Cărţi frumoase

Ioana GRUENWALD
19 mai 2011
Cărţi frumoase jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 60, mai 2011)

Duminca Floriilor, pe strada Spătarului e pustiu şi linişte. Soare, case frumoase şi cîţiva oameni care par să se plimbe. La o privire atentă îi vezi cum se uită la numerele clădirilor şi cum se furişează, la  un moment dat, prin uşa unui bloc, urcă scările pînă la etajul 2, unde o uşă gata deschisă le face cu ochiul. Înăuntru, ce să vezi? – alţi oameni care stau în picioare şi frunzăresc nişte cărţi aşezate pe nişte mese, se discută în şoaptă, se circulă alene de la o masă la alta, se fac fotografii, unii pleacă mulţumind frumos, alţii noi intră, şi tot aşa, pînă seara, după ora 8. În mod bizar, nu se cumpără nimic.

Tocmai v-am descris cea mai recentă expo­ziţie „Best German Book Design“ pe care Cen­trul de Carte Germană a organizat-o împreună cu prietenii de la „Atelierul de grafică“. Este vor­ba de titlurile laureate ale concursului cu acelaşi nu­me care are loc în fiecare an în Germania. Cu o tradiţie de 60 de ani, concursul este unul din­tre evenimentele mult aşteptate de către lumea căr­ţii: sutele de titluri depuse anual sînt dovada că fiecare editor îşi face o datorie de onoare de a participa cît mai des – implicit de a căuta în per­manenţă să îşi îmbunătăţească calitatea exe­cu­ţiei grafice a cărţilor pe care le produce. Ce fas­­cinează la aceste colecţii – în fiecare an lau­rea­tele sînt între 30 şi 40 de titluri – este va­rietatea lor. Ele nu sînt „cărţi obiect“, aşa cum ne-am pu­tea aştepta, ci titluri alese din toate cate­goriile te­matice aflate pe piaţă (beletristică, carte de co­pii, albume, manuale, carte de artă etc.), ele se găsesc oriunde de vînzare, în­scriin­du-se, aşa­dar, în firescul pieţei. Biroul nostru a avut pri­vi­le­­giul să poată expune lau­rea­tele concursurilor ul­timilor ani, în multe locuri din Bucureşti şi pro­­vincie.

Secte secrete

De astă dată, am optat pentru această va­riantă „de nişă“ deoarece am dorit să ajungem cît mai nemijlocit la beneficiari, să le punem bu­nă­tăţile pe masă, în propria casă. Nu ştiu cît im­pact au avut expoziţiile pe care le-am organizat în alţi ani, în galeriile bucureştene – acum, în schimb, avem şansa să cunoaştem aproape fie­care membru în parte al acestei secte secrete care se cheamă pasionaţii de grafică de carte. Ştiu, o să spuneţi că nu ajungem la publicul larg, dar nu acolo trebuie ajuns – deocamdată, cel puţin –, ci la oamenii breslei, la cei care tre­bu­ie să ne bucure cu cărţi frumoase făcute la noi, şi aceştia din păcate sînt prea puţini şi tot mai dezamăgiţi. Un concurs şi o expoziţie de a­cest gen pot ajuta şi la păstrarea moralului şi a în­crederii în sine a designer-ului de carte – sus­ţine Uta Schneider, directoarea Fundaţiei Buch­kunst care organizează competiţia „Best Ger­man Book Design“.

Motivele pentru care tinerii graficieni ro­mâni se grăbesc să intre în agenţiile de pu­bl­i­ci­tate şi abia în ultimă instanţă se duc într-o edi­tu­ră sînt probabil bine cunoscute sau măcar u­şor de intuit. Nu vă gîndiţi în primul rînd la bani, ci la o atitudine din partea editorilor care ar trebui să aibă mai mult de-a face cu re­cu­noaş­te­rea talentului, cu încurajarea lui şi, de ce nu, cu respectul pentru o meserie deloc neglijabilă în „procesul de creare a cărţii“. O să spuneţi că „gra­ficienii atît sînt în stare să dea, atît îi duce ca­pul, alţii n-avem“. Atunci o să vă întreb de ce re­clamele, grafica publicitară, în general, „fac faţă“ –  cum se spune –, sînt creative, cu vervă, sînt la zi cu ce se face prin alte părţi, şi de ce co­per­ţile şi layout-ul cărţilor de la noi sînt aşa cum sînt, decente, în cel mai bun caz, şi nimic mai mult. În  mod straniu, aceeaşi senzaţie o am şi în legătură cu afişele cu tematică culturală.

Ce fac editorii?

De ce un afiş de teatru din ziua de azi mă fa­ce să mă îndoiesc de mine însămi, ba chiar şi de Shakespeare sau Ionesco, ale căror nume nu au ce căuta pe acele hîrtii lipite pe pereţi? Să în­sem­ne asta că „publicitarii“ sînt mai deschişi, mai dornici să-i sprijine pe tinerii graficieni, în i­deea de a veni mereu cu ceva nou, de a privi pes­te marginea farfuriei, cum spun nemţii? Şi edi­torii, editorii ce fac? Sînt oare prudenţi din pri­cina vînzărilor, a păstrării imaginii deja for­ma­te şi a unei respectabilităţi prost înţelese? Nu ştim, dar poate nu ar fi rău să încercăm să aflăm a­ceste lucruri, dacă vrem ca „tineretul ăsta“ să nu se prăbuşească definitiv pe net în căutarea unor reclame cool.

Urăsc cîrcoteala de dragul cîrcotelii, aşadar de­clar cu mîna pe inimă că există book de­sig­neri care fac astăzi în România cărţi minunate – de la beletristică, non-fiction,  business, albume sau carte de copii – pe care cunoscătorii şi le ara­tă bucuroşi unii, altora, pe la vreun tîrg de car­te. Dar sînt – cum spuneam –  o sectă, o mî­nă de oameni pe care uităm să-i lăudăm, să-i ba­tem pe umăr, să le dăm un premiu de în­cu­rajare sau măcar să le cumpărăm cărţile. Pe unii din­tre ei îi puteţi întîlni, în schimb, pe strada Spă­tarului, la vreuna dintre expoziţiile de book de­sign şi le puteţi face cu ochiul, aşa, ca între cu­noscători.

P.S. La Tîrgul de Carte Bookarest, s-au acor­dat, cîţiva ani la rînd, Premiile Asociaţiei Edi­to­ri­lor din România. Printre multele categorii fi­gu­rau, mai mult decît onorabil, şi cîteva premii de de­sign de carte.

______

Ioana Gruenwald este directoarea Centrului de Carte Germană, birou al Tîrgului de Carte de la Frankfurt; organizează de şase ani ateliere pe teme legate de book design.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

Nepoții reginei Margareta FOTO Instagram
Cei 4 membri regali danezi rămași fără titluri: nepoții reginei Margareta, „șocați și triști“
Iată care sunt cei patru nepoți ai reginei Margareta a Danemarcei care au fost deposedați de titluri.
Ucraineni la periferia Liman FOTO Twitter
Imagini cu militari ucraineni la periferia orașului Liman, ocupat de ruși VIDEO
Militari ucraineni s-au urcat sâmbătă pe un vehicul unde au arborat drapelul Ucrainei la periferia oraşului Liman (est), ocupat de ruși, despre care Kievul a anunţat că a fost încercuit.
accident autostrada jpg
Șofer scăpat nevătămat dintr-o mașină făcută praf pe A1. Autoturismul avea numere false
Un șofer care circula cu numere false și care a provocat un grav accident rutier pe autostrada A1 a scăpat nevătămat. Potrivit Poliției, în urma accidentului au rezultat „doar pagube materiale”.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.