Un "înger" capitalist

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Un "înger" capitalist jpeg

- argument -

A fost, la un moment dat, cel mai bogat om din Rusia, iar compania sa petrolieră – Yukos – a fost, se spune, prima firmă rusească adusă la standarde contabile internaţionale şi cotată la bursă. Unul dintre „oligarhii“ lui Elţîn – Mihail Hodorkovski – a ajuns în închisoare după ce la putere a venit Vladimir Putin. Condamnat deja, împreună cu partenerul său Platon Lebedev, la 8 ani, acum este implicat într-un alt proces, pentru care riscă să ia o pedeapsă de 20 de ani. Mulţi comentatori spun că e un proces politic: Hodorkovski şi-a declarat, la un moment dat, intenţia de a intra în politică şi, pe de altă parte, n-a vrut – aşa cum au făcut alţi proaspeţi miliardari ruşi – să revîndă statului companiile pe care le preluase pe vremea lui Elţîn. Aşa că Putin l-a „anihilat“. Nu puţini sînt cei care – dincolo de conflictul cu Putin – insistă asupra faptului că Hodorkovski nu e cîtuşi de puţin un înger: fost comsomolist, inginer în industria de apărare în vremea URSS (deci „combinat“ cumva cu sistemul), fondator al unei bănci, încă din timpurile lui Gorbaciov, apoi membru al „echipei Elţîn“ şi – pe această cale – unul dintre cei care au „prins“ privatizarea marilor întreprinderi de stat. Dincolo de etapele biografiei sale, în prezent, cazul lui Hodorkovski are un mare impact internaţional. Nu numai pentru că firmele sale aveau ramificaţii în alte state, dar şi pentru că arestarea şi detenţia sa sînt, pentru justiţia din alte ţări cărora li s-au solicitat de către procurorii ruşi documente ori extrădări de persoane (Marea Britanie, Spania, Elveţia şi altele), greu de explicat. Aşa că la Londra, Bruxelles sau New York (dar şi la Moscova) se organizează expoziţii de grafică inspirate din procesul său, la Leipzig îi este dedicat un concert simfonic, iar cele mai importante publicaţii din lume urmăresc îndeaproape desfăşurarea noului proces, început acum un an.

În toamna anului trecut, a fost publicată corespondenţa dintre scriitoarea Ludmila Uliţkaia şi Mihail Hodorkovski. Dilema veche – fiind membră în Eurozine, cea mai importantă reţea a revistelor culturale europene – a obţinut dreptul de a publica, în exclusivitate în România, acest schimb de scrisori. Îl puteţi citi în paginile următoare, împreună cu alte cîteva articole care „pun în context“ cazul lui Hodorkovski. Un caz interesant nu doar pentru a înţelege mai bine ce se întîmplă în Rusia, dar şi pentru a pricepe – eventual – ce se întîmplă în „capitalismul nostru de cumetrie“.

Cititori, fiţi ascultători! În fiecare joi începînd cu ora 19:00 tema revistei este dezbatută în direct la Radio France Internationale - România. Aici găsiţi emisiunea în format video.

La discuţia moderată de Luca Niculescu (redactor-şef RFI-România) participă Adrian Cioroianu (prof. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti) şi Mircea Vasilescu (redactor-şef Dilema veche şi coordonatorul temei din numărul 332).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O poliţistă i-a pulverizat colegului său spray paralizant în faţă. Reacții dure: „Din păcate de asemenea mimoze și botoxate este plină poliția”
Ceea ce trebuia să fie o intervenţie obişnuită pentru a calma o situaţie conflictuală s-a sfârşit prost pentru unul dintre poliţişti, dar şi pentru imaginea instituţiei, atunci când colega sa i-a pulveriza în faţă spray paralizant.
image
O româncă a comparat prețurile la cireșe din Londra cu cele din România. „Aici e vreo 17-18 lei doar o cireașă!”
O româncă din Londra ține să îi contrazică pe conaționalii care susțin că în România se găsesc cele mai scumpe cireșe din lume și a postat și o poză cu prețul cu care se vând două cireșe într-o piață din centrul capitalei britanice.
image
Proprietarul unei case s-a făcut stăpân pe terenul orașului și a pus taxă celor care aveau nevoie de parcare
În câteva zile pe terenul de lângă Badea Cârțan din Timișoara cei care vin la piață sau la biserică vor avea noi locuri de parcare. Spațiul a fost utilizat ilegal până acum, ca parcare contra cost.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a