15 ani de Internet Archive: 3.000.000 de texte
(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 65, octombrie 2011)
Internet Archive (archive.org), pentru căutătorul serios de web, pentru cercetători, pentru istoricii şi curatorii Internetului şi în general pentru cei care au nostalgia unui acces liber şi universal la cultură, este o instituţie. Este una dintre cele mai mari biblioteci digitale ale lumii, apărută în 1996, ca o fundaţie non-profit (al cărei buget anual se opreşte pe la 10 milioane de dolari), aşa cum sînt Wikipedia sau alte puncte centrale ale Internetului.
În luna septembrie, arhiva sa de texte din domeniul public (şi nu numai) a ajuns la 3.000.000 de itemi. La aceasta se adaugă peste 500.000 de filme şi video, aproape un milion de înregistrări audio (cu multe concerte înregistrate între acestea, deci rarităţi), 30.000 de programe de calculator de descărcat şi (iar pentru aceasta Internet Archive chiar îşi merită numele) peste 150 de miliarde de pagini web. Tot ceea ce intră în domeniul public intră (şi) prin această nouă Bibliotecă din Alexandria. Nu degeaba o copie a informaţiei de pe serverul archive.org se găseşte întotdeauna în sediul Bibliotecii din Alexandria (Maktabat al-Iskandarīyah) zilelor noastre. Internet Archive lucrează cu zeci de biblioteci universitare şi publice din lume pentru a aduna într-un singur loc, aşa cum s-a visat dintotdeauna, în categorii şi colecţii, cunoaşterea lumii.
Internet Archive, scrie pe blogul oficial, a început să digitalizeze cărţi în 2005 şi a ajuns pînă astăzi să conţină texte în două sute de limbi, scanate din peste o mie de biblioteci. O sută de oameni lucrează zilnic, pe şase continente, să aducă zi de zi noi cărţi şi texte în mediul online: cam o mie pe zi. Cărţi care altfel ar muri în uitare, pe rafturi şubrede, în triste încăperi fără lumină. Sau ar străluci prin expoziţii şi colecţii de carte, dar oricum nimeni nu le-ar studia. În schimb, pe Internet Archive au loc lunar peste 10 milioane de lecturi ale cărţilor. Într-o zi cineva va descoperi cea mai obscură carte şi o va face celebră.
Dar surpriza Internet Archive este Wayback Machine (Maşina timpului), capsula specială prin care poţi merge înapoi în timp să vezi cum s-a modificat o pagină web sau un website. Fără aceasta, nu ar fi posibilă istoria web-ului. Cu fiecare an pe care îl parcurgi înapoi, Internetul îţi pare tot mai străin, dar tot mai clar, mai simplu, iar brandurile online, precum Google, mai aproape de veşnicie. Web-ul era un (cyber)spaţiu care pînă la Wayback Machine nu avea cimitir.
Paginile web care mureau, pentru că autorii lor renunţau la ele sau pentru că pur şi simplu dispăreau, dispăreau în neant, unde nici 0, nici 1 nu sînt. Acum paginile moarte sînt vii şi te aşteaptă în Maşina timpului pe Internet. Zombie digitali atacă omenirea. Forme de cunoaştere neidentificate plutesc în Maşina timpului.
Internet Archive te lasă să te joci, în formate diverse, cu multe artefacte intelectuale de pînă în anii '20 (la texte) şi mult mai multe create după 1990. Între aceşti ani există un continent înconjurat de o cortină de fier, care de data aceasta poartă un nume capitalist: proprietatea intelectuală. Ce poartă stigmatul copyright-ului nu intră în noua bibliotecă universală.
