Sînt oraş. Pierdut muzeu. Găsitorului recompensă

Dragoş NEAMU
Publicat în Dilema Veche nr. 613 din 12-18 noiembrie 2015
Sînt oraş  Pierdut muzeu  Găsitorului recompensă jpeg

Vă puteţi închipui oraşul Amsterdam fără muzeele sale, sau Parisul, sau Londra, sau New York, sau Bucureşti, de ce nu? Îşi poate închipui vreun copil momentul cînd Muzeul Antipa nu ar mai exista? Cum ar fi oraşul fără promenadele prin Muzeul Satului sau fără agitaţia intelectuală, cu oameni interesanţi, de la Muzeul Ţăranului? Este cineva care să mă contrazică atunci cînd afirm că oraşul Sibiu înseamnă Muzeul Brukenthal şi Muzeul ASTRA din Dumbravă, aşa cum mai înseamnă şi Festivalul Internaţional de Teatru?

Oraşele fără muzee sînt oraşe fără suflet, fără identitate. Orice călător prin lumea mare, de cum îşi aruncă valiza prin camera de hotel, primul lucru pe care-l face este să îşi deschidă harta mototolită din buzunar şi să caute cu poftă după muzeele din oraş. Ce este mai ciudat e faptul că mulţi dintre aceştia sînt parte a acelei categorii pe care sociologii o numesc de non-consumatori culturali, cei care, de fapt, nu vizitează muzeele din propriul oraş. Aşa cum nu ne putem închipui Bucureştiul fără Muzeul Naţional de Artă al României din fostul Palat Regal, tot aşa trebuie să ne obişnuim cu ideea că localnicii acestui oraş, mai mult de jumătate din ei, nu au vizitat niciodată un muzeu într-un an de zile. Vîrstnicii îşi aduc aminte cu nostalgie de armele frumoase de la Muzeul Naţional de Istorie şi se întrebă în mintea lor dacă mai sînt şi acum. Aceşti oameni, ca şi alţii, vizitează oraşele altora, dar măcar o fac. De ce? Pentru că oraşul este ca o locuinţă mare, în care cea mai frumoasă cameră urbană este, fără doar şi poate, muzeul. Este camera de oaspeţi, mîndria gazdelor, unde se aşază ce-i mai frumos şi mai interesant pentru a-i impresiona pe oaspeţii de pretutindeni. Aşa făceau cu secole în urmă calviniştii olandezi şi imediat a apărut designul. Sufrageriile lor erau ca nişte muzee, cu geamuri mari, să se vadă totul din stradă. Scaunele frumos lucrate, mobilier de „avangardă“, amenajări cu stil, obiecte meşterite pentru confortul casei, dar şi pentru încîntarea ochiului. Totul avea un sens şi nimic nu era de prisos.

Spaţiul unde locuim este mai mult decît propria casă, este chiar oraşul. Din acest motiv, el trebuie să aibă tot ce-i trebuie pentru a ne asigura o viaţă de calitate. De pildă, trebuie să aibă muzee şi o comunitate de oameni creativi care să schimbe cartierele, să transforme fiecare detaliu şi element urban în artă. Municipalitatea nu trebuie să mai trateze muzeul ca pe un organ din corpul oraşului pe care îl poţi dona oricînd pentru a strînge bani de pasaje subterane sau pentru asigurarea subvenţiei la nu ştiu ce servicii de bază pentru populaţie. Clasamentele cu cele mai locuibile şi atractive oraşe iau acum obligatoriu în calcul dimensiunea culturală şi educativă, punctele cele mai tari care fac diferenţa şi aduc cel mai mare profit economiei locale, un profit generat de ceea ce, mai nou, se numeşte economie creativă. Astfel, oraşul devine mai atractiv pentru capitalul mobil, mai ales pentru cel din breslele creative, care stimulează decisiv dinamica urbană. Cei care au luat de bune aceste noi realităţi au avut curajul să transforme oraşele radical, creînd o translatare de la economia industrială locală la una creativă. Liverpool s‑a transformat cu totul în acest mod. Oraşele baltice au, mai nou, această preocupare.

În România, oraşele cu atmosferă, imagine şi aer industrial, unde calitatea imaginii şi a designului sînt scăzute, nu mai sînt deloc atractive şi competitive. De Galaţi şi Hunedoara s-a ales praful, dar încă avem aici o colecţie de artă contemporană impresionantă şi un Muzeu al Castelului Corvinilor care pot genera un anumit tip de imagine întregului oraş, o imagine care devine drogul, seducţia turiştilor, a beneficiarilor, a rezidenţilor potenţiali, mulţi creativi, şi a investitorilor. Mă întreb dacă vreun primar de prin aceste oraşe s-a gîndit vreodată că orice om tresare pentru un moment cînd în drumul lui observă un panou discret care semnalează prezenţa unui muzeu sau a unei case memoriale. Deodată, totul devine mai interesant în acest peisaj urban anost şi depersonalizat. De aici ar trebui să se reconstruiască totul. Este exact sentimentul pe care l-am avut cînd am trecut prin Ianca. Acolo apăruse de curînd un muzeu. Am aflat de el şi parcă, în mintea mea, oraşul se umanizase.

Dragoş Neamu este manager cultural, director executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

sex sex 0 jpeg
Cum să ai o viață sexuală împlinită, indiferent de vârstă. Sfaturi de la experți care dețin secretele fericirii și sănătății
De-a lungul vieții, numeroși factori – de la stres și probleme de sănătate la schimbări hormonale și dinamica relațiilor – pot influența intimitatea. Specialiștii explică modul în care satisfacția sexuală poate fi menținută indiferent de vârstă.
Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos / Mălina Norocea
Homofobia la români, scrisă în ADN. Un sociolog explică de ce nu suntem pregătiți să renunțăm la discriminare: "idei vândute ca adevăruri absolute"
La 15 martie începe tipărirea primelor cărți electronice de identitate, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat evenimentul printr-o serie de declarații care au încins spiritele în rândul comunității LGBTQ.
Vreme de primăvară  Foto Freepik (1) jpg
Temperaturile scad cu 20 de grade de la o zi la alta. Sfaturile medicilor pentru a ne proteja de capriciile vremii
România va trece în câteva zile de la vremea de început de vară la cea de iarnă, cu oscilații mari de temperaturi. O astfel de perioadă poate fi extrem dificilă pentru români, arată specialiștii, care oferă câteva sfaturi sfaturi simple celor afectați de capriciile primăverii.
Gogosi -dulciuri - tanara mananca desert FOTO SHUTTERSTOCK
Vă este greu să rezistați la dulciuri? Aceste 6 trucuri științifice vă vor reduce pofta de zahăr
Mai ales când ești stresat, tentațiile dulci devin aproape imposibil de evitat. Prăjiturile, ciocolata și deserturile ne fac cu ochiul la fiecare pas, iar autocontrolul cedează ușor. Chiar și așa, există metode prin care putem ține pofta de dulce sub control.
Primarul Petre Florin de la Crevedia FOTO Facebook jpg
Când va începe procesul primarului PSD din Crevedia, care a chinuit timp de 8 ani un bărbat cu retard, punându-l să muncească 16 ore zilnic
În această primăvară, la Tribunalul Dâmbovița va începe procesul lui Petre Florin, primarul din comuna Crevedia, judecat pentru trafic de persoane și supunere la muncă forțată după ce ar fi obligat timp de opt ani un bărbat cu retard să muncească până la epuizare la ferma sa.
rosii izbiceni olt martie 2025   foto arhiva gigi gherghita (1) jpeg
Roșiile din solariile oltenilor, produse de lux în piețe. La cât ar putea ajunge prețul de Paște
Primele roșii produse în solariile legumicultorilor olteni au ajuns în piețe. Comercianții le cumpără în cantități mici, pentru că nu mulți cumpărători își permit să plătească prețul. Producătorii spun însă că au cheltuit enorm să le producă și, din nou, nu ei fac cel mai mare profit.
calarasi capre
Cum recunoaștem febra aftoasă la vaci, oi, capre și porci. „Boala nu afectează omul, dar produce pagube economice importante”
Autoritățile sanitar-veterinare atrag atenția asupra pericolului febrei aftoase, din cauza acestei boli fiind instituită, cu câteva zile în urmă, alerta, în urma confirmării unui focar în Ungaria. Fermierii care au importat animale din Ungaria și Slovacia vor fi controlate.
apartamente jpeg
Tot mai puțini români își permit să cumpere locuințe. Chiria devine o alternativă pe termen lung
Doar 73% dintre românii din mediul urban trăiesc într-o locuință pe care o dețin în proprietate, un procent semnificativ sub statistica oficială de 95%, potrivit unui studiu de specialitate.
Gorbaciov   GettyImages 539533386 jpg
15 martie, ziua în care Mihail Gorbaciov a devenit ultimul președinte al Uniunii Sovietice
Pe 15 martie 1990, Mihail Gorbaciov devenea primul și singurul președinte al Uniunii Sovietice. Mandatul său a fost marcat de reformele perestroika și glasnost, care au accelerat prăbușirea comunismului și, în final, destrămarea URSS.