Să ne amintim importanţa uitării

Viktor MAYER-SCHÖNBERGER
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Să ne amintim importanţa uitării jpeg

„Aveţi grijă ce postaţi pe Facebook“, i-a avertizat anul trecut preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, pe elevii unui liceu. Orice veţi face, această postare ar putea apărea din nou, cîndva în decursul vieţii voastre.

De fapt, noi toţi trebuie să învăţăm această lecţie: informaţia digitală nu dispare aproape niciodată, chiar dacă, uneori, ne-am dori asta. Rezultatul este un fel de permanentizare a trecutului în prezent. Acest fenomen este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea de cînd computerele şi Internetul au devenit parte din viaţa noastră de zi cu zi.

Timp de milenii, operaţiunea de aducere-aminte a informaţiilor a fost costisitoare şi consumatoare de timp, iar a uita era o parte naturală a fiinţei umane. În era digitală, a devenit adevărat contrariul: depozitarea ieftină în computer, procesoarele puternice şi omniprezenţa accesului la Internet fac din amintire o normă curentă.

Dată fiind această schimbare, acum ne aflăm în situaţia de a reţine pe hard disk toate proiectele şi schiţele, ani întregi de mesaje pe e-mail sau mii de instantanee îngrozitoare, nu pentru că am hotărît că acestea ar merita păstrate, ci pentru că reţinerea lor intră implicit în mersul lucrurilor. Acum, decizia de a le şterge a devenit costisitoare. De fapt, astăzi e nevoie de mult mai mult timp să le selectezi şi să le ştergi, decît să le păstrezi pe toate. Aşa că, de obicei, pentru orice eventualitate noi apăsăm pe butonul „save“.

Dacă a-ţi aminti e o valoare, descoperim astăzi că şi uitarea îşi are importanţa ei. Capacitatea de a uita ne permite să trecem peste amănunte şi să generalizăm, să vedem pădurea, şi nu doar copacii. Atîta vreme cît informaţiile dispar de-a lungul timpului, lumea poate fi comprehensibilă pentru că uitarea ne face să ne putem concentra asupra lucrurilor cu adevărat importante. De asemenea, uitarea ne face capabili să-i iertăm pe ceilalţi. Estomparea memoriei anumitor experienţe din trecut permite altor amintiri să înflorească, la fel cum căderea unor frunze permite altora să crească. Uitarea ne oferă astfel o a doua şansă, individual şi ca societate, să ne ridicăm deasupra greşelilor şi faptelor noastre rele din trecut, să acceptăm că omul se mai schimbă în timp. Dar, cu memoria digitală acest proces natural este oprit. În schimb, trecutul e totdeauna prezent, gata să fie apelat cu cîteva click-uri pe o tastatură sau la un telefon mobil.

Şi într-adevăr, sîntem tot mai des confruntaţi cu informaţii învechite scoase din context, mergînd de la ştiri anacronice pînă la e-mail-uri emoţionale şi la fotografii compromiţătoare pe care le uitasem de mult. De exemplu, tot mai mulţi angajatori caută pe Google sau prin reţelele de socializare persoane pe care să le angajeze. Există deja o mulţime de cazuri de oameni cărora li se refuză un job pe motiv de asemenea lucruri dezgropate de pe Internet. Dar, de regulă, acestea sînt reflectări ale trecutului unei persoane şi rar e vorba de date despre prezent furnizate cu acurateţe.

Avertizarea lui Obama ne atrage atenţia că trebuie să fim mult mai precauţi şi mai selectivi cu informaţiile pe care le distribuim online despre noi înşine. Sfatul său e, în esenţă, acela de a practica o formă de abstinenţă informaţională. E o sugestie pragmatică şi de înţeles, dar nu neapărat una bună. Avem multe de cîştigat, individual şi ca societate, din împărţirea informaţiilor de la unii la alţii. Prea multă autocenzură în ceea ce facem pe Internet ne-ar putea nega beneficiile acestui.

O abordare mai bună a chestiunii ar fi să ne asigurăm că informaţiile digitale, la fel ca variantele offline de odinioară, pot dispărea după un timp. În primul rînd, am putea da unor fişiere „date de expirare“, aşa încît sistemele noastre informatice să şteargă fişierul la timpul potrivit. În al doilea rînd, putem opta pentru o expunere a informaţiilor într-un sistem de „ruginire“ digitală, aşa încît ele să se erodeze lent (şi am avea nevoie să ne luăm măsuri de precauţie pentru cazul în care am dori să recuperăm ceva din acele informaţii). În al treilea rînd, putem separa informaţiile din trecut, astfel încît să fie nevoie de un efort special sau de timp mai mult pentru preluarea lor, reducînd astfel şansele accidentale ale vreunui pas greşit.

Cu cît ne avîntăm mai tare în viitor, cu atît mai mult amestecăm date şi fărîmiţe din trecut, pe care le plasăm irevocabil în prezent. Totuşi, nu doar modul de stocare şi extragere a informaţiilor trebuie să se schimbe, ci, de asemenea, şi felul în care ne gîndim şi ne raportăm la aceste informaţii.

Viktor Mayer-Schönberger e director al Centrului de Cercetare pentru Politici de Inovare şi Informaţie al Universităţii din Singapore şi autor al cărţii Delete: The Virtue of Forgetting in the Digital Age.

Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2010

traducere de Andrei Manolescu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

GettyImages 953521996 jpeg
Cum s-a scris istoria gustului românesc: de la prima carte de bucate la „biblia“ Sandei Marin
Într-o epocă în care măsura unei femei se cântărea în dibăcie culinară, retetarul românesc a început să se scrie nu în bucătării boierești, ci în paginile unor volume care au transformat arta gătitului într-un act de identitate.
De astăzi se răceşte şi vin ploile,  chiar lapoviţa în unele zone jpeg
Cum va fi vremea de Crăciun. Unde va ninge și ce temperaturi vor fi în țară
Dacă visați la un Crăciun cu zăpadă, cel mai probabil nici în acest an nu îl vom avea. Cel puțin la câmpie. Meteorologii spun că este posibil să apară ninsori doar la munte și în depresiuni. În Capitală, am putea vorbi mai degrabă despre lapoviță și ploi.
meal preparation 6713976 1280 jpg
Trucurile din gospodărie pe care ar trebui să le știe toate gospodinele. Oferă soluții rapide și eficiente pentru numeroase probleme
Cartea „Tot ce trebuie să știe bărbatul genial”, semnată de Oliver Kuhn și publicată de editura Baroque Books & Arts, oferă numeroase recomandări practice care se dovedesc utile nu doar bărbaților, ci și gospodinelor aflate în căutarea unor soluții rapide și eficiente.
Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată depunerii jurământului de către preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Ce au făcut deputații și senatorii partidelor suveraniste în Parlament într-un an de mandat. Record de moțiuni de cenzură, dar puține legi promulgate
Trei partide suveraniste au reușit să intre în Parlament la alegerile de anul trecut: AUR, SOS și POT. Deși nu au avut prea multe inițiative legislative, parlamentarii suveraniști s-au remarcat prin scandaluri și numărul mare de moțiuni.
Austro Hungarian cavalry entering Bucharest, 6 December 1916 jpg
Cum a pierdut România Bucureștiul. Cronica unui festival criminal de corupție, incompetență și orgolii, care a dus țara în pragul dezastrului
Pe 16 decembrie 1916 românii pierdeau bătălia de la Argeș în fața trupelor germane și austro-ungare, încheind o campanie militară dezastroasă. În urma acestei înfrângeri, capitala țării a fost ocupată de armatele inamice. Era prima dată în istoria modernă când pierdeam Bucureștiul.
Horoscop, foto shutterstock jpg
Horoscop săptămâna 15–21 decembrie 2025. Ultima Lună Nouă a anului 2025 aduce claritate, direcție și planuri de viitor
Horoscopul săptămânii 15–21 decembrie 2025 marchează un moment-cheie pentru toate semnele zodiacale, odată cu ultima Lună Nouă a anului, un prilej ideal pentru bilanț și noi începuturi. Săptămâna debutează cu Luna în Scorpion, pe 15 decembrie, iar în aceeași zi Marte intră în Capricorn, poziție cons
Cafenea Foto Freepik (2) jpg
O tânără care se laudă că va munci de sărbători i-a revoltat pe români: „După ce a oprit camera, plângea”
Mesajul unei angajate într-o cafenea, mulțumită că va fi la lucru de sărbători, a stârnit o mică revoltă pe rețelele de socializare. Pentru numeroși români, Crăciunul și Revelionul au rămas „sfinte” în privința odihnei și a timpului liber, deși în trecut erau obligați să muncească în aceste zile.
praf jpg
Praful din casă te îmbolnăvește fără să-ți dai seama. Ce trucuri te ajută să îl reduci și ce greșeli trebuie să eviți
Praful nu poate fi eliminat complet dintr-o locuință, însă poate fi redus semnificativ prin metode corecte și obiceiuri adaptate. Această pulbere fină, formată din particule microscopice, se răspândește constant în aer și se depune pe suprafețe, având un impact direct asupra sănătății.
Liceul Mihai Ciuca din Saveni FOTO Cosmin Zamfirache (1) jfif
Liceul ultra-modern din România care oferă o șansă unică la educație. Ajută sute de elevi de la țară și oferă condiții ca în filme
Un liceu reabilitat cu fonduri guvernamentale la Săveni, un orășel din județul Botoșani, oferă o șansă la educație pentru sute de adolescenți din nordul extrem al României. Liceul este renumit pentru dotările sale moderne dar și pentru că se adresează unei categorii largi de elevi.