţi-vă după aparenţe! adăugaţi-o şi pe hangiţa din "La hanul lui Mînjoală"!), Doamna T (şi Emilia, şi Emilia!), Otilia (şi Georgeta, şi Georgeta!), Rada lui Arghezi, cu o floare-n dinţi, Domnişoara Hus şi Răsturnica, femeile lui Sebastian şi Holban (însă nu cine ştie ce), Maitreyi, Neranţula, sexy-brăilencele lui Fănuş Neagu, Sabina lui Paul Goma, Dora lui Radu Petrescu, Glycera şi Reparata cu trei sîni a lui Brumaru (dacă se poate, ultima să preia, salvîndu-l astfel, dublul vagin al Siei), Clotilda lui Dimov, poate chiar şi Cordula din Mortido. Preferinţa mea? Aş păstra pe biroul cabinetului imaginar o copie "carte poştală" după fotografia Nadinei.

Doru POP Camil Petrescu este, pentru mine, cel mai "sexy" autor şi tot el are cele mai "sexy" personaje din literatura noastră. Prima mea întîlnire cu Doamna T s-a produs pe la sfîrşitul clasei a opta, cînd colegii mei citeau cu aviditate scena violului din Răscoala lui Rebreanu şi erau entuziasmaţi de vaporoasa Nadina. Sigur şi Ela, din Ultima noapte... este seducătoare, dar Doamna T şi mărturisirile ei evanescente m-au copleşit şi cucerit, ca o mare doamnă a erotismului ce este. De altfel, cînd m-am îndrăgostit pentru prima oară, realizez abia acum, am făcut-o pentru că fetiţa dintr-a şaptea avea o voce groasă şi stranie, aşa cum îmi imaginam că vorbea doamna Mănescu. Doamna T este printre puţinele femei cu carne şi creier din literatura română, altfel populată de o sexualitate primitivă şi cam de mahala, după chipul, de exemplu, al lui Zoe Trahanache, ori primitiv obiect al dorinţei, ca Otilia calofilului Călinescu. Nici femeile celuilalt Petrescu, Camil, nu sînt altfel. Doamna T este matură, dar nu (f)rigidă precum Vitoria Lipan şi nici bărbătoasă şi castratoare, precum doamna Chiajna. Doamna T are o inocenţă lipsită de artificiu, ca Otilia lui Ionel Teodoreanu, şi, în plus, acoperă aceeaşi urbanitate erotică. Asta şi pentru că nu mi-au plăcut niciodată "ţărăncile" care par să fie pe gustul elitelor masculine de la noi - de la Sultănica lui Delavrancea, la Mara lui Slavici şi pînă la Ana lui Rebreanu. Doamna T are o stranietate niciodată egalată de prozatorii de la noi, poate doar Maia, din romanul recent al Simonei Sora, se apropie de acest ideal. Aştept în continuare apariţia unor femei "de la oraş" în proza noastră, femei adevărate, femei puternice, independente, deştepte şi care ştiu ce vor. Femei neprefăcute, turnate în propria identitate, fără să se definească prin alţii şi pentru alţii, femei autosuficiente, dar nu orgolioase, femei care să încînte şi să captiveze, dar care să nu devină ţinte gratuite ale sentimentalismului patetic.

Bogdan-Alexandru STĂNESCU Căci dacă mintea pune oprelişti, apoi trupul este mai mereu desfrînat. Iar cînd mintea socoate că delicateţea şi astuţia ar fi preferabile, pîrdalnicul de trup la josnicie pofteşte. Iaca de ce, din acest divan al meu cu mine, cîştigător a reieşit nu un personaj, ci un cuplu. Mamă-fiică, ambele actriţe, propritare de pension, ce-l găzduiesc pe junele Ghiţă Tăciune, studinte-n drepturi. Aţi ghicit, coroniţa se duce spre cocoana Ana Pacht, veche actoriţă în demisiune, şi spre fiica sa, Maria Pacht, debutantă focoasă pe scenele germane. Împreună, croiesc un animal cu două capete şi două grebene, prima este "un ce nedezvoltat, necopt, nematur, nedeplin, nesfîrşit, nefinit, nepractic, nepragmatic...", a doua, versată într-ale vieţii şi-ale amorului, are prea mult foc. Dar foc iscat de tăciunii experienţei, căreia mult îi mai place şerpele - cea mai rece dintre fiinţe - precum străbunei sale, Eva. Şi uite aşa, rupt între cîntecele experienţei şi picioruşul fabulos + năsuşorul din manşon al Micuţei, eu, alături de Spiţerul Tăciune, mi-am petrecut adolescenţa şi, mai ales, momentele grele ale amorului repetîndu-mi în barbă: "Nu aşa, ci aşa!". Şi, ca să nu uit sfatul de pe urmă al preacinstitului Tăciune, dacă voieşti să te iubească sepsul frumos (vorba domnului Cipar cel vechi), fii întotdeauna prea, femeile nu vor iubi niciodată un preşedinte de municipalitate, iar cînd zic femeile, nici nu mă gîndesc la divinul animal cu două capete, cucoana şi duduia.

Tudor Călin ZAROJANU Primul impuls a fost să spun: nici unul. Şi asta pentru că scriitorul român e fie misogin, fie frustrat sexual, fie timid, fie obsedat de marile probleme ale omenirii. După aceea, am fost tentat să spun Vitoria Lipan sau Mama lui Ştefan cel Mare. Aşa, la mişto. Dar aş fi adus şi argumente! Pe urmă, mi-a dat prin cap să răsfoiesc De ce iubim femeile, însă mi-a fost lene să caut cartea în bibliotecă. În sfîrşit, am rezistat foarte, foarte greu ideii de-a afirma, fără să mă jenez, că femeia cea mai sexy din literatura română este Luminiţa, iubita lui Zizi, nemuritoarele mele personaje. Din fericire, am reuşit să scap din capcana narcisismului, amintindu-mi de într-adevăr cel mai sexy personaj literar românesc - femeia din poeziile lui Emil Brumaru. Nu vorbesc, fireşte, de Reparata, detectiva cu trei sîni şi două vagine, ci de cealaltă, nenumită, dar atît de atrăgătoare, care te face să te înfiori imaginîndu-ţi-o, fie şi măcar parţial! Pentru că Brumaru are capacitatea extraordinară de-a te stîrni cu doar un fragment de imagine: "Poate într-o dimineaţă îmi va sosi prin poştă un colet uriaş / Cu-albastre ştampile şi timbre subţiri de mătasă / Pe care-l voi purta fericit prin întregul oraş, / Mirîndu-mă cît e de uşor şi de parfumat, pînă-acasă / Şi-acolo, lăsîndu-l puţin pe îngustul trotuar, / Ca să descui, voi vedea cu mirare cum din funde / Singur se desface şi cum dinăuntru apar / O!, goale şi albe, picioarele tale cu mici unghii rotunde". Mai sexy decît atît, pentru mine, nu se există.

anchetă realizată de Marius CHIVU

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

păcănele
Câștigător la păcănele, jefuit de un prieten. Polițiștii din Vaslui l-au reținut pe tâlhar
Un tânăr de 26 de ani din Vaslui, invidios pe un amic de 19 ani care câștigase la păcănele, l-a urmărit în orașul Târgu-Neamț și l-a deposedat prin violență de portofel, în care se aflau 1.500 de lei.
bani
Cuantumul indemnizaţiei de şomaj, majorat. Klaus Iohannis a promulgat Legea
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede majorarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj acordată persoanelor cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, acesta urmând să fie egal cu valoarea indicatorului social de referinţă.
Alexandru Arsinel
Arșinel a murit la 83 de ani. O ghicitoare îi spusese că va trăi 89 de ani
După o viaţă petrecută pe scenă, Alexandru Arşinel a murit pe 29 septembrie 2022, la vârsta de 83 de ani.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.