România serviciului prost făcut

Publicat în Dilema Veche nr. 561 din 13-19 noiembrie 2014
România serviciului prost făcut jpeg

- argument -

Drumul de la agricultura tradiţională la industrializarea masivă s-a făcut cu forţa şi n-a reuşit deloc bine. Dezindustrializarea s-a făcut prin jaf şi n-a ieşit nici ea prea bine. Trecerea la postindustrializare, adică într-o epocă dominată de servicii, se face printr-o evoluţie lentă.

Iar în România de azi observăm că există multă agitaţie şi nervozitate în relaţiile publice şi că la tot pasul apar conflicte, supărări şi reclamaţii. Pe de altă parte, nu putem să nu vedem că există şi o Românie a indolenţei, a nepăsării şi a nesimţirii, a lentorii şi a lucrului prost făcut (ca să parafrazez un slogan la modă). Cele două tendinţe nu sînt neapărat opuse şi, pe undeva, au o legătură una cu alta. De multe ori, „nervoşii“ sînt cei aflaţi în postura de consumatori, în vreme ce „nesimţiţii“ sînt aceia care prestează servicii. De cîte ori nu ne enervăm în magazine, în hoteluri, în taxiuri, la bănci sau în faţa unor indivizi ori firme de la care aşteptăm servicii de calitate, pe propriii noştri bani? De cîte ori nu ne indignăm cînd avem de-a face cu instituţii ale statului, cu servicii publice a căror obligaţie e să ne servească? Toţi avem asemenea poveşti, şi cîteva sînt descrise în paginile care urmează.

După 25 de ani de importuri de produse şi „proceduri“ din Occident, sigur, am ajuns mult mai departe decît eram, dar tot departe sîntem încă şi de a avea servicii ca în Occident. Avem, poate, aşteptări prea mari, sau, dimpotrivă, nu ştim să ne facem auzite pretenţiile?

Cum se explică faptul că serviciile noastre nu sînt încă puse la punct? Şi cine ar fi de vină: istoria, sistemele, oamenii, educaţia slabă, mentalităţile, sărăcia, proasta experienţă?  

Cînd şi cum vom reuşi să preschimbăm în mod convingător scrîşnelile în zîmbete, răutatea în amabilitate, indolenţa în bunăvoinţă? Care e soluţia pentru ca atît consumatorul, cît şi „servitorul“ să ajungă să fie satisfăcut, unul de ce a primit, celălalt de ce a oferit? Sau altfel spus: cînd vom trăi într-o Românie a serviciilor bine făcute?

Sînt lucruri pe care încercăm să le lămurim pe cît posibil în Dosarul de faţă.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Dezvăluirile șocante ale unui român despre „Mafia Luminii Sfinte” de la Sfântul Mormânt. „Pur și simplu îți dau foc” VIDEO
Cunoscutul vlogger Cosmin Avram face dezvăluiri incredibile despre ceea ce se întâmplă în Ierusalim, înainte, în timpul sărbătoririi Îniverii Domnului și imediat după, când credincioșii din lumea întreagă iau cu asalt Țara Sfântă
image
Culisele amorului dintre Elena și Nicolae Ceaușescu. Porecla dată de gura satului tinerei Lenuța a lui Briceag
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost caracterizați, de contemporani, drept un cuplu inseparabil. Cei doi s-au cunoscut în perioada interbelică, între două perioade de detenție ale lui Nicolae Ceaușescu, în condiții puțin cunoscute, dar disecate de specialiști.
image
Povestea construirii primului autoturism românesc, Dacia. Nicolae Ceaușescu: „Perfectă pentru idioţi!“ VIDEO
La 11 mai 1968, a început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Autoturismul avea inițial radio și scaune încălzite, dar Nicolae Ceaușescu s-a opus acestor opțiuni, spunând că sunt un „lux inutil“.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a