Ştirile de azi din lumea de ieri

Publicat în Dilema Veche nr. 285 din 29 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

August 2009: România e înapoi în socialism, după ce evenimentelor din 1989 le-a urmat, în 1995, o contrarevoluţie. URSS nu mai există, dar lagărul socialist s-a regrupat în Uniunea Statelor Socialiste Independente, cu capitala la Varşovia. Stînga de origine leninistă a mileniului al treilea seamănă cu regimurile autoritare din America de Sud: constrîngeri politice plus libertate economică. Informaţia circulă mai liber decît pe vremuri, în Scînteia sau Pravda, dar folosirea Internetului e prohibită. În locul lui, cetăţenii USSI pot folosi Gagarin 5, reţea electronică asemănătoare cu Internetul, dar cu acces monitorizat şi filtre de conţinut. Cum se spune, "pe Gagarin eşti liber să intri, dar trebuie să fii foarte atent pe unde ieşi". Aşa cum stau lucrurile, libertatea de expresie e teoretic inexistentă. Totuşi, un număr de subterfugii ale utilizatorilor, de la paralimbaj (emoticoni) la substituţia caracterelor chirilice cu altele latine " nu echivalentul lor în alfabet, ci litere asemănătoare la formă, ca "3" pentru "Z" rusesc sau "B" cu valoarea lui "V" " reuşesc să păcălească filtrele electronice şi Supraveghetorii. Personaje detestate, aceştia nu fac în fond decît să şteargă din start tot ceea ce li se pare ciudat. Cu alte cuvinte, dacă oricine a intrat măcar o dată pe Gagarin 5 a avut chef să ia gîtul unui Supraveghetor, aceştia sînt mai curînd enervanţi decît responsabili pentru dispariţiile dubioase despre care se speculează că se leagă de reţeaua estică. Dincolo de underground-ul de nestăpînit pe Gagarin, mijloacele de informare cu acoperire largă sînt puţine şi controlate de stat. În România, Scînteia se distribuie gratuit, la fel ca şi Săptămîna, publicaţie a Fundaţiei Eugen Barbu, condusă de poetul laureat al Premiului de Stat, Corneliu Vadim Tudor. Ziarele zac în teancuri, nimeni nu le mai vrea, sînt pline de gunoi în loc de informaţie. Televiziunea de stat, singura, oferă nu mai puţin de cinci posturi cu ştiri oficiale şi lung-metraje coproducţie cu Cuba lui Raul Castro. La ea se uită însă nu mai mult de două milioane de români zilnic. Restul, pînă la 18, cît e populaţia diminuată de scăderea natalităţii şi fuga în afara Uniunii Statelor Socialiste Independente, preferă "proiecţiile spontane" de pe reţeaua Gagarin: într-un loc sau altul din reţea se dă cîte un film sau un concert de peste graniţa USSI, iar accesul se poate obţine destul de ieftin virînd cîteva euruble într-un cont care circulă pe mesaje text. Se primesc înapoi un utilizator şi o parolă valabile o singură dată. Cifrele de audienţă nu se cunosc, dar mediul electronic e oricum mult mai tentant decît presa şi televiziunea oficială: nu există site-uri şi nici bloguri, ci doar forumuri de discuţii, pentru ca participanţii egali ai acestora să nu se expună în chip de autori. Pe ele se diseminează informaţii cu grade diferite de veridicitate. Sîntem în august 2009, dar un altfel de august al unui alt fel de 2009. Unde sînt contemporanii noştri în acest prezent paralel? Conspiraţia inginerilor Cristian Tudor Popescu, absolvent de Politehnică şi autor de SF, şi Dan Diaconescu, inginer şi creatorul cunoscutului personaj de benzi desenate Mortul Viu din Lada Goală, au fost arestaţi pentru activităţi paranormale. Diaconescu şi CTP au iniţiat o serie întreagă de şedinţe de spiritism pe reţeaua Gagarin 5, dar şi în case bine păzite, încercînd să pună bazele unei biserici scientologice bi şi în acelaşi timp autocefale. Televiziunea publică infestată Cunoscutul autor de snoave şi abecedare Ion Cristoiu este suspectat de literatură subversivă, din cauza unei scenete, ajunsă cine ştie cum pe programul 5 al televiziunii. În scenetă, un chelner care fură la nota de plată are elemente de personalitate comune cu tovarăşul Ion Iliescu, conducătorul Republicii Socialiste Independente România. Supa de găină cu pui vii pe care o serveşte chelnerul poate fi interpretată ca o aluzie la terciul cu pansele plantat de mineri în 1990, în Piaţa Universităţii. Ion Cristoiu s-a apărat însă spunînd că modelul chelnerului e Baba Dochia, nu Ion Iliescu. Delincvenţi neconvingători Filozofii Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu au fost surprinşi de o barcă de patrulare a Uniunii Ecologice a Lipovenilor pe cînd încercau să traverseze Canalul Bîstroe cu o canoe galbenă, sub pretextul că pescuiesc pelicani, deşi nu aveau la ei paşapoarte şi nici undiţe. Cei doi filozofi au fost condamnaţi să participe la lecţii de reeducare în cadrul Cercului de Igienă şi Concupiscenţă condus de Dragoş Bucurenci, dar acesta nu s-a achitat personal de cursuri, întîrziind în repetate rînduri la orele de igienă, din motive de strîns castane din parc împreună cu preşcolarii. Reclamaţia urmează să fie soluţionată de forurile superioare. Vîrful aisbergului Amiralitatea României, prin persoana contraamiralului Traian Băsescu, e în conflict deschis cu Ministerul Comerţului Exterior, condus de Dan Voiculescu. Producţia de export a României nu va mai pleca cu vapoarele, ci va fi îmbuteliată în sticle şi aruncată în Marea Neagră. "Mi-e teamă ca Băsescu să nu bea adidaşii originali şi untul", a declarat Dan Voiculescu. "Să-i împacheteze în aisberguri", a replicat Băsescu. Fraudă la subsol Rectorul Institutului de Arhitectură "Casa Poporului", Dinu Patriciu, a fost arestat după ce organele abilitate au descoperit un puţ de petrol în pivniţa Institutului. Sau a Casei Poporului. Patriciu a încercat să se apere susţinînd că e un concept urbanistic numit "Fîntîna Vieţii". Miliţienii care au descoperit Fîntîna Vieţii aveau uniforme gri petrol cînd au ieşit din pivniţă. Prea mulţi poeţi la cîte rime sînt Scriitorul Sorin Ovidiu Vîntu, conducătorul Cenaclului Stelian Tănase din Roman, e cercetat de autorităţi pentru Poemul Piramidal, un samizdat distribuit iniţial la cinci apropiaţi, care trebuiau să-l copieze de cîte patru ori, să adauge un vers şi să-l dea mai departe altor cinci poeţi. Autorităţile îl acuză pe Vîntu că în acest mod a creat o penurie de versuri pe piaţă. Aşa-zis om de artă Adrian Sârbu, de formaţie regizor, a fost reţinut pentru expunere indecentă la Fabrica de Manechine Adesgo, în timp ce îi făcea ochi dulci numitei Janine Ştefan, de profesie gestionară. Aşa-zisul regizor a fost descoperit ascuns într-un morman de Căciuli Pro TV, îmbrăcat într-un maiou de staniol cu multe găurele. Autorităţile au investigat realizările artistice ale lui Sârbu şi au descoperit că este autorul cîtorva filme de protecţia muncii, printre care "Scamatoarea scamelor", avînd-o în prim-plan pe aceeaşi Janine Ştefan. Teledon cu idei ciuce Directorul general al televiziunii române, Mihai Tatulici, a căzut în dizgraţie după teledonul prezentat de Mihai Tatulici în direct şi la o oră de vîrf, pe programul 1, în care Fundaţia "Mihai Tatulici" şi televiziunea au strîns 1,3 milioane de euruble pentru finanţarea experimentelor nucleare ale fraţilor din Coreea de Nord. Se zvoneşte că Partidul Nobilelor Idealuri şi conducătorul său Ion Iliescu i-au întins o capcană celebrului realizator, dîndu-i undă verde pentru teledonul nuclear şi apoi luîndu-i-o înapoi, pentru a realiza o dezminţire publică şi convingătoare a apropierii (prea mari) de sursele radioactive de la Pyongyang. Pînă la urmă, prin huburile de pe Gagarin se zvoneşte că de cele 1,3 milioane nu se mai cumpără plutoniu pentru fraţii coreeni, ci salam cu soia, care va fi folosit în chip de combustibil solid în locul energiei nucleare. Conducerea de partid şi de stat nord-coreeană a dezminţit energic faptul că salamul ar putea fi folosit ca proiectile de Artileria Ciucă, aducînd dovezi convingătoare că nu se potriveşte calibrul. I pak, din salam cu soia nu se poate face coniac pentru Kim Jong Il, care nici nu se ştie dacă mai trăieşte.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum ne ajută zimbrii în lupta cu CO2. O turmă de 170 de capete, introdusă recent în România, schimbă calculele ecologiștilor
O turmă de 170 de zimbri reintroduși în Munții Țarcu, din țara noastră, ar putea ajuta la stocarea emisiilor de CO2 echivalente cu îndepărtarea a aproape 2 milioane de mașini de pe șosea timp de un an, potrivit unei noi cercetări.
image
România, mai 1970. Inundațiile au făcut prăpăd. Ce scria presa comunistă despre dezastrul soldat cu morți, răniți și pagube uriașe
Inundațiile din mai 1970 care au îndoliat România au fost reflectate în presa vremii. Ziarul brașovean Drum Nou scria în 15 mai 1970 despre morții și pagubele materiale uriașe făcute de ape în județul Brașov și în țară.
image
Bază aeriană din Crimeea în flăcări după un atac cu rachete ATACMS VIDEO
Filmări urcate pe rețelele sociale arată un incendiu la o bază aeriană din Crimeea după un atac presupus ucrainean cu rachete ATACMS, relatează Newsweek.

HIstoria.ro

image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.
image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.